Archive for the ‘Ţărăniştii’ Category

CRIN ANTONESCU, HIS WAY

Luni 15 octombrie 2012

Preşedintele PNL a cerut şi a obţinut mână liberă de la BPN ca să „negocieze” candidaturile în numele USL cu Victor Ciorbea şi Gigi Becali. Votul: în unanimitate. Chiar şi cei care s-au opus – cum e şi firesc, într-un partid liberal. Deci, i-au pasat cu toţii, lui Crin, toată responsabilitatea. Ergo, îi recunosc şi toată autoritatea. 🙂

Şi a declarat că o candidatură a lui Gigi contra lui DD ar fi „un derby remarcabil”. 😆

Este Crin. Iar integrarea PNŢCD autentic în ACD e firească pentru dreapta autentică. Modernă. Socială, pentru că umană.

Deci, nea Gigi, ca să devii George în politică, aşa cum ţi-ai propus, trebuie să te ţii de cuvânt. Şi îi mulţumesc lui Radu Tudor pentru că vineri seară, la emisiunea cu Dana Grecu, i-a formulat condiţia despre care pomeneam săptămâna trecută, anume, să se controleze în atitudinea publică. Şi Gigi a promis. Telefonic, e drept. 🙂

Radu zicea doar de limbaj. Nu-i vorba doar de limbaj, ci mai ales, de atitudine. Repet: statul e laic, în PNL e libertate de opinie şi de exprimare cât cuprinde, spirit critic şi polemic, tot aşa. Ştiu că Gigi crede în Crin în primul rând pentru că e naţionalist luminat şi mai ales, pentru că e singurul care nu s-a ruşinat să-l mărturisească pe Hristos. Ferm, dar sobru. Nu strident. Trebuie şi Gigi să înveţe să se guverneze în viaţa publică. Eşti fervent la biserică şi în viaţa particulară, în viaţa publică îţi trebuie decenţă. Că altfel, în loc să-l mărturiseşti, îl ruşinezi pe Hristos. Un atlet al lui Hristos e mereu elegant. Hristos e Domnul. Deci, Gigi trebuie să se lepede de mârlănie, pentru că mârlănia ţine de trufie, care vine de la diavol. 🙂 Serios! O ştie prea bine şi i-a spus-o şi minunata lui mamă, o cadră, pur şi simplu, de femeie.

Semnificativ e faptul că preşedintele de onoare al PNL, domnul Quintus, susţine candidatura lui Gigi Becali, pentru autenticitatea lui.

Şi să fim atenţi la strategia lui Crin: liberalismul nu (mai e de mult) o doctrină de clasă. Liberalismul e o convingere personală, indiferent de categoria socio-profesională. Sigur, Gigi e un caz particular, a spus că pe el de fapt îl interesează USL pentru Crin şi Ponta, în care crede. Şi că vrea să fie Crin preşedinte al ţării. Corect!

Dar pe lângă Gigi, Crin aduce în PNL cu derogare pentru candidatură parlamentară personalităţi integre, remarcabile, ale vieţii academice şi culturale, cum sunt istoricul Vlad Nistor, politologul Daniel Barbu, profesorul şi realizatorul de film Sorin Ilieşiu. Şi un jurnalist versat, pe SRS. Ceea ce evident că nu justifică prostia cu Honorius Prigoană, din cauza căreia PD-L va avea singurul parlamentar de Bucureşti. Poate chiar singurul parlamentar, pe Toader Paleologu. Ceea ce îmi doresc, adică, să se împlinească angajamentul lui Crin privind dispariţia PD-L, prin voia electorală.

Partea proastă e că Pivniceru va lovi exact după lansarea candidaţilor USL – degeaba mă face Ciutacu melteancă, ideea cu Arena Naţională e genială, nu pentru că îmi aparţine. 😆 Adică, am zis că era bine ca mitingul final pentru referendum să se fi ţinut pe stadion, bine că măcar băieţii o fac pentru parlamentare. Ziceam, deci, că Pivniceru slujeşte aparatul securist şi va da o lovitură PNL prin mizeria de la Parchetul General şi DNA, plus „trofeul calităţii” de la Bruxelles. Fraudele pe care le va desemna, iar Băsescu le va numi cum laude :mrgreen: vor garanta impunitatea băsiştilor, notă proastă pentru USL în ochii alegătorilor cărora ni s-a promis că se va face dreptate în Justiţie, adică hoţii vor fi pedepsiţi conform legii. Cine să-i pedepsească? Slugile ca Morar şi adjuncţii, prostituatele ca Kovesi, Ghica, Hăineală şi toată haita din sistemul judiciar?

Ideea e că trebuie multe lovituri de imagine ca să mascheze vulnerabilitatea majoră a USL, anume, impotenţa dovedită în privinţa îndeplinirii primisiunii principale, aceea de a-i pedepsi pe mafioţii care au distrus ţara. Iar la capitolul comunicare, USL e precară şi nici nu pare să considere că are lacune.

Revenind la Gigi Becali, susţin ideea, dar îmi menţin şi rezerva majoră, anume, n-aş crede să se poată dezbăra la vârsta lui de mârlănie în relaţiile publice, aspect catastrofal. Întâmplător, l-am auzit aseară la RTV, telefonic, cu Sandra Pralong, care era în studio. Aşa nu se poate! Categoric, nu! Am urmărit un minut, suficient ca să-mi păstrez scepticismul cu privire la capacitatea lui Gigi Becali de a se cenzura. Adică, i-a spus Sandrei că ea s-a ajuns în SUA fiindcă „în tinereţe a fost frumoasă, cu ochii ăia albaştri”. 😛 👿 Sandra cu ironia ei fină l-a obligat să se replieze viclean, într-un misoginism pervers, manifestat printr-un compliment la care, de regulă, femeile nu rezistă: „Am vrut să spun că şi acum sunteţi frumoasă, deci înseamnă că aţi fost superbă dacă aţi reuşit”. Adică, evident că am râs şi evident că am strâmbat din nas la el. În acelaşi timp.

Nea Gigi, te-aş întreba ceva, adică, Dumnezeu atotputernic putea să-l scoată pe Hristos din urechea lui Iosif. Te mai gândeşti de ce n-a făcut-o? Şi nu, nu ţine cu mine, că-s ortodoxă practicantă, ştii deja, chiar dacă uneori cam chiulangioaică. 😛

Ideea e aşa, adică, singura şansă a lui Gigi Becali de a se schimba public e să facă nişte sesiuni cu mine ca interlocutor-surogat şi dacă trece testul e clar că reuşeşte. Dacă nu, nu. 😆

Deci, Doamne-ajută să meargă bine Steaua până la capăt! 😆

P.S. DD s-a lăudat că Gigi Becali nu ia nici 2%. Păi atunci, de ce n-are curajul să se bată cu el? Abia acum se vede cât de consistent electoral e Dan Diaconescu. Dacă fuge de Gigi Becali, nu e nimic de capul lui. 😆 E doar un mic laş ca Băsescu, care n-a avut curaj să se bată cu poporul român la referendum.

O VESTE ÎNGROZITOARE – FIUL LUI NELU MUREŞAN, GĂSIT MORT ÎN KENYA! NU V-A AJUNS CĂ L-AŢI BĂGAT PE TAICĂ-SĂU LA PUŞCĂRIE?

Duminică 9 septembrie 2012

Aflu cu groază că fiul lui Nelu Mureşan a fost găsit mort într-un hotel din Kenya! Avea 32 de ani, era mândria lui Nelu, a făcut liceul, facultatea, masterat, doctorat în Anglia şi nişte specializări în SUA, era un tânăr competent, competitiv, un consultant de succes despre care taică-său spunea că va fi, într-o zi, prim-ministru al României.

Nelu Mureşan e în puşcărie, au avut grijă nemernicii să ajungă acolo – mulţi sunt îmbârligaţi, iar el e un tembel, la care ţin, cu tot tembelismul lui (de exemplu, prostia de a fi alergat la Parlament în 2000 ca să ridice pragul electoral la 5% pentru partide şi 8, pentru alianţe, cum era imbecilitatea CDR 2000).

Nu v-a ajuns că l-aţi băgat – cu mai multe boli cronice – 7 ani la închisoare? A trebuit să-i ucideţi şi fiul, unicul fiu?

Unde vom ajunge cu ţara asta?

P.S. Aveţi grijă, Andrei şi Mihnea! Culmea prostiei e că imbecilitatea de cauză pentru care a fost condamnat Nelu Mureşan e instrumentată de pe vremea guvernului Năstase, mai precis, de către şeful Corpului de Control, care era „micul Titulescu”.

Poate că unii chiar merită să plătească.

BĂSESCULE,ŢĂRĂNIŞTII O SĂ-ŢI DEA DA :)))

Joi 19 iulie 2012

Băsea, uite, facem un pariu. Ieşi tu şi faci apel la PNŢCD şi eu stau acasă. Şi să vezi că PNŢCD răspunde la apelul meu, nu la al tău. Pentru că tu eşti un impostor, iar eu sunt în felul meu adevărată. Şi ţărăniştii încă mă iubeşte. 😛 Că totuşi, e destul de mulţi rămaşi în fidelitatea lor înduioşătoare, necondiţionată. La firul ierbii. Fiindcă ei şi ele iubesc copilăreşte un ideal, un reper din care n-a rămas decât numele şi am contribuit cumva la asta. Iar dacă acum îi ţii în şah printr-o justiţie care nu se pronunţă între autenticitate şi impostură, şi dacă îţi baţi joc de rămăşiţele adevăratului PNŢCD contrapunându-i o impostură cu Aiurelian Pavelescu, care le-a confiscat sediul central şi l-a sigilat cum i-ai sigilat tu lui Crin cabinetul de preşedinte, intriga ta din cărţi de joc la cacealma se va dărâma.

Ţărăniştii sunt idealişti, ei nu se aliază cu diavolul. De-aia pe cât de tare m-au enervat şi încă mă enervează şi probabil că mă vor enerva mereu, eu tot îi iubesc mereu şi am să iubesc PNŢCD, la fel cum iubesc şi PNL, şi PSD, după proba unei guvernări cum n-a mai fost alta, cea a USL. Şi va fi. Pentru că tot ce e clădire bună e bineplăcut(ă) lui Dumnezeu, pe când demolarea şi dezbinarea sunt de la diavolul care te posedă. Fiindcă eşti obsedat de valori materiale. În exclusivitate. Şi superstiţios ca un dependent de ţigănci împuţite. 😆

Mă uit la tine cum stai şi putrezeşti de ură. Nu ştii nimic altceva decât ură. Te iei de toată lumea.

Batjocoreşti pe toată lumea. Eşti o biată creatură posedată de ură, desfigurată îngrozitor. Bunică-mea avea o vorbă: dacă n-ai oglindă, uite-te-n lac!

Ai fost ieri la GDS – prostia mea, că l-am rugat public pe premierul Tăriceanu să nu-i dea afară din căsuţa lui Nicu Ceauşescu pe urmaşii moderni ai kominternului, travestiţi în democraţi, le expirase de mult autorizaţia de a sta cu chiria pe care n-o plăteau. Sigur că sunt pe-acolo şi naivi, dar ei ori ies din sistem pe cale naturală, ori îi daţi afară, cum aţi făcut cu Sorin Ilieşiu, dar n-aveţi obraz să vă crape de ruşine.

Deci, ai fost la GDS şi ai zis atâtea idioţenii pe minut încât trebuie să fii Andrei Cornea ca să cazi în extaz. Că tot mă blama el pe mine în „22” pentru „Delir monarhic”. În privinţa lui Gabi Liiceanu, dacă e atât de speriat de dictatura lui Crin, uite, promit să îi asigur protecţie. 😛 Că va fi în mod sigur aşa, oricât vă veţi da de ceasul morţii ca să evitaţi asta: aut Caesar aut nihil. Şi n-aveţi de unde să-l scoateţi pe Brutus, deşi v-aţi chinuit până v-au ieşit ochii pe orificiul inferior. 🙂 Deci, pregătiţi-vă pentru cea mai liberală dictatură din istoria umanităţii! 😆

Revenind, Băsescule, eşti extraordinar de jalnic dacă ai recurs la asemenea retorică, adică să te minunezi de coincidenţa cu 29 iulie, că adică data din 1947 când a fost interzis PNŢCD. Sic! Aşa istorie cunoaşte. Păi se face dreptate istorică, băi faţă oribilă de ură, se face dreptate pentru atunci, adică, tu te duci pe pustii, inclusiv drept pedeapsă dreaptă pentru faptul că ai dat lovitura de moarte PNŢCD în timpul guvernării 1997-2000. Şi dacă a fost cineva care te-a graţiat, helas! A fost prea democratul domn preşedinte Emil Constantinescu. Şi bineînţeles că ţărăniştii au fost proşti.

Dar doar nu crezi că ţărăniştii – am zis ţărăniştii, nu impostorii lui Aiurelian – or fi chiar aşa de proşti încât să nu profite de şansa unică şi uriaşă de a ţi-o DA la temelie?! 😛

Ca să se răcorească, pe seceta asta. Şi ca să-şi croiască soarta revenirii pe prima scenă a ţării, alături de PNL şi PC, în ACD, alianţa dreptei din România. Dreapta autentică. Aliată cu stânga autentică. În USL. Care nu doar că scoate ţara din imensul dezastru în care aţi lăsat-o şi aţi vrut s-o vindeţi, ci o şi reclădeşte. Va fi nevoie de timp, dar timpul are răbdare cu patrioţii. Cu trădătorii nu mai are răbdare.

Cum crezi tu că ai putea determina PNŢCD să te susţină, după ce ai zis blasfemia că „naţionalismul e cel mai mare păcat”? Dumnezeu să te ierte, diavol trist!

P.S. Evident că doamnele Coposu votează DA. JOS BĂSESCU!

PAVELESCU, JOS LABELE DE PE PNŢCD!

Duminică 15 iulie 2012

Aiurelian Pavelescu se afişează la mitingurile pentru Băsescu, alături de penalii PD-L, de ungureni, nemţeni şi alţi impostori. Până aici, totul perfect, se potriveşte în faună.

Numai că nu merge în nume propriu. Merge în numele PNŢCD, cu steaguri PNŢCD.

Marele avocat cu capul mic, aşa cum l-a numit idolul lui, Băsescu, ştie prea bine că e abuziv ce face nu doar din punct de vedere moral şi politic, ci şi juridic, pentru că PNŢCD a devenit o cauză în justiţie, după ce că era vai de mama lui sub prag.

Justiţia liberă şi independentă a regimului Băsescu ţine în suspensie procesul, drept pentru care nişte alegeri locale din anumite localităţi ar putea fi atacate ca lovite de nulitate, dar nu intrăm aici în această discuţie.

Atâta doar, lumea bună să ştie că ăla nu e PNŢCD, ci o impostură.

Aiurelian e de-un tupeu grobian şi de-o proastă creştere exemplară. Şi nu ratează vreo ocazie să demonstreze că îi lipseşte o doagă. L-am văzut la RTV, la emisiunea profesionistului Striblea, pe care a reuşit să-l enerveze, prin intervenţiile lui de-o agresivitate de la uşa cortului. I-a făcut, succesiv, nesimţiţi pe invitaţi – Dan Şova, Mişu Voicu şi generalul Abraham, numit, în plus, miliţian. Pe Dan Şova l-a făcut şi prost. O prestaţie de circ grotesc, tipică regimului Băsescu. După 29 iulie, ne va căuta în genunchi. Partea proastă pentru el e că spre deosebire de lichelele care au distrus ţara şi clientela lor, oamenii normali au demnitate.

Jos labele de pe PNŢCD!

UPDATE. Uitasem, a zis că Antena 3 e un post fascist. 🙂

CIORBEA: BĂSESCU VREA SĂ-L OMOARE PE NĂSTASE

Marți 3 iulie 2012

Asta e realitatea. Băsescu a turbat că nu a murit Năstase. Ori să-l fi văzut prostimea în cătuşe, ori să fi murit. Fusese avizat că urmează să se sinucidă. Şi nu a făcut nimic. Chiar dacă nu putea să nu ştie că moartea eroică a lui Adrian Năstase i-ar fi adus deservicii politice severe, lui şi slugilor lui. Dar viscerele răzbunătoare ale piticului băşit au fost imperative. Numai că Dumnezeu l-a ajutat pe Adrian Năstase. Şi a ocrotit familia lui.

Mai e un pic şi tot ce e valoare în ţara asta va performa.

Iar oamenii de rând vor trăi liber. Şi vor uita de coşmar.

Victor Ciorbea a zis-o la Antena 3, emisiunea Sandrei Stoicescu. A zis că regimul Băsescu l-ar fi vrut mort pe Adrian Năstase. Asta înseamnă caracter: să ai atitudinea lui Victor Ciorbea. Şi mereu, absolut mereu va fi ca atunci când Carol I a spus că „Ţara are în primul rând nevoie de caractere”.

Adrian Năstase a renunţat la cererea de întrerupere a pedepsei. E clar de ce.

V-am mai spus, mi-ar fi plăcut enorm un tandem Crin-Năstase. Dar şi Ponta e extraordinar. A evoluat formidabil. Doctorandul lui Adrian Năstase.

DRAGĂ CRIN ANTONESCU

Marți 26 iunie 2012

Felicitări, aţi înfrânt! Promit să nu vă mai deranjez cu susţinerea mea.

Ştiţi dv., pentru Claudiu Săftoiu şef la TVR.

Sunteţi uluitor de stupizi, cu toţii!

Mizaţi la infinit pe susţinere din oficiu.

Asta e mult prea mult chiar şi pentru o fraieră ca mine.

Nu faceţi decât să recompensaţi trădarea şi să discriminaţi fidelitatea.

Regret că n-am plecat din ţara asta. De fapt, nu regret. Asta mi-o fi crucea.

Precizare preventivă: vă chinuiţi degeaba, intervenţia de faţă n-ar fi niciodată pro domo. Dimpotrivă, orice minte logică îşi dă seama că e asemenea postare nu-mi aduce decât deservicii, dar oricum n-am ce pierde, pentru că nici liberalii nu s-au derajat să deranjeze embargoul profesional asupra mea. Îi pot considera în complicitate cu Băsescu, li s-a rupt de reparaţii morale.

Mai precizez că niciodată, niciodată nu mi-am dorit funcţii, nu vreau decât libertate.

Pe vremea CDR, preşedintele PDSR, Ion Iliescu, i-a spus Luciei Hossu Longin că o susţine pentru funcţia de preşedinte director general al TVR, singura condiţie fiind să nu mă numească pe mine director la Actualităţi. Ceea ce absolut niciodată nu se punea problema. Am şi scris în finalul unui editorial din „România liberă” că le pun în vedere să înceteze cu aberaţiile, pentru că n-aş accepta o funcţie pe care nici nu mi-o doresc, pentru că nu vreau măriri deşarte şi pentru care nici nu am competenţa.

Deşi cunosc cu fidelitate (situaţia din) TVR. Şi am făcut mereu, ca proasta, presă din convingere, n-am făcut niciodată ca băieţii deştepţi, presă aservită, cum a fost interviul lui Săftoiu cu Băsescu, care a declanşat căderea guvernului Ciorbea şi compromiterea schimbării de regim în România. Cu consecinţe până în zilele noastre.

Noapte bună!

P.S. Dacă Săftoiu ar fi o lumină profesională, treceam peste orice. Dar dacă ar fi fost aşa ceva, n-ar fi putut presta. Nu-l lăsa conştiinţa.

Sigur că la vot am să merg şi am să votez USL şi pe Crin Antonescu. De nevoie. Le dau notă de trecere doar pentru că şi dacă ne scapă de regimul Băsescu. Atât.

IOAN MUREŞAN FACE APEL LA CEDO

Marți 29 mai 2012

Foto: kronica.ro

Ioan Mureşan va ataca hotărârea definitivă a instanţei ultime prin care a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, în „cauza uleiul” (care ar fi hilară, dacă n-ar avea consecinţe asupra unui om). Numai că până atunci riscă să efectueze aproape toată condamnarea.

Bine că merge un fost ministru ţărănist la închisoare, aşa, de palmares pentru MCV, în timp ce toţi hoţii şi toţi ticăloşii te sfidează în libertate. Din ţară şi de peste hotare. Şi n-are importanţă starea lui de sănătate (a mai fost un aiurit de ţărănist, Ulm Spineanu, care a făcut infarct şi a murit la poliţie, unde fusese audiat în calitate de fost ministru PNŢCD).

A mai fost un demnitar PNŢCD ţinut la puşcărie vreun an fără vinovăţie. Un om integru, Alin Giurgiu (care s-a îmbolnăvit grav). N-a avut importanţă pentru organele din 2000 nici scrisoarea deschisă trimisă de cadrele universitare din Cluj, prin care cereau eliberarea colegului lor considerat, textual, de-o integritate exemplară.

În cazul lui Ioan Mureşan, cineva poate fi mândru de mizeria pe care a făcut-o când era mic. Acum e mare. Plângerea contra lui Mureşan a dat-o anonimă unul de la PD şi a executat-o unul de la PSD. Asta e realitatea.

Era pe vremea guvernului Năstase. Atât de mizerabilă a fost lucrătura încât nici măcar nu l-au notificat.  Am aflat eu şi l-am sunat să-l anunţ că intră pe fluxuri ştirea conform căreia fostul ministru ţărănist Ioan Mureşan a făcut nu ştiu ce porcărie cu nişte ulei din rezerva de stat. Ca de obicei, a luat-o cu uşurătate, a zis că nu-i nici o problemă, n-are cum să meargă aşa ceva în instanţă, fiindcă e o tâmpenie.

Şi uite unde s-a ajuns, după 12 ani! 7 ani de închisoare cu executare. Dacă era ticălos, adică delator mincinos la adresa lui Remeş în cealaltă cauză, mascarada cu caltaboşul –  în care a primit fiecare câte 3 ani – Nelu Mureşan scăpa, primea SUP în ambele cauze.

Ticăloşie diabolică, să te prevalezi de principiul sfânt al inamovibilităţii, ca să promovezi nişte nulităţi şi/sau şantajabili, cu mâna cărora să faci justiţie politică.

Mureşan a fost condamnat fiindcă n-a colaborat cu Băsescu în linşarea lui Remeş. Remeş care la rândul lui nu era decât un pretext de răzbunare contra lui Tăriceanu. Mizerie de toată voma.

Dreptu-i că-i tare fraier Nelu Mureşan, aşa ceva nici nu se poate imagina. A crezut că te joci cu poliţia politică.

ŞI A FOST DUMINICA ORBULUI. DUPĂ 22 DE ANI. SOLUŢII, FRECŢII, ABERAŢII

Vineri 25 mai 2012

Ave(a)m foarte multe de semnalat, azi (adică luni, că atunci am scris draftul).  Dar nu neglijez restanţele, pentru că sunt la fel de importante. Mă refer la ziua de ieri (apropo, unchiul meu ardelean  – ar fi fost onomastica lui, azi – într-o zi pe când colaboram eu la defunctul ziar, a mers la chioşc şi a întrebat: Aveţi Ziua de ieri? Răspunsul: ehei, ar fi bine, dar asta nu se poate! ).

A fost Duminica Orbului, la fel ca în ziua primelor alegeri libere postcomuniste. Şi s-a reiterat greşeala din urmă cu 22 de ani, anume, să confunzi ziua vindecării orbului din naştere, cu ziua orbeniei dobândite. Chiar şi unii dintre cei care vedeau pe vremea lui Ceauşescu au orbit, subit. Şi au votat ca orbii în 20 mai 1990. Şi în 1992. Şi în 1996. Şi în 2004. Şi în 2009. Propaganda reziduală, mai eficientă retroactiv. Cum spunea Stalin, că dacă prin absurd ar cădea comunismul, efectele lui vor dăinui. Dăinuie şi azi.  Majoritatea românilor au în sânge otrava. Antidotul nu poate fi decât o schimbare radicală. Cerc vicios: nu se poate ajunge la ea decât prin alegeri, iar alegătorii sunt majoritar otrăviţi. Fie şi din laptele mamei. Şi de la şcoala alăptată mutant. Mutaţii altoite cu mutaţii. Până azi.

Singura şansă de renaştere naţională e să le placă foarte mult ochii albaştri ai lui Crin Antonescu, deşi, să fim sinceri, majoritatea n-ar vrea deloc programul radical naţional-liberal. 🙂 Şi nu, hai să fim serioşi şi să lăsăm mofturile viscerale, e o prostie să huidui „clasa politică”, să decretezi că „toţi sunt o apă şi-un pământ” şi fie să nu propui nimic, fie să declami steril că vrei monarhie. N-ai cum să-l readuci pe Majestatea Sa Regele Mihai I pe tronul ţării ca să readucă România în rândul ţărilor respectate ale lumii, până ce nu parcurgi radical etapele schimbării de regim, schimbare atât de radicală încât să ducă la schimbarea mentalităţii. La normalizarea ei.

Deci, ziua de ieri (duminică, aşa cum vă spuneam). Am ţinut să ajung acasă la cinci după-amiază ca să văd emisiunea lui Ursu (remarcabilă evoluţie a jurnalistului, dar dezintoxicare insuficientă – deloc nu ţin seama de abjecţiile pe care le-a scris cândva despre mine, într-un editorial în Pravda – Dumnezeu să-l ierte pe Dumitru Tinu, că are pentru ce!). Am ajuns chiar când începea. O ediţie simptomatică pentru boala cronică a societăţii româneşti. Decizia aberantă a CNA de a nu fi invitaţi oameni politici în weekend la televiziuni pe motiv de campanie electorale e secundară, pentru că e doar un efect. De cauza situaţiei în care se află ţara şi poporul român (?!) ţine desfăşurarea emisiunii însăşi, adică rolul formatorilor de opinie în retardarea opiniei publice.

Promo-ul care de altfel m-a determinat să vreau să văd emisiunea a fost că vor vorbi surorile Coposu. Era interesant şi ce ar fi avut de rememorat domnul Radu Câmpeanu (pe care l-am votat atunci). Şi ce-am văzut, în schimb? Antena 3 s-a conformat unei decizii fără absolut nici o bază legală şi nu l-a mai invitat pe Radu Câmpeanu (atât de conformişti sunt încât nici măcar nu s-au prevalat de principiul de drept conform căruia ce nu e interzis e permis, anume, faptul că n-au primit nici un răspuns de la CNA cu privire la permisiunea ?!!! de a-l avea invitat pe preşedintele refondator al PNL).

A fost invitat în studio Sorin Ilieşiu, foarte frumos, pentru filmul despre Regina Maria, ocazie cu care l-a înjurat pe preşedintele Constantinescu ucronind despre ce ar fi făcut Raţiu ca preşedinte, că sigur ajungea. Sorin Ilieşiu rămâne un amic drag, dar ce comod e ca după ce ai fost ani în şir cu Băsescu şi ai contribuit la realegerea lui, să fii acum vârf de lance al justiţiarismului şi monarhismului (după ce amicul a refuzat să semneze Apelul Alianţei pentru Regatul României de revenire la monarhie constituţională ca primă consecinţă a condamnării comunismului, condamnare pe care a cerut-o devenind instrumentul slavei deşarte a celui pe care azi îl contestă vehement). Deci, bine. Să fie pedepsiţi în continuare cei care n-au rătăcit! De fapt, n-am dreptate, el are, fiindcă mereu celebrat e fiul risipitor, nu fiul cel cuminte. 🙂 Doar că aista nici nu s-a întors bine acasă că îşi şi faultează fratele pe motiv că a fost prost şi n-a avut de unde să se întoarcă. :mrgreen:

Asta n-ar fi, totuşi, mare lucru. Ce a fost extrem de trist, ca să nu-i zic revoltător – pentru că nu m-am revoltat, n-aveam de ce, ştiam că nu mă pot aştepta la altceva? Faptul că domnul Petre Mihai Băcanu, invitat la o televiziune în direct după foarte mult timp, a vorbit un pic mai mult de un minut toată emisiunea, deşi ar fi avut foarte multe de spus (el a făcut o bună parte din istoria recentă). A trăncănit, în schimb, nesfârşit şi pe ici pe colo, aberant, Cristian Tudor Popescu, dintr-o transmisie paralelă. Sau lume paralelă. Reporter în anii 1990 al Adevărului (ca traducere a Pravdei, ), care susţinea lupta de clasă, promova toate aberaţiile propagandei criptocomuniste şi înfiera Piaţa Universităţii în cel mai abject mod marxist-leninist. Ipochimenul a vorbit cel mai mult din emisiune – şi e o impietate spurcăciunea de a amesteca monologul unui asemenea personaj cu istorisirea Regelui Mihai,  succintă, de altfel, despre Regina Maria.

Atât de mult a trăncănit CTP încât s-a renunţat şi la interviul cu surorile Coposu, fiind difuzat doar un fragmenţel. Ca să auzim de la CTP ce? Deformări ale realităţii, când nu irealităţi de-a binelea. Unele, reiterate din anul 90. De par egzamplu de Miţ baston: că carevasăzică, ţărăniştii i-ar fi speriat pe alegători, în 90. I-auzi! În primul rând că un prestator de servicii ca CTP n-are dreptul moral nici măcar să pronunţe numele unui om ca Ioan Lup, necum să-l acuze. Oricum mincinos, fiindcă desăvârşitul orator s-a manifestat mult prea democrat faţă de ce-ar fi meritat consumatorii necomestibil. Realitatea e că sloganul cu alungatul lupii a aparţinut PNL, mai precis, lui Dinu Patriciu, care a devenit cuţu cu timpul, dar asta-i nu alta, ci aceeaşi poveste.

A mai minţit şi altele, dar am să mă refer doar la o mizerie fără margini, o minciună a propagandei nesimţite, propagată chiar şi după 22 de ani. Fiindcă bietul psihopat CTP n-are curajul să-şi asume propria mizerie şi să o regrete – cum ar fi, refrenul lui Postelnicu – s-a apucat să-şi găsească justificări mizerabile la infinit. Anume că el regretă că a „relatat” o porcărie. Nu a regretat că a relatat pentru o oficină criminală – nu-i spun porcească, că aş jigni porcul. Oficina marxist-leninistă înfiera neobosit Piaţa Universităţii şi ridica în slăvi FSN, personal pe tovarăşul Iliescu. Oficina imundă, în timp ce „România liberă” era „interzisă de mineri” (Cămărăşescu avea să mărturisească că era ofiţer de Securitate), Pravda relata că la PNL s-au găsit „maşini de fabricat bani”, iar la PNŢ-eu, droguri, arme şi muniţii. Cine a prestat la asemenea cloacă criminală ar trebui să tacă azi, dacă n-a fost în stare să ceară public iertare, anterior: pentru complicitatea la crimă cu premeditare.

Deci, care a fost mizeria „regretată” de CTP? Anume că a scris un articol în care a înfierat o scandare din Piaţa Universităţii CARE NU A AVUT LOC NICIODATĂ şi care – dar asta n-a mai menţionat bietul psihopat – mi-a fost atribuită (am primit tot felul de înfierări şi ameninţări pe chestia-asta furajată şi niciodată n-am făcut caz de asta). Care era minciuna? Că s-ar fi strigat în Piaţă: Iliescu, du-te acasă, c-ai nevastă canceroasă! Ceva mai odios cu privire la Piaţa Universităţii nu se putea inventa. Şi cu privire la mine, că eu aş fi relatat asta, ceea ce e cu atât mai aberant cu cât colecţia de la Bibliotecile Academiei şi Centrală Universitară îmi e martoră. Niciodată, niciodată n-aş scrie aşa ceva despre absolut nimeni şi niciodată, niciodată Piaţa Universităţii n-ar fi scandat aşa ceva. A fost doar un mod de re-denigrare a unui fenomen de-o naivitate fără egal.

A mai zis CTP altă minciună idioată, anume că manifestaţia-maraton ar fi fost amorsată de ţărănişti. Cât de obsedat – duşmănos obsedat – e de ţărănişti, de ce credeţi? Nu doar din cauza educaţiei furajate, nu doar din cauza psihopatiei decompensate şi mai ales din cauza faptului că de pe urma ţărăniştilor nu s-a pricopsit: adică, au refuzat şantajul şi mita publicitară, chestie care nu se poate ierta din partea cuiva obsedat de avere, fiindcă se crede o formă superioară de maimuţă, deci, fără consecinţe. Penale în absolut.

Să-i fac schema: în 22 aprilie 1990 am fost acolo maximum 40 de persoane care au blocat Piaţa Universităţii. Din ăştia fără partid. Naivi de credeam că puteam noi schimba lumea. Sigur că toţi eram antifesenişti şi că fiecare avea simpatii liberale, ţărăniste, social-democrate (PSDR – Dumnezeu să-l odihnească pe Sergiu Cunescu, urmaş refondator al partidului care a participat la Marea Unire!). CTP NU era acolo. Nu l-am văzut nici în zilele următoare. Dar e posibil să fi fost, ulterior, pentru că în fiecare zi erau zeci de mii de oameni. Noaptea rămâneau câteva sute, uneori, chiar mii.

Deci, tare vreau să se normalizeze ţara noastră din toate punctele de vedere. Inclusiv să se scrie istoria adevărată. Să se spună la televizor. Şi să crape minciuna.

S-A STINS GABRIEL ŢEPELEA. 96 DE ANI CU CINSTE

Joi 12 aprilie 2012

Foto: Antena 3

Sunt foarte tristă azi, abia am venit de la Denie şi am aflat că s-a dus Gabriel Ţepelea, acel om care ar fi trebuit tratat de la nivel de stat ca un sfetnic peren.  Iar mass-media n-ar fi avut decât a-l exploata, în sensul sublim.

Avea 96 de ani, depozitar de istorie. L-a întrebat cineva ceva în ultimii 12 ani?

Ce rost avea, din moment ce important e derizoriul în România?!

Am avut onoarea să-l cunosc şi să primesc o lecţie de o căldură cuceritoare. L-am criticat, la un moment dat şi acum îmi dau seama că era o impertinenţă din partea unei persoane cu prefixul 2 să-şi dea cu presupusul despre un octogenar care a făcut istorie – inclusiv puşcărie politică.

Ceea ce m-a impresionat dezarmant a fost seninătatea, bunătatea, calmul de bunic academic pe care le-a dovedit în raport cu o jună jurnalistă dezinvoltă.

M-am convins că am fost nedreaptă, în exigenţele mele disproporţionate faţă de posibilităţile opoziţiei de atunci. Era vorba de TVR – pe vremea în care televiziunea publică nu avea alternativă (şi era mai mult televiziune de partid şi de stat, decât publică), iar domnul Ţepelea conducea Comisia de cultură şi mass-media din Camera Deputaţilor. Am păstrat relaţii de o cordialitate necondiţionată.

Câte ar fi avut de spus, câte puteam învăţa de la domnia sa! Noroc că a scris, au rămas memoriile, au rămas cărţile de literatură şi critică literară. Dar cât de mult în plus am fi putut avea dacă ştiam beneficia de faptul miraculos că încă trăia printre noi? Până acum câteva ore.

Dumnezeu să-l odihnească! Şi să ne ierte pentru indolenţă şi ingratitudine.

RĂZBOI CU SÂNGE. HIDRA ŞANTAJEAZĂ JUSTIŢIA PE FAŢĂ. ÎCCJ SCOATE UN DEPUTAT USL DIN PARLAMENT. DNA ÎL REŢINE PE SORIN DIMITRIU

Marți 3 aprilie 2012

Disperarea puterii e fără margini. Iar lipsa de scrupule, direct proporţională. Cramponarea de putere e sinistră. Războiul e total, nici măcar nu se mai păstrează o urmă de aparenţă. Şi asta din cauză că USL a preluat ofensiva, opoziţia face agenda şi ascensiunea în intenţia de vot de peste 60% e ireversibilă – cu toată mita guvernamentală flagrantă şi cu toată frauda prin sondaje comandate atât de ridicol încât râd şi curcile.

Nu le rămâne decât arma şantajului criminal. Disperaţi că pierd majoritatea, ciumeţii portocalii calcă în picioare ostentativ statul de drept şi democraţia – că despre bun simţ nu poate fi vorba la aceste lighioane. Feldman a anunţat ieri de la microfonul Senatului că rămâne şi senator şi numit la CNA. Borfeta Anastase, într-o şarjă de insulte isterice la adresa lui Ponta, sistează lucrările în plen ale Camerei pentru două săptămâni: timp în care, după cum se vede, „instituţiile de forţă”, cum le numeşte premierul Ungureanu, să ia măsuri.

Azi, Înalta Curtea a validat o decizie a Curţii de Apel privind incompatibilitatea avocatului Sergiu Andon cu funcţia de deputat, pentru că a apărat într-o cauză de corupţie, contrar legii – ceea ce draga de ANI a sesizat. Era de aşteptat că regimul penal va specula orice şi dacă nu are ce, va inventa cauze judiciare sau de altă natură ca să se menţină. Scoaterea avocatului Andon din rândurile deputaţilor – lovitură la adresa USL – e un abuz, un abuz contra legii înseşi, care nu retroactivează, fiindcă e vorba de mandatul anterior de deputat, sesizarea ANI fiind din iunie 2009! Ce contează?! Important e rezultatul. Notă: se impune atenţie când se face selecţia candidaţilor. Când un avocat-legiuitor încalcă legea e lamentabil! Repet: decizia de a-l scoate din actuala Cameră a Deputaţilor, pentru o incompatibilitate care ţine de mandatul anterior de deputat e grosieră. Dar faptul că Andon a încălcat legea nu-i mai puţin lamentabil. Era previzibil că vor lovi în zona lui Crin, după lovitura Frunzăverde.

Morala: precedentul arestării unei judecătoare a Înaltei Curţi, pe motiv de denunţ din partea unui infractor, dă roade.

Altă perdea de fum e reţinerea lui Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, vicepreşedinte naţional – fost demnitar ţărănist trecut la PNL. A fost reţinut pentru 24 h, împreună cu unii colaboratori ai lui. Cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. Motivul e de-un ridicol monumental, pentru debili mintal – 8 acuzaţii de şantaj, printre care acuza imbecilissimă că şi-ar fi şantajat angajaţii să cotizeze din salarii, între 30 şi 70 la sută, sponsorizare pentru instituţie! Cât de cretin poţi fi?!

Nu le pasă de precedentul Ulm Spineanu, care la începutul regimului Băsescu a fost chemat la poliţie şi a murit la audieri, în timpul cărora a făcut infarct.

Până unde se poate ajunge? De fapt, toate aceste nelegiuiri sunt menite să acopere un nou jaf uriaş în pregătire al guvernului Ungureanu: pudrat, totodată, cosmetic. Despre asta, într-o altă postare.

P.S. Printre primele măsuri ale guvernului USL va trebui să fie alegerea CSM pe criterii strict profesionale, după care eliminarea politrucilor şi a şantajabililor din sistemul judiciar.

Fiindcă veni vorba – azi, prin achitarea „greilor” din fotbal, pentru transferuri frauduloase, s-a demonstrat la scenă deschisă că dacă vrei să compromiţi o cauză, recurgi la DNA. Cel mai sigur, personal la viceliderul Ţuluş. Atât de lamentabil trebuie să fie rechizitoriul încât completul de judecată să n-aibă cum să decidă o condamnare fără să se compromită profesional.

UDREA, SPRE VICTORIA FINALĂ

Sâmbătă 31 martie 2012

Foto: anews.ro

Azi-noapte, PD-L Bucureşti a fost refuzat de UNPR, cu care era programată semnarea unui protocol electoral. După anunţul lui Piedone, Onţanu şi-a amintit, subit, că UNPR a tot somat PD-L să refacă salariile amputate cu 25 de procente. Chiar dacă nu l-ar accepta înapoi PSD ca să candideze din partea USL, Onţanu câştigă şi independent. El însă a fost destul de precaut până acum în raporturile cu USL, drept pentru care şi-a pregătit terenul amintind că a plecat din PSD pe motiv de Geoană. Care între timp a fost exclus din PSD.

Şi după flitul UNPR, a ieşit Udrea să declare că PD-L e cel mai tare la Bucureşti şi merge singur în alegeri. 🙂

Din fericire, Poteraş rămâne (ar fi păcat să se piardă un penal), Livache la fel, Pirpiliu e catindat la 5 (candidează cu succes la DNA), Toader Paleologu se pregăteşte de şuetă aristocrată cu Andrei Chiliman, iar Prigoană se angajează să concureze la salubritate. La celelalte sectoare n-au ce anunţa, decât că Cristian Preda a refuzat candidatura pentru sectorul 4, fiindcă ar fi acceptat să candideze la Capitală.

Udrea a prestat triumfalisme după tiparul lui Boc. Culminând, monumental: vom câştiga majorităţi în consiliile de sector şi în consiliul general cu cei care n-au fost încă racolaţi de USL. 😆

Superb câştigul Udrei pentru PD-L, în raport cu UNPR. Vom vedea efectele.

P.S. PNŢCD n-are nici o legătură cu adunătura din care PD-L nu mai reuşeşte să facă strânsură de camuflaj electoral, mai ales la Bucureşti. Frauda Pavelescu nu face decât jocul lui Băsescu, de a ţine în interminabile procese juridice partidul istoric condus de Victor Ciorbea. Care a şi declarat că face toate demersurile pentru o participare electorală alături de USL. O postare pe această temă, cu altă ocazie.