Archive for the ‘Rasism’ Category

SĂ-L VOTEZE ELIE WIESEL!

Miercuri 9 Octombrie 2013

Terminase cu toate angajamentele electorale de îndeplinit. Crin Antonescu. De-aia a anunţat colegul lui, George Scutaru, că e coiniţiator al unui exces de zel lamentabil. Anume, iniţiativa legislativă în regim de urgenţă! privind modificarea OUG 31/2002. Ea în sine e o mizerie prostească adoptată din cauza faptului că a vorbit gura fără Ion Iliescu, preşedintele de atunci al României, când s-a ridicat din baie şi s-a apucat să nege că a fost holucaust în România. N-o fi fost, dar taci, ca preşedinte al României, dacă nu vrei să-ţi bagi ţara sub piciorul batjocurii mondiale. Şi al şantajului perpetuu. 👿 După declaraţia cu pricina, Ion Iliescu a fost nevoit să-şi pună cenuşă-n cap şi să expună România unor umilinţe de nedescris, printre care ţintuirea la stâlpul infamiei în „Muzeul Holocaustului”, unde Elie Wiesel a numărat şi pentru Bucureşti faptele atribuite Budapestei, mai precis, regimului Horthy – chestia-asta îl enerva foarte tare pe Corneliu Coposu. Deci, Wiesel le-a numărat de două ori şi a recunoscut asta cu cinism, declarând, rânjind, că are dreptul. Şi că ei au dreptul orice. Aşa cum şi Ariel Sharon înainte să ajungă pe aparate a declarat că Washingtonul e la discreţia Israelului, fiindcă ei deţin finanţa, banca federală, alintată FED.

La fel şi România – de fapt, ţara n-are nici o vină, doar că-i locuită de jigodii care constituie clasa politică şi mafia economică – s-a învăţat că trebuie să obţină firman de la Washington pentru prezidenţie. Fals! Băsescu a câştigat fiindcă aşa a vrut sistemul securistic intern, care pe urmă s-a aliat cu cel internaţionalist şi le-a demonstrat că n-ar găsi o slugă mai felaţionistă. Se pare că, totuşi, s-au înşelat. Din moment ce chiar cel pe care îl salutam ca apărător al demnităţii naţionale, Crin Antonescu, face sluj. Incalificabil. 👿

Nu putea să se abţină? Sau ţine să-şi alunge, definitiv, baza electorală? Abia îşi revenise şi nici n-am apucat să salut propunerea de aseară privind organizarea unei reuniuni a USL cu ambasadorii străini, că a ţinut să-şi dea cu tesla. I-o face Niels Schnecker până la urmă, îl bagă-n pământ: mai întâi cu legea uciderii căţeilor în chinuri, pe urmă, cu puparea în cur a unui fals istoric antinaţional, anume că România ar fi exterminat evrei. N-au găsit ei un regim mai favorabil decât ţara românească, asta e realitatea. A spus-o şi Şova, pe când avea demnitate. După care l-a trimis Ponta la Muzeul Holocaustului, să se taie împrejur. După tradiţia mamei lui. Care era la Paris în decembrie 1989, înainte de 16, pe când muritorul de rând nu mai avea voie nicăieri, decât cel mult, prin ţară – fiind şi unii cu domiciliu obligatoriu chiar pe teritoriul scumpei noastre patrii socialiste.

Ponta e de înţeles, e sângele, e apartenenţa. Dar Antonescu? 😯 👿

Înainte să zic ce propune iniţiativa girată de Crin Antonescu, să vă depun mărturie că ştiu personal că raportul Wiesel contra României e o fraudă grosieră. Vă spun ce ştiu, adică, am fost inclusă acolo pe lista neagră şi acuzată de „antisemitism” pe un motiv inventat, pe o măsluire incalificabilă. Era o referire distorsionată la un editorial al meu din „România liberă” şi se susţinea că aş fi susţinut ca evreii să cadă în genunchi în faţa României şi să-şi ceară iertare pentru regimul comunist pe care l-au adus pe tancurile sovietice. Ce-am scris eu, în realitate? Am salutat actul liderilor UDMR, în frunte cu preşedintele de atunci, Domokos Geza, de a merge la Sinagoga centrală şi de a înghenuchia pe treptele ei în faţa Rabinului Şef ca să-şi ceară iertare pentru holocaust, act prin care, totodată, exonerau România, dat fiind Diktatul de la Viena. Şi am adăugat că exemplul liderilor UDMR – despre care am precizat că personal, n-au nici o vină, dar îşi asumă vina istorică – s-ar cuveni urmat de către liderii comunităţii evreieşti din România care, adică, ar fi decent să-şi ceară iertare pentru regimul comunist adus pe tancurile sovietice. Că ei l-au adus. Şi l-au impus. Şi au patronat cea mai atroce represiune din lagărul comunist. Tot Corneliu Coposu avea obiceiul să-i scuze pe românii executanţi ai atrocităţilor, şi să-i acuze pe străinii de neam şi ţară care le-au comandat. 👿 Era Corneliu Coposu, a fost odată, unic şi irepetabil. 😦 Incriminarea mea – o tânără jurnalistă din România postcomunistă -, alături de a altora, chiar personalităţi din acea perioadă, era o dovadă că Raportul Wiesel şi-a excedat grav obiectivul declarat, adică, demonstraţia că a fost holocaust în România, transformată într-un cap de acuzare la adresa românilor, anume, că ar fi funciarmente „antisemiţi”. 👿

Deci, Crin vrea acum să asprească acea fraudă de ordonanţă, în regim de urgenţă. Ce dacă mor oameni, căţei, sunt o mulţime de priorităţi?! Urgent e să-i pupe-n cur pe cei despre care îşi face iluzia că îl vor face preşedinte al României. Acum e chiar terminat, Niels se poate felicita. O să-l mai voteze Elie Wiesel şi fantoma pactului Ribbentrop-Molotov. Mai ales că e şi istoric.

Şi ce vrea iniţiativa incalificabilă? De exemplu, să merg la puşcărie pentru articolu-ăsta. Cu agravanta că îl iubesc pe RADU GYR, care e un poet genial, un poet creştin, un fost deţinut politic. Şi cu agravata că refuz să neg sau măcar să ascund că au fost legionari martiri care, adică şi-au riscat viaţa în puşcăriile comuniste ca să-şi salveze camarazii de suferinţă, indiferent de apartenenţa lor politică, de convingerile lor sau de motivul pentru care se aflau acolo. Şi cu agravanta supremă a mărturiei multor foşti deţinuţi politici că au fost legionari care au salvat evrei deşi puteau muri în locul lor.

Legea lui Crin l-ar băga la puşcărie pe Coposu.

Deci, să mă bage Crin la puşcărie, vreau dovezi pentru holocaust. Cel puţin pentru cel din România. Că amendamentele lui Crin te condamnă dacă „minimalizezi holocaustul”. Expresie care vă daţi seama ce plajă de abuzuri favorizează.

Eu îi propun lui Crin Antonescu să reintroducă pedeapsa cu moartea. Strict pentru asta.

Singura şansă a liderului liberal e ca George Scutaru să-şi dea demisia din PNL şi să declare public că a avansat o iniţiativă legislativă la care l-a asociat în mod avuziv pe preşedintele partidului. Altfel, Crin Antonescu nu va fi niciodată preşedintele României. Nu-i vorba că nu l-aş mai vota eu. Să fim serioşi, nu pierde doar un vot. 😦

P.S. „Legea lui Crin” mă bagă la puşcărie pentru opinia că Radu Ioanid e o jigodie, unul dintre cei mai scârboşi urâtori ai României, chiar dacă aduc argumente, de fapt, nici n-aş avea acest drept, tot aşa cum Tribunalul Poporului condamna fără judecată „duşmanii poporului”.  „Legea lui Crin” mă mai bagă la puşcărie şi pentru simplul fapt că am pe blog o categorie numită Ţigănie. Dacă aş mai fuma, aş face schimb de ţigări cu Mădălin Voicu. Printre gratii.

Liberalism înseamnă să am dreptul nelimitat la opinie, deci, la conştiinţă, aşa cum prevedea Constituţia regală a României.

O mulţime neagă holocaustul roşu şi nu doar că nu sunt incriminaţi, ci sunt chiar aplaudaţi. Chiar candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace, cum e Putin – şi dacă l-a luat frauda Obama, de ce nu l-ar lua şi el? Uau, deja sunt condamnată pe viaţă, că dacă m-am luat de Obama e rasism. :mrgreen: Revin, dacă mergi la originea holocaustului roşu, dai de autorii raportului Wiesel. Asta e realitatea. Şi de-aia niciodată nu va fi procesul comunismului.

Anunțuri

DE CE TENTATIVA DE MITUIRE A ŢIGĂNCILOR PENTRU STERILIZARE A FOST O PROSTIE :)

Sâmbătă 19 Ianuarie 2013

basescu tiganci

Zilele trecute o grupare din Timişoara care-şi zice organizaţie naţionalistă a publicat pe site-ul ei un anunţ că dă 300 de lei fiecărei ţigănci care vine cu certificatul că a fost sterilizată.

Parchetul evident că şomează, deci, s-a autosexizat imediat – ar fi interesant să aflăm ce se întâmplă cu persoanele respective, dacă nu cumva respectivii or fi fost arestaţi „preventiv”, în timp ce arâţia criminali, hoţi şi violatori sunt (cel mult judecaţi) în libertate.

Oricum, învinuiţii au comis o prostie, în sensul că riscau să rămână şi prostiţi, şi cu banii luaţi.

Păi cum, de ce? Pentru că pentru ţigani propunerea cu pricina e o afacere pe care nu puţini ar fi acceptat-o.

Înainte să vă scandalizaţi, cujetaţi! 🙂

La 20 de ani, o ţigancă are deja cel puţin trei puradei, dacă nu 5-6. La 30 de ani, se pregăteşte să devină bunică. Deci, face o afacere cu sterilizarea. Mai ales dacă negociază, obţine ceva în plus, de la fraierii care au propus.

De fapt, dacă erau cu adevărat extremişti sau rasişti cum sunt acuzaţi, atunci, aveau tupeul să propună mita pentru sterilizarea ţigăncuşelor înainte de măritiş.

Aşa, au fost nişte fraieri, şi-au căutat-o penal. Dacă nu cumva au vrut notorietate prin victimizare. 🙂

P.S. Să nu se indigneze Medelin, că el singur a spus că etnia cu pricina e antisocială şi că ONG-urile cu intelectuali etnici toacă banii pe seminarii, în loc să-i educe pe ţigani de aşa natură încât să renunţe la traiul după legea paralelă cu statul şi să se integreze. Ca să nu mai vorbim de prăpastia care e flagrantă între ţiganii bogătaşi şi pegra predispusă la infracţionalitate prin însuşi modul în care e crescută (furt, cerşit, crimă organizată).

LICEU ŢIGĂNESC, CE MIŞTO! IZMANĂ DĂ CAZARMĂ

Marți 13 Martie 2012

MRU a anunţat, azi, la şedinţa de guvern, că se va înfiinţa un liceu ţigănesc, cu linie în limba lor. Sau pe limba lor. Medelin spunea că în curând se va scrie România cu doi de r.

Dacă ar fi să luăm în serios propunerea, atunci ar trebui să ne amintim că aşa a început segregarea şi în Franţa, şi în UK, iar consecinţele se cunosc. Vestul face totul ca să se lepede de asemenea model care s-a dovedit extrem de periculos la adresa umanităţii. Iar noi tocmai vrem să-l „implementăm”. Ca să fim siguri că distrugem absolut tot din ţara asta. Poporul şi-aşa nu mai e decât o vagă amintire. Iar cu populaţia se poate face orice. Cam asta e „filosofia” regimului Băsescu.

Noroc că aici totul se ia la mişto. Inclusiv ţara. Propunerea lui Ungureanu, îmbrăţişată strâns de generalul Izmană care s-a oferit cu o cazarmă dezafectată, e ea însăşi la mişto – involuntar, fiindcă MRU n-are umor.

Aberaţia e simplu de demon(s)trat. Ţiganii care vor să înveţe vor implicit să se integreze – de regulă, provin din familii mixte sau integrate. N-ai să vezi ţigan învăţat care să-şi dea copilul la un liceu ţigănesc. Never ever! Liceul poate fi cel mult înfiinţat pentru secretarul de stat Oana Badea, ca să-şi justifice cumva activitatea.

Pe urmă, e o idioţenie ideea unui liceu unic. Fă-le în toată ţara, domnule premier, desfiinţează Armata generale Izmană şi dă-le lor toate cazarmele! Ca să se paramilitarizeze de-a gata, după modelul reprimat – provizoriu – de Sarkozy. Şi-aşa sunt ei paramilitari, cu organizarea lor gentilică, armamentul şi meseriile aferente, pentru care România e atât de preţuită pe plan internaţional şi interzisă în consecinţă în spaţiul Schengen.

Şi toate astea au loc pentru că intelectualii de origine ţigănească, în loc să facă absolut tot ce e omeneşte posibil ca să-şi alfabetizeze, să-şi igienizeze, deci să-şi integreze etnia în societate, toacă banii pe seminarii inutile şi apar la televizor ca să se plângă de discriminarea consangvinilor lor lăsaţi în obiceiul lor ancestral, antisocial şi infracţional.

De acomodare cu însăşi ideea de convieţuire civilizată e vorba în relaţia cu etnia ţigănească. De scoatere din lumea lor paralelă, antisocială, în dispreţ faţă de legile ţării şi în răspăr cu statul de drept. De integrare e nevoie. Sau dacă nu, de izolare – cum a făcut Cherecheş la Baia Mare şi i-au sărit în cap toţi ipocriţii. Dar dacă-i izolezi, atunci rişti să nu-i mai controlezi, nici măcar teoretic.

Există ţigani magnifici, cum a fost Johnny Răducanu, perfect integraţi şi perfect conştienţi de limitele etniei lor mereu lăsate în legea ei. Paralelă cu legea. La periferie.  În obiceiurile ei primitive. Şi agresive la adresa societăţii.

Mădălin Voicu are mereu onestitatea de a recunoaşte starea de fapt. Şi de a incrimina nemernicia celor care pretind că reprezintă ţiganii şi de fapt nu fac decât să se pretindă discriminaţi pozitiv, în numele unor amărâţi de care nu le pasă. Şi din pricina cărora suntem priviţi cu dispreţ la noi acasă, în Europa.

E încă o dovadă că Ungureanu ori e vid, ori are tot interesul să videze România de identitatea ei.

De-asta am luat în serios subiectul. Altfel, doar aş fi râs. Şi mi-aş fi făcut cruce.

ŞI S-A INIŢIAT MIŞCAREA COPULARĂ. UDREA-BEBEBE-CTV-DDD

Sâmbătă 25 Februarie 2012

Cum spuneam, ciumeţii portocalii îşi pun peticele şi fac Mişcarea Copulară, deocamdată, cu PNG şi PRM, urmând ca după alegeri, să-şi asocieze şi PPDD, pentru că e mai profitabil (post)electoral ca tribalii lui Dan Diaconescu – faţă de care Vadim şi Becali par moderaţi! – să candideze separat şi să contribuie ulterior la marea coaliţie peticită contra USL, subminată prin pontaci spre victoria finală de sub 50 la sută.

Asta-i toată strategia portocalie, garnisită cu preconizate fraude electorale (mită plus furt pregătit prin sondaje). O strategie simplă şi fără nici o şansă de reuşită în sine, care nu putea stârni decât râsul, dar care le poate aduce tot mutanţilor portocalii râsul final, fiindcă îşi proiectează toate şansele pe mâna adversarului: aşa cum a câştigat mereu (regimul) Băsescu. PD-L nu (ar) putea reuşi decât împreună cu pontacii de la Cluj, urmaşi ai bocilor.

Începutul glorios a fost făcut azi când sacul Udrea şi-a găsit peticul Becali. Ciobanul declarase la Realitatea TV săptămâna trecută că ar vrea cu USL, dar fiindcă USL nu-l vrea, va merge cu PD-L. Nu pot lipsi fraţii Becali, ar fi păcat să se piardă.

Urmează PRM – aviz UDMR (superbă coaliţie! – e clar că portocaliii vizează debarasarea de unguri, care de aceea plusează la maximum şi joacă o strategie de ieşire – dar USL e în blocaj, urmat de picaj, de când cu genitalul discurs al lui Ponta).

Va urma asocierea cu Pavelescu, care este pentru PNŢCD şi (creştin-)democraţie ce este  „Prinţul” P(a)ulică pentru Regele Mihai şi monarhie.

Ce vor strategii sistemului?  Să jongleze postelectoral şi să aleagă varianta de coaliţie cu şansele cele mai mari de stabilitate şi soliditate – sau stabilitate solidă. De-aia a preluat Lăzăroiu momeala privind refacerea FSN şi a lansat-o propagandistic: are, din păcate, toate şansele de reuşită. Şi riscăm să asistăm la resuscitarea unui cadavru politic, spre un regim zombi: Noua Republică UUB (Udrea-Ungureanu- Băsescu). Domnia deplină, republican-dinastică, a IMPOSTURII instituţionalizate.

Mai multe despre combinaţiile prin care PD-L intenţionează să acţioneze, cu altă ocazie. Apropiată.

P.S. Mişcarea copulară are ca încununare a succesului reîntregirea familiei postcomuniste şi distrugerea ultimului partid istoric, în memoria ideologului Brucan, acea sărbătoare continuă a subsolului veşnic. :mrgreen:

UPDATE: Becali declară telefonic la Realitatea TV că Udrea i-a spus numele „candidatului-surpriză” al PD-L pentru Primăria Capitalei, dar el a promis că îl ţine secret. Gigil a mai precizat că a pus condiţia pentru alianţa cu PD-L să nu fie în joc Toader Paleologu şi Cristian Preda – pe care i-a făcut de comandă live.

Despre Monica Macovei zice că e „Muma Pădurii”. Iar cei din vechea gardă a PD-L oare ce zic de faptul că Gigi Becali ştie de la Udrea – deci, de la Băsescu -, ceea ce ei nu ştiu? Începe dixtracţia!

Doamna Andronescu i-a pus o întrebare lui Gigi, care a scos porumbelul, anume că ştie că va câştiga Oprescu, dar pe el îl interesează consiliul general. 😆

Că socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg. 😆

UPDATE 2. Lăzăroiu lansează o nouă petardă etnobotanică, pe care probabil că Băsescu o va detona în 5 minute, pe 7 martie, în Parlament, tema falsă cu demisia lui Băsescu cu un an înainte de alegeri, dacă USL îşi dă cu tesla şi acceptă modificarea Constituţiei spre Marea Adunare Naţională. 😆

E clar că Lăzăroiu  s-a mutat în Dămăroaia, unde-şi ţine şi cuiele. Chiar nu-l întreabă nimeni de sănătate privind deturnarea fondurilor europene de la Ministerul Muncii?

UPDATE 3. Toader Paleologu declară live la Realitatea TV că „deocamdată, Mişcarea Populară e doar un agregator de grupuscule” şi face mişto de Udrea et compania, deţinători ai „tablelor legii” : „Mă mai luminează Sever Voinescu, mă mai luminează una-alta”. 😆

REGIMUL BĂSESCU, MĂSURI NAZISTE FLAGRANTE. ANULAREA EGALITĂŢII DE ŞANSE ŞI EVALUĂRI PSIHO-SOMATICE!

Joi 23 Februarie 2012

Premierul ilegitim Ungureanu pozează pe calul alb, de aceea a convocat şedinţa de guvern şi a decis eliberarea a 750 de mii de lei, sumă care ajunge doar pentru morfina necesară pentru o lună, celor 10 mii de bolnavi de cancer cu dureri atroce. N-ar fi făcut nimic dacă nu erau cele două ediţii de „Sinteză a zilei” dedicate situaţiei disperate a bolnavilor de cancer din România. Dar sunt şi multe alte categorii de bolnavi cronici care se confruntă cu probleme similare – sunt şi diabeticii, şi cei cu afecţiuni cardiovasculare, şi cei dependenţi de dializă, şi cei cu dizabilităţi cărora li s-a luat dreptul la însoţitor, şi pensionaţii/pensionabilii pe caz de boală cu multiple operaţii, unii chiar cu transplanturi, cărora fie li se refuză dreptul la pensie pe motiv de lipsă de vechime – da! -, fie li se retrage pensia, şi aşa amărâtă, ceea ce echivalează cu o condamnare la moarte. Toată politica de exterminare are această finalitate – cu toate că bieţii pensionari sunt cei care poartă în spate unica disciplină fiscală din ţara noastră nefericită.

Starea de fapt criminală durează de ani de zile, din pricina nemernicilor de la putere, bolnavi după avere cu preţul sănătăţii şi vieţii oamenilor. Duţă de la CNAS, omul lui Băsescu, în faţa căruia lipeşte călcâiele ministrul Sănătăţii, nu-i reţin numele, de la UDMR. Şeful CNAS şi ministrul Sănătăţii ar fi trebuit să-şi dea demisia din start – măcar Cseke şi el până atunci complice la genocid, a demisionat. Realitatea e că Duţă n-a plătit datoria de peste 2 milioane de euro firmei furnizoare de morfină ca să dea banii la partid şi să-şi tragă şi el comisionul. Mihai Gâdea merită toată lauda pentru emisiunile – cel puţin pe moment – salvatoare. În mod sigur echipa de reporteri duri de la Antena 3 va şti să facă o anchetă cu cap şi coadă. Sper să o urmărim în curând.

Ştiu ce înseamnă să-ţi moară cineva drag din cauza sistemului criminal. Pentru unchiul meu ardelean nu s-a făcut nici pe departe tot ce se putea – am trecut şi noi prin lipsa citostaticelor, amânarea şi pe urmă, sistarea curelor. Din lipsă de aprobare a unui medicament vital, deci care îi putea dacă nu salva, măcar prelungi viaţa. Era un pacient ideal, dacă ar fi fost tratat în Vest, mai trăia ani buni. Aş fi scris oricum despre toate astea, dar faptul că le cunosc direct e un argument în plus. Şi afirm cu tărie că NIMENI n-ar trebui să aibă voie să facă politică – profesie de reprezentare în orice democraţie normală, până nu merge în prealabil să cunoască viaţa reală, ţara reală, dacă nu provine din ele: obligatorie ar trebui să fie vizita – de om obişnuit – în spitale şi absolut obligatoriu, în pavilioane de pacienţi cu boli maligne – cei care vin pe la televiziuni ar trebui să aibă grijă să nu mai dea cu barda ca Mădălin Voicu, prin afirmaţii de genul celor că  „morfina îi obişnuieşte cu pământul”.  👿

LIPSA EGALITĂŢII DE ŞANSĂ e flagrantă în România. E inadmisibil sistemul – imensa majoritate a oamenilor cotizează o viaţă pentru asigurările sociale şi de sănătate, fără să beneficieze de ele, iar când o mică parte din contribuabilii României au nevoie de îngrijiri pe seama propriei contribuţii li se refuză. Sau trebuie să plătească de parcă nici n-ar fi asiguraţi. NIMENI N-A RĂSPUNS ÎN CE GĂURI NEGREI S-AU TOPIT CAS-URILE ŞI FONDUL DE PENSII ÎN 22 DE ANI. Şi nici opoziţia nu s-a ostenit să întrebe, că nu-i nici ea inocentă. Dar nici criminală, ca neoamenii-ăştia. DE CE atunci când un om, un asigurat, are nevoie de un medicament vital NU I SE ACORDĂ DIN OFICIU, conform legii? Ci trebuie să treacă prin filtrul unei COMISII care trebuie să decidă cine are dreptul să trăiască şi cine trebuie lăsat să moară. I s-a întâmplat şi unchiului meu, refuzat de OPSNAJ, care ţine de generalul Izmană. Toţi ar trebui să beneficieze de dreptul la viaţă, tuturor ar trebui nu să li se aprobe, ci să li se asigure medicamentele vitale. O mafie în spitale, la casele de asigurări, totul politizat infracţional, în regim de crimă organizată.

Ceea ce face regimul Băsescu se numeşte TERORISM DE STAT.

Şi trec acum la o măsură anunţată azi de Ministerul Educaţiei şi incredibil ignorată de mass-media, deşi până acum într-o ţară normală s-ar fi lăsat cu scandal până la cer şi demisii rapide. A ieşit ministra reală – care îl patronează şi pe Baba, cum l-a patronat pe Funebriu -, Oana Badea şi a explicat ea cum e cu aberanta clasă zero. Cu alte cuvinte, avem nişte copii preşcolari, cum procedăm, ca să nu pară că facem de-a binelea ca Irod? Facem EVALUĂRI PSIHO-SOMATICE ALE COPIILOR!!!!

Ce-a făcut?! Intenţie nazistă manifestă şi nimeni nu zice nimic? USL tace, cred că nici n-au observat. Cum nu băgaseră în seamă nici anunţul repetat săptămâni în şir de profesorul Marius Nistor, privitor la un abuz fără margini din partea MEC, acela de a-i fi pus pe profesori să facă recensământul copiilor. Obligaţi sub şantaj. Iar ei n-au avut tăria să refuze toţi nemernicia. Care se dovedeşte palidă faţă de METODA DE SELECŢIE NATURALĂ anunţată de un secretar de stat din Guvernul Ungureanu. Nici nu trebuie să intrăm în detalii, să observăm cât de nerelevante ar fi respectivele teste – că există mii de copii timizi, a căror capacitate nu o poţi evalua, după cum sunt şi copii cu tupeu şi mai slab dotaţi decât unii copii timizi. Pentru că viaţa e vie şi numai psihopaţii vor să o toarne în tipare inumane. Nazismul şi comunismul sunt două feţe ale aceleiaşi monede. În perioada stalinistă, copiii erau discriminaţi pe motiv de apartenenţă socială, cei cu „origine nesănătoasă” n-aveau egalitate de şanse cu ceilalţi, adică ori erau daţi afară din şcoli/licee/facultăţi şi trimişi la munca de jos când nu direct la închisoare. ori erau puşi în situaţia să treacă nenumărate examene şi teste ca să fie admişi acolo unde orice loază putea intra dacă avea aviz de la partid.

Măsura „evaluării psiho-somatice” trebuie refuzată de plano, trebuie sesizat Avocatul Poporului.

Baba şi Jalea! Regimul Băsescu. Pardon: JOS BĂSESCU, JOS GUVERNUL CRIMINAL!

P.S. Mai degrabă ar trebui să le facem noi o evaluare mutanţilor. 👿

UNGUREANU, RĂZBOI CU SFÂNTA CRUCE, DREPTURILE OMULUI ŞI ÎNSĂŞI VIAŢA LOR

Miercuri 15 Februarie 2012

Premieraşul cel viteaz, Răzvan Ungureanu, a dispus să se scoată icoanele, fotografiile, calendarele, în general şi în particular, tot ce mai au angajaţii guvernului pe pereţi sau pe mese, în birourile lor.

Că a jurat strâmb la învestitură şi şi-a făcut cruce de poză puteam bănui, dar ar fi fost injust procesul de intenţie. Acum, avem probele. Flagrante.

Tipul nu putea fi desemnat de Băsescu şi adoptat de PD-L dacă nu era psihopat. Fixismele şi maniile caracterizează fauna portocalie, de la mic la mare. Probabil că Toader Paleologu mai stă acolo doar ca să se distreze, iar Remus Opriş, pentru că e specialist în psihiatrie. Şi în loc să le dea sedative, se pare că le face chestii care au efectul valerianei la pisică. :mrgreen: Ştiu că-i e tare drag MRU, lugu-lugu! 😛

Deci, premieraşul a dat o dispoziţie din categoria Funeriu, Cătălin Avramescu, Lăzăroiu pe cuie et compania.

Războiul cu Sfânta Cruce nu-i o noutate, se poartă de 2000 de ani.

Deci, Ungureanu taie împrejurul lui tot ce nu-i convine, tot ce e diferit şi viu, tot ce are voinţa de a fi altfel decât politica de partid şi de stat şi să gândească altfel decât propaganda aferentă. Tot ce particularizează oamenii.

Nu trebuie să aibă icoane în camerele în care lucrează, fiindcă riscă să le amintească morala creştină, cele zece porunci, printre care şi să nu furi, să nu ucizi etc., dar să fii gata să-ţi dai viaţa pentru credinţa ta, pentru semenul tău aflat la greu. Deci, trebuie scoase icoanele, pentru a se uita că totul se plăteşte, nu pentru că Dumnezeu e rău, ci pentru că faptele te recomandă singure la dreapta judecată. Nu trebuie să aibă icoane ca să uite că nu bunurile materiale sunt perene şi nu slujba la altarul răului îţi aduce fericirea. Nu trebuie să aibă icoane, pentru că ele înfăţişează repere, modele diametral opuse tiparului impostorial, ca să-i zic aşa – şi impersonal, în care puterea vrea cu înverşunare să toarne toţi oamenii, să-i transforme în mutanţi, asemenea fanaticilor care-i susţin fără să gândească şi fără să trăiască nici un sentiment omenesc.

Nu trebuie să aibă calendare, ca să uite care e realitatea şi să se cantoneze în realitatea paralelă, în lumea procustiană croită de aparatul partidului-stat.

Nu trebuie să aibă fotografii cu cei dragi, ca să uite iubirea, valoarea supremă a vieţii, să uite ce înseamnă familia, prietenii, iubiţii, iubitele, copiii, animalele, păsările, vietăţile în general şi mai ales, în particular. Deci, nu trebuie să aibă fotografii personale, ca să uite ce înseamnă să fii om. Nu trebuie să aibă fotografii, ca să nu cumva să se particularizeze/personalizeze prin ceva faţă de armata de executanţi în care regimul Băsescu – neabătut şi cu ură – vrea să transforme poporul român.

Să rămână nişte simple automate de executat dispoziţiile dezaxaţilor de la putere.

E bine, absolut tot răul e spre bine.

UPDATE. Din surse anterioare numirii lui ca premier, aflu că motivul pentru care MRU a dat dispoziţia semnalată mai sus a fost în scopul de a dispune să se etaleze în toate încăperile din Palatul Victoria, din toate ministerele şi instituţiile de stat, portretul Anei Pauker. Idoliţa sa.

Partea proastă pentru Ungureanu e că Ana Pauker a sfârşit rău, că după ce l-a trădat în toate felurile pe însuşi bărbatu-său, revoluţionar de la Moscova, a fost ea însăşi sacrificată de tovarăşii în complicitate cu care participase la rituri sacrificiale similare. :mrgreen:

UPDATE 2. Ungureanu se scuză indignat că-i o minciună. Ca să se victimizeze. Măcar Boc a apărut în curul gol pentru asta. E o metodă mai onorabilă decât fariseismul. Parol! 😛

REQUIEM PENTRU KARIN ELENA ŞI RECHIZITORIU PENTRU DEZAXAŢII C(L)INICI. CA BREIVIK ŞI (REGIMUL) BĂSESCU

Duminică 31 Iulie 2011

Foto via realitatea.net

Legat de oroarea din Norvegia se poate vorbi despre multe – eternul conflict israeliano-palestinian, mereu alimentat în favoarea mentorilor dezaxaţi ai terorii continue; despre Islam; despre dreapta şi despre stânga, despre extremismele lor, la fel de descreierate, pentru că atât comunismul, cât şi nazismul/fascismul, atât sub aspect ideologic, cât şi prin dovezile crâncene ale realităţii, sunt la fel de criminale împotriva umanităţii prin esenţa lor (de fapt, nazismul este egal naţional-socialism, deci extremă stângă, la fel ca şi PRM la noi, cum le atrăgea atenţia Corneliu Coposu interlocutorilor internaţionali). Dar toate astea n-au nici o importanţă şi devin pretexte sau scuze sau inadmisibile, inacceptabile, incalificabile justificări ale crimei, ale asasinatului – în acest caz, chiar în masă.

Foto: anewlifeinnorway

Absolut nimic nu mai are absolut nici o importanţă când e vorba de viaţă. O viaţă. De om, de vietate de la Dumnezeu. Viaţa trebuie apărată mai presus de orice. Viaţa e nepreţuită. Viaţa e darul dumnezeiesc inviolabil altfel decât sub păcatul satanic. Porunca a şasea: să nu ucizi. Nimeni nu are dreptul să ia o viaţă. Nu-i momentul să aducem în discuţie războaiele. Nu-i momentul să aducem în discuţie nimic altceva decât faptul că zeci de oameni, majoritatea tineri şi foarte tineri, chiar copii, au fost masacraţi. N-are absolut nici o importanţă culoarea lor politică – dar smintiţii care susţin asasinatul ori o fac deliberat, ori victimizează involuntar gruparea în rândurile căreia se comite un atentat. Deci, nu-i vreme decât de reculegere şi compasiune, de solidaritate cu familiile victimelor. Cu toate, nu doar cu familia lui Karin-Elena Holst a noastră. Şi a noastră. Şi a lor, a norvegienilor. Şi a umanităţii. Şi acum – a familiei de îngeri. Asta e Karin acum: un înger, ca orice copil cu viaţa neconsumată, cu visele ucise chiar în momentul în care îşi luau zborul. De fapt, visele ei n-au fost ucise, i-au devenit doar aripi în zbor.

Nu e vreme acum decât de flori, lumânări, rugăciuni. Şi solidaritate dârză. Aşa cum manifestă bravii norvegieni, începând cu Suveranii lor. Simbolul pe care aflăm că dezaxatul cinic îl voia decapitat. E o vreme pentru toate, va fi şi vremea judecăţii, şi a evaluărilor, dure şi lucide, inclusiv a Uniunii Europene cu privire la ea însăşi. Şi a SUA, tot aşa. Şi a Islamului, şi a Israelului. Şi a tot ceea ce se leagă mai mult sau mai puţin de ororarea din Norvegia.

E o oroare şi un semn de solidarizare cu oroarea, cu răul, a încerca în aceste zile să teoretizezi, să filosofezi sfertodoct sau chiar strălucit, să speculezi, în loc să te cutremuri de oroare faţă de asasinat, în loc să te rogi la Dumnezeu să ajute umanitatea în derivă, în loc să participi cu toată compasiunea omenească la doliul care ar trebui să fie nu doar al Norvegiei, nu doar al Europei, nu doar al comunităţii internaţionale, ci al umanităţii, pur şi simplu, al planetei ameninţate în însăşi esenţa vieţii.

Foto: www.eurofarm.ro

Şi asta fac, Băsescu şi ai lui, dovedind, încă o dată – şi de data asta întregii lumi, nu doar nouă – că sunt o grupare de crimă organizată la adresa vieţii, un regim criminal care urăşte oamenii, animalele, viaţa, în general şi în particular, un regim de mutanţi incapabili de compasiune – care este însăşi esenţa fiinţei umane, a viului vieţii, pentru că şi animalele sunt capabile de compasiune, de afecţiune, dovedind adesea aceasta chiar împotriva instinctului de conservare, chiar şi unele fiare. Jigodiile regimului Băsescu, nu. Sunt împetriţi în egoism meschin, rapacitate, obsesie de răzbunare, primitivism epidermic. Nu-i interesează decât puterea şi averea, n-au absolut nici un sistem de valori, în nici un caz morale. Sunt odioşi ca moartea. Şi sunt chipuri satanice ale morţii care defilează în lux material.

Foto: msnbc.msn.com

Băsescu nu a trimis mesaj de condoleanţe la Oslo (sigur, pe urmă a pozat la ambasadă). Nici nu-i pasă şi nici nu e capabil de nimic altceva decât să se agaţe cu ghearele şi dinţii de putere. De parcă asta ar dura la nesfârşit. De parcă timpul n-ar trece mai repede decât glonţul pe lângă ureche şi n-ar trebui, într-o zi dreaptă ca o sabie în lumină – vorba poetei Ana Blandiana cu privire la revanşa „poporului vegetal” – să răspundă în faţa lui Dumnezeu. Pe care nu poţi să-l minţi, nu poţi să-l înşeli, nu poţi să-l mituieşti. Deşi soldaţii şi (de)gradaţii regimului Băsescu fac asta în mod cotidian, cu oamenii, care sunt chipuri ale lui Dumnezeu. Şi nu le pasă de cei care suferă, iar suferinţa e şi ea chip al lui Dumnezeu pe cruce pentru noi.

Foto: www.cbs.ca

Cei masacraţi în Norvegia fac parte din mântuirea lumii. Aşa cum din mântuirea lumii fac parte şi evreii nevinovaţi, înfometaţi, gazaţi şi arşi; aşa cum din mântuirea lumii fac parte şi ofiţerii polonezi masacraţi la Katyn de bestiile sovietice;  şi ofiţerii români batjocoriţi şi masacraţi de bolşevici, printre care şi evrei, după pierderea Basarabiei în urma pactului Ribbentrop-Molotiv, criminal la adresa umanităţii; şi Familia Imperială a Rusiei; şi sfinţii închisorilor comuniste, milioanele de deţinuţi politici, unii dintre ei, îngropaţi în gropi comune, uneori, şi de vii;  şi miile de martiri ai ororii de la 11 septembrie asupra (umanităţii) Americii. Şi mulţi, şi mulţi alţii, toţi cei persecutaţi şi masacraţi. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate!

Foto: stareanatiunii.com

Numai că astfel de gânduri n-au loc în inimile reci şi în capetele seci – unele, cu pretenţii sau chiar cu sclipiri intelectuale – ale mutanţilor care alcătuiesc regimul Băsescu. Oricine aderă se sminteşte. Sunt câţiva care au simţit că se alterează şi au plecat, exemplul cel mai credibil fiind Mircia Giurgiu, un om. Cum o inimă de om e şi Sorin Ilieşiu, care amar de aproape 11 ani a rătăcit în deşertul înşelăciunii. Puteţi să vă supăraţi – domnia sa şi-aşa e cronic supărat pe mine, încă de când eram o puştoaică prea sinceră pentru convenţiile lor – dar Andrei Pleşu, nu. Frizează ridicolul mărturisirile dumisale retroactive. Nu-i însă locul şi momentul, risc să cad la rândul meu în păcatul de a scrie acum despre orice altceva decât suferinţa şi compasiunea care ne apropie ca oameni dincolo, dincoace şi mai presus de orice. Pentru că asta suntem, în primă şi în ultimă instanţă, suflete de la Dumnezeu.

Regimul Băsescu îşi bate joc de oameni, roboţii regimului Băsescu îşi bat joc în primul rând de ei, ca oameni automutilaţi pe altarul patimilor pe cât de stupide, pe atât de efemere. Sorina Plăcintă – mamă care se mândreşte cu fiul ei care urinează ostentativ pe troiţe şi îşi exhibă teribilismele sexuale, Iulian Urban – unul care la început părea dintre puţinii civilizaţi şi normali din stabiliment, s-au apucat să justifice oroarea asasinului din Norvegia. Tot aşa cum extremiştii de cealaltă parte au justificat oroarea de la 11 septembrie, pentru cauza Palestinei. De fapt, asta fac exponenţii regimului Băsescu, justifică crima. Iar pe fruntea României se aşează din nou un stigmat nemeritat. Şi extrem de pervers. Băsescu şi ai lui provoacă blamarea României, au depreciat-o sinistru şi acum o vând la litru. De sânge de om.

Foto via princeradu.ro

Norocul nostru – şi talantul nostru neînmulţit, pentru care vom plăti la judecata neamurilor – cu Majestatea Sa Regele Mihai, care ne-a spălat din nou onoarea, când i-a trimis – imediat după atentat – Majestăţii Sale Regelui Harald al V-lea al Norvegiei o scrisoare plină de căldură umană, cuvinte simple şi pure, care comunică direct compasiune şi comuniune. Măreţia blândă a Regelui Mihai, înţelepciunea lui care ne-ar putea fi călăuză. Şi pe care o ignorăm. Preferăm derizoriul, falsul, surogatul, într-un cuvânt, impostura şi ăsta e păcatul nostru naţional postcomunist. Păcat revărsat dintr-un regim satanic.

Foto: nationalpostnews

Azi e lăsata secului, mâine începe Postul Sfintei Marii, în care ne putem reculege un pic mai aşezat. Şi poate nu uităm să ne rugăm pentru toţi cei ucişi, pentru toţi cei duşi, ştiuţi sau neştiuţi, pentru noi, să nu alungăm lumina lui Dumnezeu care ne călăuzeşte întru viaţă frumoasă. Sigur, postul nu-i obligatoriu. E o absolută libertate, cum e creştinismul însuşi. Eşti liber să alegi. Viaţa sau moartea. Asasinul din Norvegia a ales moartea – cea mai cinică ofensă la adresa religiei pe care a pretins că o îmbrăţişează: până la strangulare. La fel a ales şi regimul Băsescu: moartea. Poporul român a devenit o Irodiadă indiferent de vârstă.

În Grădina Maicii Domnului ţopăie o frunză.

OROAREA DE LA OSLO. MIZA, UN PSEUDOCONCEPT INEPT

Duminică 24 Iulie 2011

Foto: Fox News

Maiestuoasa şi prospera Norvegie a fost acoperită de oroare.  Explozie în inima capitalei, atac laş, aparent smintitatentat terorist la adresa instituţiilor guvernamentale, urmat de masacrarea prin împuşcare a unui grup de adolescenţi laburişti.

Derută totală în primele ore – ieri seară şi toată noaptea, când autorităţile i-au invitat pe oameni să nu iasă afară. O ţară liniştită, sigură şi plină de bunăstare îşi vedea aruncate în aer reperele. Capitala în care oamenii politici merg cu bicicleta, iar paza securizată se aplică doar la evenimentele de protocol, mai ales internaţional, a fost pusă în faţa unei oglinzi sparte şi obligată, subit, să se îndoiască de sine ca tărâm invulnerabil, de trăinicia propriilor valori care păreau eterne. De libertatea vieţii, pur şi simplu.

În cazul exploziei, indiciile duceau către un atentat tipic terorismului islamic, excepţie făcând faptul că nu a fost sinucigaş. În cazul împuşcării tinerilor de pe insula Utoya- ironie – sub formă de inimă, de lângă Oslo, masacrul, însă de amploare,  aducea cu precedentele asasinate colective comise de psihopaţi americani, occidentali sau naturalizaţi ca atare, cu diferenţa că şi ele au fost urmate de sinucidere. După cum urmează, conform rememorării BBC:

– aprilie 2007, Seung-Hui Cho, 23 de ani, 32 de victime la campusul Virginia Tech – precizăm noi, printre care Liviu Librescu, profesorul din Israel de origine română care şi-a dat viaţa ca să salveze mai mulţi studenţi;

– aprilie 2002 (întunecatul april, vorba minunatului nostru poet Emil Botta), Robert Steinhaeuser, 19 ani, 16 victime în Erfurt, Germania;

– aprilie 1999, Eric Harris, 18 ani şi Dylan Klebold, 17 ani, 13 elevi ucişi la colegiul Columbine din Littleton, Colorado;

– aprilie 1996, Martin Bryant, 29 de ani, 35 de victime în staţiunea maritimă Port Arthur din Tasmania, Australia;

– martie 1996,  Thomas Hamilton, 43 de ani, 16 copii de şcoală primară (clasa întâi, 5 şi 6 ani!) din Dunblane, Scoţia şi învăţătoarea lor.

Foto: BBC

Deşi datele erau amestecate şi deşi suspectul a fost prins aproape imediat, atât presa, cât şi poliţia, ca şi premierul Jens Stoltenberg (foto 3) s-au hazardat în supoziţii care aveau să se dovedească, în scurt timp, false: atac terorist islamic combinat – hilar – cu o demonstraţie de ură politică atroce şi a cui putea să fie decât a fantasmei stângii dintotdeauna, anume, „extrema dreaptă” – ceea ce a prezumat însuşi primul ministru. Ar fi fost perfect dacă s-ar fi limitat la declaraţia superbă conform căreia va institui doliu naţional, pentru că s-a petrecut un atentat fără precedent în Norvegia de la cel de-al doilea război mondial încoace.

Faptul, însă, că Norvegia e o monarhie democratică în care instituţiile statului funcţionează prompt s-a demonstrat prin modul rapid în care autorităţile au acţionat şi au oferit noile date, actualizându-şi ancheta, în aşa fel încât să se evite consolidarea de zvonuri şi o psihoză naţională.

Suspectul a fost prins suspect de repede, după ce a operat succesiv cu explozibilul în inima centrului guvernamental şi cu inepuizabilu-i armament împotriva copiilor, pe insula paradisiacă devenită iad, cum poetic observa premierul.  Suspectul e posibil să fi acţionat cu un complice, încă un tânăr fiind între timp arestat.

Foto: Scanpix/Reuters

Explozibilul puternic a fost  fabricat, se prezumă, din îngrăşământul pe care autorul ororii l-a cumpărat – 6 tone! – ca fermier. Cu privire la masacrarea tinerilor, cât de perfect de normală şi sigură era viaţa în Norvegia se vede şi din absenţa totală a măsurilor de securitate în jurul reuniunii juniorilor laburişti din insulă, reuniune anuală, o tabără de vară la care participă şi premierul.

Premierul nu era pe insulă când s-a comis oroarea, nici în zona guvernamentală, când s-a detonat bomba. Tristă victimizare a Partidului Laburist, cu preţul secerării a 85 de adolescenţi! Unii nu aveau decât 14 ani şi au fost efectiv vânaţi ca animalele şi împuşcaţi, inclusiv în apă, unde unii s-au aruncat disperaţi să-şi salveze viaţa. Supravieţuitorii sunt în stare de şoc, „speriaţi de moarte”, cum declară un membru laburist, Bjorn Jarle Roberg-Larsen, citat de New York Times.

 

Suspectul principal deja a fost pus sub acuzare. Se numeşte Anders Behrung Breivik (foto 5), divulgat de presă, nu de organe judiciare (pentru că în ţările avansate justiţia nu se face la televizor pe bază de acuzare, ci în instanţă, pe bază de judecare), are 32 de ani, e pasionat de vânătoare, deţine permis port-armă şi armă, şi denunţă pericolul multiculturalismului, mai cu seamă pe cel al imigraţiei islamice, conform unui cont Facebook pe care poliţia i l-a atribuit deocamdată arbitrar, până în momentul în care şi-l revendică sau se dovedeşte. Dar asta nu spune nimeni, nici măcar super-obiectiva instituţie BBC.

La fel de arbitrar, i s-a pus eticheta de „extremist de dreapta”, „neo-nazist” şi – încununarea succesului imbecilităţii – unul din cele mai scandalos de inepte pseudoconcepte fabricate împotriva bunului simţ – „fundamentalist creştin”, conform declaraţiei comise de adjunctul şefului Poliţiei, Roger Andresen, citat de BBC.

Pentru cei cu mintea sumară, „case closed”, cum ar zice şoricii în viaţă. Fără să sesizeze contradicţiile flagrante în termeni. Fără să-şi pună nici un pic de întrebare.  De exemplu, cum să fie neo-nazist, din moment ce se declară un admirator declarat al lui Churchill şi mai ales, al lui May Manus, eroul rezistenţei antinaziste norvegiene?! Şi nu cumva atribuirea naţionalismului – în accepţie negativă, evident –  în monopolul dreptei e un fals stupid, ca orice propagandă împotriva realităţii, ca să nu zic a adevărului? Atunci, Ceauşescu?! O fi fost de extremă dreaptă, te pomeneşti!

Dacă se dovedeşte că tânărul tradus în cauză e autorul, aşa cum, de altfel, între timp a recunoscut, oricine cu o minimă capacitate de judecată îşi dă seama că una din două: ori e un psihopat care s-a situat în centrul atenţiei (inter)naţionale cu preţul unui eveniment de magnitudinea unui cutremur catastrofal, ori e un agent al unei lucrături sinistre.

 

Guvernul laburist e în relaţii precare cu Israelul, se pretinde că atentatorul e anti-musulman. Deci, cum devine situaţia? Şi dacă e anti-musulman, cum de le aplică metodele? Şi mai ales, de ce ţinta n-au fost imigranţii? Ci tocmai guvernul care e pro-palestinian declarativ şi aparent glacial cu Tel Aviv-ul! Deviza taberei de vară a tinerilor laburişti împotriva cărora a fost iniţiat masacrul era: „BOICOTAŢI ISRAELUL!”. Vi se pare absolut logic ca un neonazist antimusulman să facă treaba-asta, nu? Just think about it!

În realitate, deviza extrem de perversă – care, altfel, ar fi doar extrem de stupidă – manipulează în sens contrar. Dintotdeauna stânga, stânga extremă a susţinut extremismul israelian, contrar aparenţelor (care, într-adevăr, cam înşeală, fiindcă sunt şi mulţi). Dreapta este cea care a pledat şi pledează pentru echilibru firesc, pentru normalitate. Preşedintele conservator George W. Bush este cel care a iniţiat campania pro-statul palestinian, contiguu cu cel israelian. A fost primul preşedinte american care s-a pronunţat pentru statul Palestina. Acum, Obama, preşedinte de stânga frizând neocomunismul, aruncă în aer proiectul, din momentul în care s-a pronunţat electoral – că în SUA e foarte greu să reuşeşti dacă nu ai susţinere evreiască – pentru statul Palestina, aşa cum era anterior statului Israel. În treacăt fie spus, recunoscut de ONU. Nu, nu-i nici o contradicţie aici. Dimpotrivă. Mentorilor extremismului conflictual israelian le convine la maximum tensiunea. Normalitatea le-ar ucide obiectul muncii. Repet, detest teoria conspiraţiei, dar nu trebuie să fii teori-conspiraţionist ca să-ţi dai seama că are loc o manipulare planetară împotriva normalităţii.

Un echilibru ar fi atât de simplu, atât de uşor de obţinut, dacă s-ar vrea. Dar tot ce vor cei care se substituie dumnezeirii e să manipuleze conflictual. Ca să divizeze. Şi să stăpânească. Elementar.

Poate că n-are importanţă culoarea politică în cazul de faţă sau nu e de nici o culoare despre opţiuni doctrinare. E vorba despre o crimă împotriva umanităţii şi împotriva rânduielii democratice occidentale, întruchipată până acum exemplar de Norvegia, în majestatea ei cotidiană. Pentru toţi. De la cel mai umil şi până la Suveran. Care, apropo, a fost în mijlocul poporului său la greu. Împreună cu minunea de Regină. Ca să-şi consoleze compatrioţii şi totodată, să prevină o catastrofă, anume, demoralizarea propriului popor, descurajarea democraţiei şi a statului de drept. Şi profanarea valorilor (Europei) creştine.

Pentru că morala îngrozitoare poate fi că nu mai avem voie în normalitate. Nu mai e permisă viaţa firească, liberă ca respiraţia şi trăită în siguranţa pe care ţi-o dă civilizaţia convieţuirii sociale, chiar comunitare. În câteva clipe, s-a spulberat mitul modelului scandinav al liniştii pline de sănătate şi bunăstare. Acum, democraţia e păzită cu armata, în stradă, în plină capitală a libertăţii, până acum, de la sine înţeleasă.

Ţinta ultimă e că se loveşte în inima dreptei creştine. Sau în inima dreptei şi a creştinismului. Propaganda este că asasinul e „de dreapta” – dreapta, asimilată marxist-leninist cu extrema dreaptă, pentru a fi compromisă în rectitudinea ei fundamentată pe valorile creştine. Am arătat mai sus că e pe dos. La fel ca şi preferinţele pretinsului autor al ororii. Propaganda mai este că autorul ororii ar fi „fundamentalist creştin” – de fapt, cheia întregii nemernicii criminale.

Trebuie să fii cretin ca să marşezi la asemenea imbecilitate. E o contradicţie în termeni, dacă raportăm fundamentalismul la „corectitudinea politică”, concept lansat ca să flateze minţile odihnite, deci uşor de furajat. Dacă raportăm termenul la doctrină, atunci conotaţia negativă nu mai are sens, fiindcă ne referim tocmai la fundamente. Adică exact la coloana vertebrală a unei doctrine, convingeri, etc. În cazul creştinismului, nu poate fi ceva mai luminos decât fundamentalismul. Anume, urmarea fără greş a învăţăturii Mântuitorului, privind religia iubirii, conduita genoroasă a creştinului, chiar martirică dacă trebuie, martiriul însemnând sacrificiul pentru celălalt, chiar în detrimentul persoanei proprii. Deci, să fii „fundamentalist creştin” n-ar însemna altceva decât să fii sfânt, pur şi simplu. Pâinea lui Dumnezeu. Crima, genocidul, sunt incompatibile cu fudamentele creştinismului, religia luminoasă a umanităţii. Sensul martiriului în creştinism e mărturisirea lui Hristos, suferinţa necondiţionată pentru adevărul jertfel creştine, care înseamnă iubire de oameni. Chiar cu preţul ultim.

NIMENI, niciodată nu a reuşit o odă perfectă a IUBIRII precum Sfântul Apostol Pavel sau Paul – în funcţie de situarea greografică. Un iudeu fost persecutor nemilos al creştinilor, hulitor al Domnului Nostru Iisus Hristos.

Dar ceea ce au intenţionat mentorii ororii de la Oslo a fost tocmai să compromită caracterul luminos al creştinismului – de parcă ar putea, vreodată, cineva, mai mult decât să-L răstignească la infinit pe Mântuitor, martirizând discipolii Lui, spre gloria umanităţii şi întru salvarea ei eternă.

Morala: să uităm terorismul (anti)semit, care tot aia e. Să me îndreptăm minţile furajate asupra ţintei false, „fundamentalismul creştin”. Concept pentru cretini.

De altfel, mă leşi, ce organul calului „fundamentalist creştin” poate fi un mason?! 😯

P.S. Totodată, evenimentul monstruos de la Oslo acoperă evenimentul zilei precedente, anume, decizia Comisiei Europene de a acoperi astronomic gaura neagră din furtul guvernamental al Greciei, cu un nou împrumut, extins pe 30 de ani şi cu iertarea unei părţi din datoria anterioară: fiindcă falimentul Greciei ar însemna falimentul experimentului euro. Aţi mai auzit vorbindu-se despre asta? Că cică atentatorul e anti-UE. :mrgreen:

UPDATE: Cum de-am uitat? Aţi observat sau poate vă place modul în care presa l-a descris pe suspect? Cică, blond cu ochi albaştri. Sau nu pricepeţi nimic? 😆 

OBAMA ORI A UMPLUT-O DE SÂNGE SAU I-O FI FĂCUT-O CIA

Vineri 6 Mai 2011

De când am aflat care a fost numele de cod pentru operaţiunea lichidării lui Osama, m-am gândit că Obama şi-a dat cu tesla, riscând să-şi anuleze enormul avantaj electoral obţinut spectacuos de rapid prin uciderea spurcăciunii.

„GERONIMO – E.K.I.A.”. Enemy killed in action, inamic ucis în luptă, corect! Dar, Geronimo?! 😯

Cred că această reacţie au avut-o toţi cei care ştiau că e numele eroului amerindienilor şi totodată, o glorie a creştinilor. Figură de dublu erou: fiindcă deopotrivă şi-a apărat teritoriul în faţa colonizării şi a acceptat-o ca pe o convertire personală esenţială, după revelaţia creştinismului. Convertirea a fost pentru el supremul bine, după cum notează în autobiografia lui. În 1905 a participat la parada inaugurală a preşedinelui Theodore Roosevelt.

Deci, Geronimo n-a fost „EKIA”, ci dimpotrivă, s-a convertit de bunăvoie, datorită splendorii creştinismului care l-a cucerit, spre deosebire de cei 5000 de militari puşi pe urmele lui şi care n-au reuşit (decât) să-l ia prizonier. Conform stră-strănepotului lui, s-a predat singur. În schimbul unor garanţii pentru comunitatea lui.

Ne amintim şi filmul „Conspiracy Theory„, cu Mel Gibson şi Julia Roberts, în care pseudonimul „Geronimo” era un titlu de glorie. Pentru patriotism autentic.

Stră-strănepotul „numelui de cod”, Harlyn Geronimo, a dat un comunicat în care a protestat faţă de opţiunea administraţiei Obama, cerându-i explicaţii,  în apărarea memoriei ilustrului său strămoş, care a murit de „moarte bună” şi al cărui nume a fost asociat cu gloria. În nici un caz cu diavolul, asasinatul şi tâlhăria.

„Ca fiu al nepotului lui Geronimo, care ca soldat al SUA a luptat la Omaha Beach în Ziua Z şi a traversat Europa Occidentală până la Rin în Cel de-Al Doilea Război, şi ca unul care a servit el însuşi în două rânduri în războiul din Vietnam, trebuie să-i cer cu tot respectul preşedintelui nostru, Comandant Suprem, ori secretarului Apărării, o explicaţie completă cu privire la cum s-a întâmplat această dizgraţioasă folosire a numelui străbunicului meu şi să-şi prezinte scuze totale pentru insulta dureroasă comisă după tot ceea ce au suferit nativii americani, şi exluderea folosirii numelui Geronimo din toate evidenţele Guvernului SUA. Lăsând doar pe seama istoriei faptul că această insultă la adresa nativilor americani s-a petrecut în toată ruşinea ei”.

Deci, Obama ori a umplut-o de sânge, ori a fost lucrat de servicii. Sau totuna.

BLEJNAR SE JOACĂ DE-A V-AŢI ASCUNSELEA CU CSIBI BARNA. SAU MESAJUL MEU CORDIAL CĂTRE LIDERII UDMR

Vineri 18 Martie 2011

Foto: Gândul

Blejnar l-a detaşat pe Csibi Barna la Abrud, Alba, pentru şase luni. Ceea ce nu face decât să demonstreze administraţia la mişto pe care o are România sub regimul Băsescu.

Glumiţe din astea penibile să facă Blejnar la el acasă, nu cu poporul român. Adică, vezi Doamne!, dă de înţeles că l-a detaşat acasă la Avram Iancu, într-o veselie nemaipomenită.

Hai să râdem! Tare Blejnar, nu? Tare Boc, tare Băsescu. Atâta fac în pantaloni în faţa stăpânului lor de la Budapesta, încât nici să dea afară un puţoi de funcţionar smintit şi nesimţit nu sunt în stare.

E funcţionar al statului român şi exhibiţionist scârbavnic anti-România. Iar limbricii ăştia de la putere se joacă de-a v-aţi ascunselea cu el. Cum se făcea pe vremea lui Ceauşescu, când voiai să pierzi urma cuiva, fără să-l pedepseşti. Dar sfidarea e mult mai mare.

Adică, Blejnar, cică: te mut disciplinar în Ţara Moţilor, ca să înveţi să nu-l mai spânzuri pe Avram Iancu în Ţinutul Secuiesc. Ceva de genul ăsta. Şi noi ne râdem.

Sincer, mă aşteptam la mai mult de la domnul Kelemen. N-aş fi crezut că nu va cere concedierea unui conaţional care nu-i face cinste. Mai mult, face de ruşine comunitatea maghiară. Iar dacă le e atât de preţios încât nu se pot dispensa de serviciile lui ostentativ antiromâneşti din serviciul statului român, era de aşteptat măcar o delimitare oficială din partea UDMR. Repet: dacă era un dezaxat oarecare, nimeni nu-l băga în seamă. Dar e funcţionar al statului român, pe care-l neagă. Şi noi să trecem peste. Eventual, să şi aplaudăm.

Am impresia că domnii de la UDMR chiar nu-şi dau seama de proporţiile situaţiei actuale. Atât cea privind atitudinea Budapestei – conflict diplomatic clar, muşamalizat patetic, cât şi cea privind atitudinea lui Csibi Barna, fără consecinţe.

Domnilor Kelemen, Marko, Tökes, chiar nu înţelegeţi că e, totuşi, prea mult, chiar şi pentru cei mai cordiali simpatizanţi ai minorităţii maghiare? Nu pot crede că nu, fiindcă ar însemna să vă suspectez de insensibilitate. Iar dacă da, de ce nu procedaţi în consecinţă? Ca nişte domni, adică, aşa cum sunteţi. Nu cum vrea să demonstreze un dezaxat că sunteţi de fapt.

Vă întreb ca pe nişte oameni pe care îi respect şi îi simpatizez, pe care, totodată, sper că îi înţeleg. Vă întreb ca pe nişte oameni, pur şi simplu. Dacă s-ar întâmpla ca un etnic român să fie funcţionar al statului ungar şi să ne dezonoreze ca naţie în asemenea hal încât să spânzure în piaţa publică efigia celui mai tragic şi iubit erou naţional maghiar, care ar fi consecinţele?

MADONNA, BOOED IN BUCHAREST. CICCONE, GO HOME!

Joi 27 August 2009

madoona jesus kiss

Madonna was booed last night in Bucharest, during her „Sticky and Sweet” tour-show.

For the Romanians, it was rather Stinky and Shit, because she considered that Romania is the country of the Roma community.

She said that in the Eastern Europe gipsies are discriminated and then she was strongly booed by 60,000 people.

madonnajesusnaked

Because of her offensive ignorance. Would someone tell her to take a map and find out the name of Italy’s capital, the country of her family?

Romania comes from the Roman Empire too, but this seems too much for her to aknowledge.

Ciccone, go home!

You may leave your playboy here, you bet he won’t be discriminated.

P.S. Bulgaria, beware! She might say that your name comes from burglar.