Archive for the ‘Requiem’ Category

PAN IZVERNA S-A DUS

Duminică 1 decembrie 2013

Pan Izverna conexiuni.net

Încă nu pot crede că n-am să-l mai văd în lumea asta. Nu-mi imaginez peisajul fără el,

Pan Izverna  nu mai e printre noi. E numele lui de scriitor. Numele real e Pantelie Tărăbâc.

S-a dus ieri în zori, de Sfântul Andrei. Mi se pare normal. Cine putea să-l primească mai cu braţele deschise decât Apostolul Românilor? Sigur că şi sfântul tutelar, Pantelimon, medic misionar ca şi el, l-a aşteptat între lumi.

Mai mult decât am scris aici nu prea mai pot scrie, acum: https://roxanaiordache.wordpress.com/2013/11/23/pan-izverna-schita-de-portret/

Doar atât, că mi-a zis că nu-i e frică de moarte.

ANGELA MOLDOVAN

Duminică 13 octombrie 2013

Video de SuperCristy68

Cântecul Angelei Moldovan e unul din primele lucruri pe care mi le amintesc din copilărie.

Dumnezeu s-o odihnească!

P.S. Oameni ca ea sunt memoria Basarabiei române. Din păcate, memorie. Dar memoria rămâne vie chiar şi după ce trecem dincolo. Ea face parte din suflet.

CĂTRE CRIN ANTONESCU ŞI TOŢI DECIDENŢII: OPRIŢI MASACRAREA CĂŢEILOR, REVOCAŢI LEGEA ABOMINABILĂ, ROMÂNIA ARE CHIPUL BARBARIEI! PENTRU NUMELE LUI DUMNEZEU, ASCULTAŢI ATENT VOCEA ALEGĂTORILOR DEZINTERESAŢI!

Marți 8 octombrie 2013

killers2

Foto:http://xnici.wordpress.com/2013/10/05/they-are-the-beasts-who-started-the-massacre-of-stray-dogs-in-romania/

Băsiştii şi-au promovat legea criminală cu mâna USL. LEGEA CRUZIMII ASUPRA ANIMALELOR. S-a şi uitat că proiectul a aparţinut PD-L. USL decontează. Mai precis, Crin Antonescu. Se vede şi din montajul foto de mai sus, al unei persoane de bună credinţă, reprezentativă pentru cei care au făcut campanie neobosită pentru USL, printre altele, pentru că USL s-a opus proiectului PD-L de decimare a căţeilor străzii.

Era previzibil şi am avertizat că nelegiuirea de lege a exterminării căţeilor va accentua periculos valul nihilist şi anarhic care străbate (şi) România, ca reacţie de respingere integrală a clasei politice. Din neîncredere şi scârbă cronică faţă de ea. Am mai avertizat că iubitorii de animale sunt o categorie puternică, dinamică, extrem de motivată şi numeroasă. Oana Pellea spunea când cu masacrarea căluţilor de la Letea că dacă nu din convingere, măcar din interes electoral ar trebui ca politicienii să facă în aşa fel încât să-şi atragă iubitorii de animăluţe. Aş adăuga: sau măcar să nu şi-i ostilizeze. Sunt importanţi la alegeri şi dacă îţi atragi adversitatea lor, dezastru electoral scrie pe fruntea ta.

USL a dovedit o prostie colosală, cu consecinţe electorale drastice, în momentul în care deputaţii PSD şi nu puţini ai PNL au votat masacrarea căţeilor cot la cot cu PD-L. Am scris la vremea aceea că votanţii nelegiuirii din USL şi-au negat poziţia anterioară, prin care s-au opus iniţiavei băsiste criminale în fruntea căreia s-a situat Udrea, dovadă că atunci „ai noştri” au făcut-o doar electoral, ca să ne păcălească, iar ulterior să ne batjocorească transpartinic. Ponoasele le trage USL, fiindcă USL e la guvernare. Nu şi la putere, dar asta, din prostie. Prostia doare, totuşi, adică, se plăteşte electoral.

Cea mai mare prostie a făcut-o Crin Antonescu, atunci când s-a pronunţat aberant, împotriva propriilor convingeri şi interese, afirmând că „soluţia lui Băsescu e mai logică”. Soluţia finală! 😯 Nu mi-a venit să cred că a zis-o Crin Antonescu, tătic şi de animale, care a ratat o ocazie colosală de a tăcea, mai ales că s-a întâmplat chiar în preziua trezirii lui din pumni. El a teoretizat stupid, într-o problemă în care e(ra) vorba de viaţă şi de moarte. De parcă ar fi interesat pe cineva peroraţiile pe teme de logică abstractă, un obicei prost pe care îl are liderul liberal în perioadele lui neinspirate, ca să nu le zic, de absenţă din peisajul realităţii concrete. La foarte scurt timp după acea afirmaţie neavenită, Crin Antonescu a ieşit din perioada de letargie care putea deveni sinucigaşă. S-a pronunţat pentru salvarea Roşiei Montane. Numai că neîncrederea în el a fost indusă şi riscă să se cronicizeze, dacă nu face un act decisiv, salvator pentru căţei. Dacă opreşte masacrul, aşa va fi ţinut minte. În caz contrar, alegătorii îşi vor aminti că a fost complice la crimă, chiar dacă nu a votat-o. N-a respins-o. Dacă o respingea, legea nu se vota, aşa cum nu se va vota nici masacrarea Roşiei Montane. Să salvăm ce se mai poate salva!

Fac apel la Crin Antonescu să oprească masacrarea căţeilor, să-şi repare eroarea cu consecinţe criminale, printr-un apel public şi printr-o iniţiativă legislativă de revocare a legii cruzimii împotriva animalelor. Pentru că asta este.

Priviţi şi vă îngroziţi! Priviţi şi dormiţi liniştiţi! Cei cu inima să aibă grijă, că riscă să li se oprească. Aici:

http://xnici.wordpress.com/2013/09/30/bleeding-romania-the-truth-about-stray-dogs-from-romania/

Blogul îi aparţine unei persoane care militează neobosit pentru viaţă, pentru viaţa şi protejarea celor neajutoraţi – animăluţe, copii, dizabilitaţi, abuzaţi, etc. Mergeţi şi vedeţi, neapărat citiţi şi comentariile postate din ţară şi de peste hotare! Neapărat politicienii trebuie să ia act de crunta realitate. Că se anunţă pentru ei la fel de cruntă electoral pe cât de atroce e suferinţa căţeilor, chinuiţi diabolic, torturaţi abominabil, ucişi inuman. 👿 😥

V-am dat link la imaginile atrocităţii, imagini ale torturii asupra căţeilor, tortură care era previzibilă. Am avertizat că legea serveşte mafia hingherească, fiindcă doar sterilizarea sistematică rezolvă problema căţeilor străzii, pe când uciderea lor nu face decât să favorizeze perpetuarea problemei, în beneficiul crematoriilor, achiziţiilor fictive de substanţe pentru eutanasiere, etc. Am avertizat că medicii veterinari vor refuza să participe la masacru. Legea, de altfel, prevede „eutanasierea” în chinuri. Am avertizat că vor fi prinşi doar cei blânzi, cei creduli. Aşa se întâmplă. Ştiţi că unii sunt jupuiţi de vii? Alţii, spânzuraţi, dezmembraţi, torturaţi ca Iisus pe cruce? Şi pe Drumul Crucii. Nu-i absolut nici o blasfemie şi Părintele Patriarh ar fi trebuit să ştie că animalele sunt mai vechi decât oamenii şi că era o lume perfectă, care nu i-a greşit lui Dumnezeu. Şi că în Rai lupii şi mieii sunt din nou ca-n Ziua Creaţiei. Putea măcar să tacă, fiindcă prin vorba prea nefericită a Preafericirii Sale a aruncat blamul asupra întregii Biserici Ortodoxe, în mod nedrept, pentru că imensa majoritate a credincioşilor şi cei mai mulţi preoţi sunt pentru viaţă, sunt împotriva torturii, privesc lumea prin prisma creaţiei divine. Masacrarea căţeilor e o lucrare a diavolului, un afront adus Creatorului.

Opriţi masacrul! Revocaţi legea! Gândiţi o lege bună, că de-aia aţi fost aleşi!

Vă implor ca om şi vă somez ca alegător: OPRIŢI CRUZIMEA ASUPRA ANIMALELOR!

P.S. În continuare, redau comentariul meu de la postarea cu „panoul criminalilor” de pe blogul „xnici”:

Exagerezi cu privire la Crin Antonescu (care-i alternativa?). NU Senatul a votat legea, ci Camera Deputaţilor! În locul lui Antonescu era potrivită faţa lui Dan Voiculescu, care a ordonat campania criminală a Antenei 3 pentru exterminarea căţeilor (o campanie mai veche şi intensificată paroxistic până la adoptarea legii abonimabile), iar Gâdea şi-a ilustrat numele, cu o perseverenţă diabolică. :evil: Gâdea le-a făcut publicitate părinţilor băieţelului, bipezi incalificabili. Şi a instigat la crimă organizată.

Îţi înţeleg din tot sufletul revolta şi durerea, am coşmaruri la gândul masacrului, îmi vine să urlu când mă gândesc la suferinţa atroce a căţeilor, vietăţi nevinovate, dragi şi unice pe pământ – fiindcă nicăieri în lume nu există căţei atât de diverşi ca ai noştri. :cry: Raiul lui Dumnezeu se populează cu frumuseţe românească masacrată. Dar oricum ar fi, sunt vietăţi şi le doare! :cry:

Sunt cu totul alături de tine şi îţi admir dedicaţia. Dar cred că trebuie atenţie la mijloace, fiindcă din moment ce excluzi orice reper, şansele de a determina încetarea masacrului riscă să fie nule. O campanie nihilistă nu ne atrage aliaţi cu putere de decizie, dimpotrivă.

Nu mi se pare corect şi oportun modul în care generalizezi prostia şi cruzimea ca apanaj al românilor (ai scris anterior că românii au cel mai scăzut IQ din Europa), oferi o imagine sinistră a României. Sigur că exterminarea sadică e sinistră, dar biata ţara nu e de vină, decât că pământul ei îi rabdă pe monştrii diabolici. Din cauza unor asasini, nu-i corect să-i acuzi pe toţi. Eu cred că sunt(em) mai mulţi cei care iubesc animăluţele. Şi cred că ar fi extraordinar dacă s-ar organiza la Bucureşti un protest cu participarea unor personalităţi interne şi internaţionale iubitoare de animale. Un protest mut, un marş al tăcerii care să are Capitala, prin faţa tuturor instituţiilor statului. Iar liniştea să fie spartă, periodic, doar de înregistrări cu urlete de durere ale căţeilor şi plâns copii. Şi la fel să se întâmple în toată ţara. Cei care manifestă pentru salvarea Roşiei Montane sunt în imensa lor majoritate iubitori de animale, se poate demonstra simultan şi pentru viaţa căţeilor. Eu nici nu pot să văd imaginile şi filmele pe care le-ai postat tu, doar din greşeală am văzut două şi mi-a venit să mor, mi-am zis că oamenii sunt animale şi animalele sunt oameni. :cry: Dar asasinii ar merita să le vadă obsesiv, de aşa natură încât să li se imprime pe retină şi să-i tortureze gândul torturilor pe care le patronează, sub pretenţia de oameni. :evil:

Îţi dai seama că toate astea ţi le-am transmis fiindcă vreau din toată inima să înceteze masacrul. Eu am început să postez link-uri la articolele tale, mai ales la cel cu imaginile atrocităţilor inimaginabile, pe blogurile şi site-urile cât mai multora, inclusiv ale personalităţilor vieţii publice şi mai ales, ale celor cu putere de decizie. Totodată, le mulţumesc personal parlamentarilor care s-au opus morţii.Trebuie remarcaţi oamenii, oamenii credibili pe care să-i recomandăm pentru constituirea clasei politice pe care ne-o dorim. Că fără asta nu rămâne decât anarhia, pretext perfect pentru dictatură.

Succes pentru bine, pentru salvarea căţeilor! Şi încearcă să nu mai blestemi, fiindcă e rău pentru tine. Rugăciunea îţi aduce lumină şi încredere în puterea binelui. Pentru că binele e de la Dumnezeu.

Numai bine îţi doresc!

CITIŢI CU ATENŢIE RĂSPUNSURILE LUI NICO, DEŢINĂTOAREA BLOGULUI, la mesajul meu, ciţi şi luaţi aminte! Le-a scris în timp ce eu scriam postarea actuală. Nici nu ştiu cum să-i mulţumesc pentru asemenea dar de sinceritate şi disperare! E o militantă neobosită, o apărătoare fragilă a darului vieţii, îmi e foarte dragă, aş vota-o. E absolut, absolut dezarmant ceea ce scrie! Şi atât de reprezentativ pentru alegătorii dezinteresaţi. De altceva decât binele public. Adică, normalitatea cotidiană în ţara noastră dragă, în care să nu ne mai simţim străini terorizaţi, ci compatrioţi reprezentaţi decent. Atât! E chiar atât de mult?!

Posted by xnici on 08/10/2013 at 12:40

Buna, Stii ca te apreciez, dar in ceea ce-l priveste pe Antonescu imi mentin parerea. Ia uite aici: http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/antonescu-suntem-siliti-sa-recurgem-la-eutanasierea-cainilor-copilul-a-murit-din-cauza-oamenilor.html. Stii bine ca eu am facut lobby puternic pentru USL pentru a veni la putere tocmai datorita acestei promisiuni, pe care au incalcat-o. Si stii ce este mai interesant? Au picat toti in plasa lui Basescu.
Eu sunt sigura ca suntem multi oameni cu mintea intreaga si normali la suflet, dar studitul privind IQ-ul nu este al meu, ci al specialistilor si apoi, la ce bun ca suntem multi, atata timp cat avem o voce care este la fel de neauzita precum a necuvantatorilor? La ce bun am venit cu studii stiintifice si solutii umane, daca au fost ignorate? Daca USL-ul, PNL-ul sau PSD-ul aveau presedinti cu capul pe umeri, nu reactionau asa cum s-a dorit de catre cei care au manipulat aceasta situatie, ci reactionau echilibrat aducand argumentele stiintifice pe care noi le-am pus la dispozitie. Cum sa ai incredere intr-o conducere care este atat de incapabila sa rezolve in mod civilizat o problema atat de simpla?
Si civilizatia nu implica crima.
Daca sunt deranjati domnii de imaginea negativa pe care ei au promovat-o in lume, atunci ar fi trebuit sa se gandeasca sa aplice masurile eficiente si umane, nu crima. Un popor care are o problema reactioneaza initiind un macel, ce se poate spune despre acel popor? Oamenii sunt socati inca, copiii lor plang tot timpul. Este normal? S-a gandit cineva la acesti copiii buni? Un copil a fost gasit mort (inca nu se cunosc cauzele si probele au fost distruse) si o tara intreaga macelareste cainii? Dar celelalte milioane de copii care se joaca cu cainii fara probleme nu conteaza? Conteaza numai copiii macelarilor? Conteaza numai lipsa de educatie?
Crede-ma regret din tot sufletul ca anul trecut am cerut schimbarea. Veneam de la deszapezire inghetati bocna si stateam cat puteam in Piata Universitatii. Ne imbolnaveam, ne vindecam si o luam de la capat. Intrau jandarmii peste noi, ne alergau si a doua zi noi eram acolo. Il salut pe domnul care ne-a filmat cu camera ascunsa. Noi eram aia cu steagul cu labuta rosie. Oamenii ne multumeau si erau plini de speranta ca se va schimba ceva in BINE! Eu am crezut asta din tot sufletul. Si pentru ce? Cand au ridicat armele spre noi jandarmii pentru ca alergam, ne opream si urlam la ei, eram gata sa ne dam viata. Si pentru ce???? Pentru ce??? Pentru ca acest macel sa fie legalizat? Pentru ca aceasta oroare ROSIE sa puna stapanire pe noi? Mi s-a spus anul trecut ca va veni un comunism atroce si iata-l. Asa arata. Asta este inceputul. PDL a dat tonul si ei au continuat. Nu exista cuvinte sa descriu ura pe care o simt. Antonescu este un om slab, cu greu il pot numi om. Ponta este sclavul lui Basescu, iar toti ceilalti parlamentari fac ceea ce li se dicteaza de catre liderii lor de grup. Voteaza ca dobitocii fara sa stie macar ce scrie in legi. Daca nu vedeam cu ochii mei cum voteaza ca prostii si la doua maini, credeam ca se minte. I-am vazut, am strigat la ei si ne-au batjocorit. Ei sunt cei care apar in mass-media si ne dau in cap in mod constant. Nu le este rusine sa iasa si sa spuna ca nu adoptam caini? Nu le este rusine sa ne discrediteze? Au fost oameni batuti la Mihailesti pentru ca au vrut sa adopte caini.
Nu numai ca doresc sa nu aiba nicio sansa la alegeri, dar le doresc moartea in chinuri, moartea maidanezilor. Si apropos, sa nu mai fie nimeni socat ca sunt agresiva si plina de ura. ASTA M-A INVATAT SOCIETATEA! Asta am invatat anul acesta. Am invatat ca moartea, razbunarea si ura aduc bucurie si speranta. Am invatat ca daca cineva te supara, este in regula sa ii doresti moartea. Dinte pentru dinte!
Stiu ca blestemul imi face rau si mie, dar imi asum acest risc. Multumesc, totusi pentru sfaturi. Sper sa-i intalnesc in iad pe toti cei din poza. Promit ca ii voi tortura asa cum au facut-o si ei. Dar, ce vorbesc eu. Iadul e aici!

Posted by xnici on 08/10/2013 at 12:43

Stii care e alternativa? Trebuie sa incetam sa mai alegem intre un rau mic si unul mare. Trebuie sa nu mai alegem mereu tot raul, indiferent de dimensiunea lui. Pentru prima oara nu voi vota anul acesta, ci voi scrie pe buletinul de vot: UCIGASILOR! Consider ca nimeni nu merita votul meu in acest moment, dar imi voi exercita dreptul de a merge la urna, drept pentru care au murit stramosii mei. Cineva zicea ca datorita acestei crime, mai bine alege un PDL-ist. Macar aia au fost psihopati de la inceput pana la sfarsit. Nu prefacuti ordinari precum cei de la USL. Ponta=Antonescu=Basescu. Pentru mine sunt niste gunoaie. Iar eu cu PDL-ul in niciun caz nu votez, nici cu ICCD sau Miscarea Pulii.

Posted by xnici on 08/10/2013 at 12:44

Pe asta sa-l votez: “Antonescu: E mai logic ce a propus Basescu privind cainii; macar o luam pe o cale”?????? Asta care l-a pupat in cur pe Basescu? Chiar trebuie sa fiu nebuna. Pe bune.

Posted by xnici on 08/10/2013 at 12:45

Si iti multumesc ca esti OM, dar e bine sa ai toate informatiile inainte de a inclina balanta spre un alt psihopat. Eu una nu-i mai vreau la conducere.

Si sa stii ca de fiecare data cand cineva comenta de rau USL-ul, pe Antonescu, Ponta etc, veneam cu tone de argumente si nu ma lasam pana nu-i puneam la punct. O faceam GRATIS! Singura mea plata era incetarea macelului. Atat. Nu mi-am dorit bani, averi, nu mi-am dorit case si masini. Am dorit doar ca cei care maltrateaza animale sa fie pedepsiti, sa fie sterilzati toti cainii cu stapan si sa nu fie ucisi cainii de pe strada. Observ ca mi-am primit “rasplata”. Cu placere, dlor! Sa va stea in gat! Si fiecare ban pe care il scot din pielea cainilor, sa fie dati pe medici pentru ei si neamurile lor! Sa-i loveasca boala cea mai cumplita, sa le cada pielea de pe oase! Nu, promit ca nu mai blestem de la anul, dupa ce vad primele rezultate ale blestemelor de anul acesta. Au initiat nu numai un macel, au initiat un razboi. Ori noi am luptat ani de zile sa civilizam si sa educam oamenii, iar ei au distrun intr-o luna toti acesti ani de lupta. Moartea ar fi prea blanda pentru ei, dar daca nu se poate altfel, le-o doresc din tot sufletul! Am ajuns sa ne fie frica sa mangaiem un caine? O vecina de 70 de ani a iesit cu cainele la plimbare, maidanez rasa pura, dar al ei si a fost batuta si data cu capul de copac de un dement? Doar pentru ca a trecut pe langa masina lui? I-a fost frica femeii sa mearga si la politie. Acesta este respectul pentru bunicii nostri?

BUN RĂMAS, CLAUDIU CIORTAN!

Sâmbătă 5 octombrie 2013

Claudiu Ciortan www.paginademedia.ro

Foto: http://www.paginademedia.ro

N-am crezut că va veni ziua în care am să scriu despre CLAUDIU CIORTAN la trecut. Nici acum nu-mi vine să cred. Şi nu, n-am fost la înmormântare, să mă ierte măicuţa lui de 86 de ani rămasă singură! 😥 Pur şi simplu, n-am putut şi îmi pare foarte rău.

Cel mai rău îmi pare că n-am mai apucat să ne vedem, de mai mulţi ani, în goana asta nebună a timpului. Claudiu Ciortan era genul de om despre care nu-ţi poţi închipui că moare. Un om bun, jovial, un uriaş blând. Genul de om despre care e reconfortant să ştii că există. Cu el, moare mult din generaţia mea.

L-am cunoscut în 1990, la manifestaţiile de protest, care aveau loc în lanţ, până să culmineze cu Piaţa Universităţii. Tânăr şi entuziast, dar un entuziasm durabil, unul al pasiunii constitutive. Un bonom prin excelenţă. Un om pe care te puteai baza şi pe care l-aş recomanda ca ilustrare a zicalei româneşti privind omul săritor. În sensul cel mai bun, pur şi generos.

Oameni ca el sunt daruri.

Era fotograf, fotoreporter din vocaţie, evenimentul îl iubea, se lipea de retina obiectivului în aspecte tainice.

Era un luptător, unul constant, care nu se dă bătut şi nici nu se încrâncenează.

Tot nu-mi vine să cred că scriu la trecut.

În mod sigur Claudiu e acum fericit, era prea bun ca să fie altfel.

Şi nu doar faptele lui, ci şi fotografiile, la rândul lor, fapte. Ale luminii, prin intermediul lui.

Claudiu Ciortan fotografie www.metalhead.ro

Foto via http://mariusghilezan.ro/claudiu-ciortan-a-stins-blitz-ul-pentru-totdeauna.html

În anii 90 n-avea nici barbă, nici mustaţă, era un lungan masiv, radiind de jovialitate, cu părul lung, cât să-i fluture la baza gâtului când fugeam, râzând, de forţele de ordine. Şi de prostie. Un adolescent gata să schimbe lumea. Că nu voia nimic altceva decât binele. Protestul a fost pentru el o formă de revendicare a binelui.

De altfel, la el totul era cu plus.

Şi de aici avea să i se şi tragă. De la inima mare. Că să ai inimă atât de mare şi să fii atât de mâncău pe fugă de dragul evenimentului se termină devreme. 😦

Eu cred că el mânca tot din bucurie, era modul lui de a fi. Când a vrut să slăbească grav, i-a stat inima. Definitiv. Povesteşte Marius Ghilezan pe blogu-i.

Şi îmi vin în minte, buluc, ca toate nălucile, acei ani, anii de speranţă neînfrântă, intensă şi ardentă, anii de glorie ai presei române postdecembriste. Singurii. Şi din păcate, poate ultimii.

Vestea neaşteptată mi-a dat-o Romulus Cristea – citiţi asta http://romuluscristea.wordpress.com/2012/11/30/sabotati-ziarul-romania-libera/, evocând o întâmplare din primăvara anului 1990, era înainte de alegerile de la 20 mai. Nişte tâmpiţi se adunaseră la ARLUS (actuala sală ARCUB) să înjure monarhia şi pe Regele Mihai. Erau mândri nevoie mare de prostia lor şi purtători de carnete FSN. Noi eram acolo cu acreditare de jurnalişti, dar evident că am râs tot timpul. Sonor. Cu lacrimi, la propriu, pentru că erau monumentali. Ei s-au enervat, fiindcă nu înţelegeau ce e de râs. După care ne-am enervat noi şi atunci a ieşit cu TRĂIASCĂ REGELE! S-au ridicat ăia să ne fugărească şi noi râdeam, ceea ce-i scotea din minţi suplimentar, unii încercau să-i potolească pe cei gata să ne ia la bătaie, ne făceau morală că ce ziarişti suntem noi, că presa trebuie să fie cuminte şi să relateze imparţial, numai că atunci când au auzit de „România liberă”, au turbat şi nu cred că reuşeam să ies la aer întreagă, dacă nu mă apărau băieţii, Romulus Cristea şi Claudiu Ciortan, căruia i-au smuls aparatul şi i-au scos filmul. Mare păcat, fiindcă s-a pierdut o unică atestare a unui eveniment malign, din seria manifestaţiilor propagandistice marxist-leniniste reziduale. Iar figurile respectivilor puteau figura într-o antologie a prostiei. Care se identifică, în agresivitate, cu ura.

Claudiu Ciortan era la antipodul urii. Am evocat evenimentul pentru că mi-l amintesc râzând. Aşa o să mi-l amintesc. Ceea ce nu înseamnă că nu ştia durerea lumii. Dimpotrivă, era încărcat interior cu ea. Dar râsul e uneori terapeutic, alungă răul din sistem.

Claudiu Ciortan face parte din categoria oamenilor care chiar n-ar merita să moară. Dar e o prostie ce am spus, fiindcă pentru unii, infarctul e o formă de dezmărginire.

Rămas bun, Claudiu! Dumnezeu să te ierte pentru inevitabilele păcate şi să te odihnească în marea splendoare fără sfârşit!

Şi să mă ierţi că n-am scris despre tine atunci când încă mai puteai să citeşti! Cu ochii omeneşti. 😥

Mamei lui Claudiu Ciortan îi urez tărie de la Dumnezeu, până vă reîntâlniţi!

P.S. Claudiu Ciortan avea 46 de ani.

WAKE ME UP WHEN SEPTEMBER ENDS. CELOR RĂMAŞI FĂRĂ PĂRINŢI. INDIFERENT DE ANOTIMP

Luni 30 septembrie 2013

Video de BunnyTheMean

DOI NOI EROI ROMÂNI DE RĂZBOI

Marți 24 septembrie 2013

Militari morti in Afg a3

Foto: Antena 3

Păcat de militarii care mor ucişi mişeleşte! De data asta, românii noştri, sublocotenentul  (pm) Adrian Postelnicu şi sublocotenentul (pm) Vasile Claudiu Popa, ucişi într-o misiune de patrulare de o bombă artizanală (se repetă la nesfârşit morţile din cauza bombelor amplasate la marginea drumurilor).

Suntem în NATO, avem un angajament de reciprocitate. Dar sper că participarea noastră la războaie groteşti va înceta cât de repede. De altfel, state constitutive ale Alianţei au anunţat intenţia de retragere cu mult înaintea României, care nici nu s-a pronunţat oficial.

Extremismul islamic e alimentat de cei care vor să menţină continuu o stare de teroare, în aşa fel încât să globalizeze statul totalitar, poliţia politică, iar oamenii să fie doar sclavii finanţei mondiale.

Dumnezeu să-i odihnească pe eroii noştri şi să le întărească familiile! 😥

S-A STINS GEO SAIZESCU. STEAUA LUI RĂMÂNE

Marți 24 septembrie 2013

Geo Saizescu metropotam.ro

Foto: metropotam.ro

Ce poţi să spui când afli că se stinge un maestru ca Geo Saizescu? Mai mult decât atât: 😥 ?

Era nu doar un maestru al artei cinematografice, un magician al comediei naţionale inegalabile; era el însuşi un actor de comedie pe care din copilărie l-am asimilat cu Dem Rădulescu.

Şi mai era un mare profesor, adică un om care ştie să dăruie discipolilor arta de a dărui la maximum potenţialul creator, arta de a descoperi darurile de la Dumnezeu din tine şi a le restitui înmulţit, pentru bucuria celorlalţi.

Viaţa ca spectacol de comedie. Şi ce avea el unic, ce avea particular, era umorul senin, arta de a face comedie simpatică, spumoasă, comedie pur şi simplu, comedie pur-sânge.

Mai rar atâta capacitate de a face oamenii să râdă din inimă, cu bunătate, cu simpatie faţă de personaje, în ideea că la urma urmelor, toţi suntem personaje de comedie şi viaţa însăşi ca artă a convieţuirii constă în arta de a-l face pe cel de lângă tine să râdă cu bunătate. Să râdă, pur şi simplu, de comicul situaţiilor vieţii, de el însuşi ca bonom divulgat.

Geo Saizescu ne-a dat complicitatea umorului de calitate, complicitatea râsului ca artă de a te bucura generos. Râsul ca eliberare de tentaţia răului. Râsul ca sinceritate.

Cum să nu iubeşti personajele lui? Cum să nu iubeşti comediile lui – dintre care unora le-a scris el însuşi scenariile? Cei mai colosali artişti ai ţării au dat viaţă personajelor pe care le-a imaginat şi lumii româneşti pe care a regizat-o ca scenă comică. Într-un mod cu totul particular, fără sarcasme, fără umor negru. Umorul lui a fost mereu spumos, chiar şi când comicul etalat era spinos.

Pe vremea neagră a lui Ceauşescu a reuşit să dribleze cenzura dezarmant. Cu zâmbetul pe buze. Acolo unde alţii au forţat parabole – unele, sinistre şi care nu prea mai au valoare estetică dincolo de epoca totalitară – el a evidenţiat povestea vieţii ca succesiune de secvenţe savuroase.

Geo Saizescu face parte din copilăria mea şi dispariţia lui dintre noi – discretă – e o nouă invitaţie de a-i revedea creaţiile, iar pentru noi, cei care am deschis ochii cu filmele lui, un mod de a ne retrăi copilăria.

Parcă văd că dispariţia unui asemenea maestru va trece la fapt divers. Părerea mea e că a fost mai adevărat decât Sergiu Nicolaescu. Vreau să spun, chiar adevărat, fiindcă n-ai să găseşti nimic forţat, nimic teribilist, nimic trucat în filmele lui Geo Saizescu. L-aş pune în balanţă ca valoare cu Lucian Pintilie. Balanţă perfectă, îndrăznesc să spun. Nici unul nu minte arta, nici unul nu minte despre specificul naţional. Sunt complementari.

Geo Saizescu n-a apucat să împlinească 81 de ani. Dumnezeu să-l odihnească!

Dedic acest text cineastului Mihai Hristea, un discipol al maestrului trecut la cele veşnice.

P.S. Când am aflat vestea, tocmai mă pregăteam să scriu despre domnul Arşinel, o rugăminte să ne rugăm pentru el. Sau poate preferăm să-l bocim fariseic? 👿

S-A STINS MIHAI OROVEANU

Luni 2 septembrie 2013

WGllZHdpN1V1ZTQx_o_mihai-oroveanu-il-sustine-pe-nicusor-dan

Foto: http://www.popscreen.com

Mihai Oroveanu s-a stins sâmbătă, după un infarct şi azi a fost înmormântat. Aţi auzit ceva despre tristul eveniment?

Evident că moartea unui estet, critic şi istoric de artă, artist el însuşi – un fin fotograf – şi director cultural nu poate fi considerată un eveniment într-o ţară a cărei presă e guvernată de derizoriu. Ţigănia ţine capul de afiş.

Mihai Oroveanu era doar directorul Muzeului Naţional de Artă şi iniţiator, printre altele, al unor proiecte de genul „Bookarest”. Cartea? Care carte? E pentru proşti. Deştepţii nici n-au nevoie, a spus-o până şi ministra Muncii, Mariana Câmpeanu, ca să contribuie la rarefierea categoriei celor nedezamăgitori. Nici nu-i mai numeri pe degete.

Mihai Oroveanu, deci, nu era nici rege ţigănesc, nici preşedinte dezaxat, nici politician manelat ca să beneficieze de măcar o ştire, măcar la fapt divers, când a trecut prin vălul dintre lumi.

Acum s-a reîntâlnit cu prietenul lui, Horia Bernea. Dar cine mai ştie de Horia Bernea? Nu era decât un mare pictor, un iubitor de frumuseţe românească, pe cât de discret, pe atât de eficient, aşa cum a fost prin reînfiinţarea – era să zic, reanimarea – Muzeului Ţăranului, exorcizat din carcasa Muzeului PCR. Nu era decât o splendoare de om, cu mărturia discretă a vieţii.

Mihai Oroveanu avea, la rândul lui, oroare de stridenţă şi ostentaţie. Care caracterizează parodia de societate românească postdecembristă. Grotescă. Mă şi mir cum de a rezistat atât până să facă infarct. Probabil că l-au ajutat naivităţile politice.

Nu era decât Cavaler al Ordinului „Serviciul Credincios”, decoraţie pe care i-a conferit-o preşedintele Constantinescu şi pe care a onorat-o la propriu. Cu propria-i viaţă. Cu toată viaţa lui dedicată acestei profesiuni de credinţă. Sunt oameni pentru care România eternă există.

Sigur că n-a fost onorat cu „Steaua României”, decoraţie ultimă pe care au primit-o tot felul de fraude şi neaveniţi. Ordinul naţional e atât de depreciat încât ar fi fost într-adevăr păcat să i se atribuie unui om care chiar l-ar fi meritat. În mod normal, era chiar o datorie naţională să i se confere.

Dumnezeu să-l primească în lumina lui!  😥

P.S. Ce rost avea ca vreunul din politică să zică despre Mihai Oroveanu ce-a însemnat viaţa lui şi ce înseamnă dispariţia lui pentru România? Pentru ei nu înseamnă nimic, atâta vreme cât nu le aduce procente. Dacă i-ar fi servit electoral pentru sugativă, Băsescu îl decora post mortem. Cum are obiceiul cu valorile. Dar numai cu acele valori care au notorietate „populară”. :mrgreen: Oricum, băsiştii pot sta liniştiţi, că şi ceilalţi sunt la fel de nesimţiţi. 😳

COSTICĂ ŞTEFĂNESCU S-A SINUCIS :(

Marți 20 august 2013

Costica Stefanescu ziarulring

Foto via ziarulring.ro

Fostul căpitan al Naţionalei şi al „Craiovei Maxima”, Costică Ştefănescu, s-a sinucis, azi. Era grav bolnav şi durerea trebuie să fi fost insuportabilă. Mare păcat!

Să ne rugăm pentru sufletul lui, să-l ierte Dumnezeu pentru că şi-a luat viaţa! Şi să-i primească, în schimb, tot ce a făcut bun şi frumos în viaţă, pentru ceilalţi!

Aşa ca în fotografia de mai sus vreau să-l ţin minte. De la Naţională, al cărei demn căpitan a fost. L-am văzut de multe ori pe viu, când juca la Steaua. Dădea viaţă ideii de fair-play.

A fost un sportiv adevărat, un domn al gazonului, de-o eleganţă impecabilă. Şi rară pentru un fundaş. El ar fi trebuit să conducă o academie de fotbal, să-i înveţe pe tineri că a fi fotbalist e altceva decât să fii derbedeu şi parvenit. Cu totul altceva. O artă.

Era admirabil ca fotbalist şi respectabil ca om. Un om discret. Şi un om bun, ce păcat! 😥

Îmi pare nespus de rău că s-a chinuit atât, şi e sfâşietor că n-a mai putut suporta şi a ajuns la actul extrem de a sări pe fereastră, de la etajul 5. Trebuie să fi fost o durere inimaginabilă. Nici nu vreau să ştiu dacă spitalul avea sau nu morfină; e prea dureros pentru mine să-mi amintesc cât de neputincioşi pot fi uneori medicii în faţa durerii.

Spitalul Militar Central e într-o situaţie extrem de delicată. Secţia de chirurgie toracică va purta fatalmente stigmatul acestei sinucideri. Nu-i un blam, e doar o constatare.

Ar trebui ca Ministerul Apărării să răspundă ce sumă a alocat SMC.

Costică Ştefănescu avea doar 62 de ani. Condoleanţe familiei îndurerate!

Dumnezeu să-l ierte! 😥

MOARTEA MAFIOTĂ A MAMEI LUI ION ŞI VICTOR BECALI. ŞI (MULTE) ALTE DIVERSIUNI CRIMINALE

Vineri 12 iulie 2013

Sinistră moartea unei femei de 83 de ani, în piscina din curtea vilei fiilor ei! Giovani şi Victor Becali. Ştiţi, verii lui Gigi. Suficient de antipatici ca lumea să perceapă emoţional evenimentul dureros ca pe o răzbunare … a sorţii. :mrgreen:

Oricâte or fi sforărit ei, biata bătrână n-avea nici o vină. La fel cum nici o vină n-are mama Becali – o minune de femeie – pentru tâmpeniile lui Gigi.

Mama, însă, e cea mai dragă fiinţă. Nu te poţi răzbuna pe cineva mai cumplit decât să-i omori mama. Şi copiii.

Oricum, neamul Becali a suferit represiune comunistă, au fost prigoniţi, au făcut puşcărie. Erau anticomunişti, unii au luptat cu arma contra regimului de ocupaţie. Ca mulţi machidoni, de altfel. Români absoluţi, le zicea Petre Ţuţea. Iar când sunt bandiţi, sunt bandiţi absoluţi. Aşa numea regimul comunist deţinuţii politici: bandiţi.

Mafia n-are limite. Sistemul însuşi e mafiot în România.

În anii 90, lui Marius Oprea i-au ucis pisicuţa, a găsit-o cu avertismentul că urmează bipezii din familie. Dacă nu se potoleşte din săpat la temelia crimelor comuniste. L-au avertizat că sistemul securistic nu moare, doar se transformă în imaginea contrară.

Ăştia nu sunt oameni.

Se şi răzbună, fac şi o diversiune mediatică: să vedeţi ce va fi zilele-astea la porţile familiei îndoliate. Sper să le încuie şi să pună de pază o turmă de căţei. 👿

Dumnezeu s-o odihnească!

Alte diversiuni convenabile ale parchetarilor sunt tot mizerii criminale, de exemplu, terfelirea medicului Paul Botez, profesor doctor, şeful Clinicii de Ortopedie a Spitalului de Recuperare din Iaşi, batjocorit atât de grotesc încât îţi vine să-i doreşti prim-păsăricii de la Parchetul Iaşi, Carmina Pascal (o faţă distrusă), Doamne fereşte!, să aibă nevoie de cuţitul celui reţinut pentru umilirea – a câta oară – a profesiei de medic şi a profesioniştilor în medicină, atâţia câţi au mai fost fraieri să rămână în România. Şi sigur că înscenarea a fost pentru cretini. Ca de obicei. Adică, cică, pe lângă suma prezumată ca fiind „probă” a condiţionării actului medical, 5000 de lei, s-ar fi găsit în cabinetul profesorului o avere, zeci de mii de euro, etc. 👿 Totul, cu eroica contribuţie a SRI, cooperativa ochiul şi timpanul reşapată.

Totodată, se caută Elodiu, s-a deschis o cauză în căutarea unui om de afaceri dispărut de trei ani. Acum e momentul! :mrgreen:

Urmează să se dea şi sentinţa în procesul lui Fenechiu, căruia deja Ponta i-a pregătit parastasul ministerial. S-ar putea ca premieraşul să şi-o ia, fiindcă, totuşi, e mult mai greu cu magistraţii, decât cu porcurorii.

Oricum, parchetarii sunt ocupaţi, prestatorii din servicii, la fel. N-au ei timp să-l deranjeze din luna de miere pe Cocoş şi nici pe Udrea n-ar fi frumos s-o surmeneze, tocmai în anul de fiere. Ea, oricum, primeşte NUP-uri mai înainte de a se iniţia cauza.

Deci, ce mafie portocalie? Mai nou, parlamentarii USL votează iniţiativele Udrei. De exemplu, legea amplasamentelor publicitare stradale, pe care şi-o trăsese pentru parandărături în schimb pe aprobare de la minister. A preluat Dragnea ştafeta. Flacăra democraţiei. :mrgreen:

Antena 3 e aici?

UN EROU AL ZILELOR NOASTRE: BARBU DĂNESCU

Joi 11 iulie 2013

Barbu Danescu salvator erou

Un om de 62 de ani a salvat de la moarte doi copii, cu preţul vieţii lui.

Aşa va fi ţinut minte. Aşa (i) se va consola familia. Aşa va fi pomenirea lui. În veci.

Barbu Dănescu s-a aruncat în mare văzând doi copii care se zbat în apa învolburată şi pe mamele lor luptându-se cu valurile pentru ei.

La Constanţa, la Trei Papuci. Salvamarii, citaţi de Neptun TV, spun că salvatorul şi-a făcut din trup o plută vie, pe care copiii au fost purtaţi cu bine la mal. Şi mamele au scăpat.

Funcţiile vitale ale salvatorului au fost, în schimb, avariate ireversibil. A murit erou. Nu ca un erou. Ci erou. Pur şi simplu.

Fiica lui vine din SUA ca să-şi îngroape tatăl şi în mod sigur americanii vor şti să-l considere erou cum se cuvine, când le va povesti.

Din păcate, nu-i şi cazul nostru. Presa trece evenimentul la fapt divers. Nu-i suficient de senzaţional şi n-are izul de ţigănie necesar pentru mediatizare. Se macină în continuare isprăvile parchetarilor, imbecilităţile CSM şi alte securisme ieftine, care ocupă tot timpul televiziunilor. Iar Antena 3 o ţine cu narcisismele ei.

Barbu Dănescu a fost primul primar al Constanţei de după 1989, primul preşedinte al CPUN local – nu CFSN, cum măcăne presarii inculţi care au preluat nereflectat ştirea falsă din „Adevărul”. Dacă au ajuns jurnalişti şi nu ştiu care e diferenţa între cele două, atunci habar n-au nici care-i diferenţa între totalitarism şi democraţie, între partid-stat şi stat de drept, între Iliescu din decembrie 1989 şi Coposu care îi punea sula-n coaste. Din acea rană s-a născut CPUN, primul parlament de după noaptea comunistă.

Barbu Dănescu a fost între primii trei care, în 22 decembrie 89, au intrat în cabinetul primului-secretar, după ce a escaladat, împreună cu ceilalţi – Doru Baciu și Aurel Ungureanu – coloanele „Casei Albe” (denumire generică pentru judeţenele de partid).

Chiar nu ştiu ce a făcut după aceea şi cum a fost ca primar – doar ştirea că a avut o contribuţie la înfiinţarea Universităţii Ovidius. Şi chiar nu mai contează.

Contează doar clipele de curaj din decembrie 1989 şi martiriul lui pentru salvarea celor doi copii. I-au spălat toate păcatele. Ştiute şi neştiute. Sunt sigură că acum e în grija Maicii Domnului.

N-are cum să nu fi fost un om bun, dacă a putut face asta. Un asemenea spirit de sacrificiu e caracteristic sfinţilor. Celor care se leapădă de sine pentru aproapele. Şi clipa de sfinţenie l-a nemurit.

Două mame îl vor pomeni cât vor trăi. Doi copii vor şti că lui îşi datorează viaţa. Va fi eroul lor, reper pentru ei.

Din păcate, nu şi pentru noi toţi.

Eu cred că pentru un asemenea om ar merita cu adevărat să ţinem doliu naţional.

Asemenea om ar merita obligatoriu să fie decorat post-mortem cu Steaua României. Ar merita funeralii naţionale. Cu armata. Cu onoruri.

Dar premierul e prea preocupat de propria imagine – a dat bine doliul naţional pentru accidentul din Muntenegru. În acest caz de eroism, eroism ultim – nu de moarte accidentală – ar fi fără sens ca Guvernul măcar să-l menţioneze. Prin contrast, s-ar evidenţia şi mai tare micimea mărimilor. Deci, nici vorbă de contribuţie guvernamentală la funeralii. Trebuie, repet, să ţi se întâmple un accident, nu să fii propriu-zis erou, ca să binemeriţi de la cei care servesc patria. Adică, se servesc de ea.

Băsescu nu decorează post-mortem decât atunci când ar fi avut ocazia să decoreze oamenii în viaţă, dar a preferat să aştepte să moară ca să se împăuneze pe lângă ei (după ce pe unii chiar i-a hulit sau nedreptăţit), cum a făcut când a venit în pulover bleu la catafalcul Patriarhului Teoctist şi s-a hăhăit cu bula în mână. A Ordinului Naţional. Acum, când chiar se impune decoraţia post-mortem – e caz definitoriu, perfect ilustrativ – nu o face.

Măcar de ar face-o! Pentru că acest OM merită înmormântare cu onoruri militare.

Oricum, importantă e recunoştinţa. Şi rugăciunea. Să ne ierte Dumnezeu că nu ştim să cinstim un erou. 😥

Dumnezeu să-l odihnească în rând cu drepţii lui!

P.S. Pentru Barbu Dănescu, în decembrie 1989 chiar a fost revoluţie. Citiţi aici:

http://www.reporterntv.ro/stire/amintiri-cu-barbu-danescu-de-la-revolutie