Foto via: http://madmonarchist.blogspot.com
OK, aia cu Marseieza am băgat-o anul trecut la referendum ca să incit la violenţă electorală contra lui Băsescu. 🙂 De fapt, e o mizerie. O mizerie sublimă, evident, că e muzică frumoasă, Marianne e antrenantă cu ţâţa goală, revoluţionară din popor, a tuturor – Jeanne D’Arc, sărăcuţa, ar fi murit decapitată lângă Marie Antoinette. Că de la revoluţia franceză a început nenorocirea omenirii, de după prima venire a lui Dumnezeu pe pământ.
Şi toate smintelile staliniste le-au îmbrăţişat franţujii eliberaţi de americani în al doilea război, erau comunistoizi cum respirau, nu l-ar fi crezut pe Panait Istrati nici morţi. Nici pe Monica Lovinescu. Pentru ei să denunţi lagărul roşu însemna să fii nazist, fascist şi alte imbecilităţi pavloviene.
Ei, da, îi înjur pe franţuji de ziua lor.
Dar îi şi laud. Fiindcă m-am bucurat enorm să constat că Franţa are anticorpi. Că Franţa eternă, sublimă, creştină, va exista cât lumea. Constatarea am făcut-o cu ocazia manifestaţiilor uriaşe contra inversiadei lui Hollande.
Dar dacă are şi guvernul ăsta de stânga de la Paris ceva bun, e aia contra gazelor de şist, cu care, de altfel, colegul de Internaţională Socialistă, Ayrault, l-a lovit pe Ponta peste bot. Care a avut o reacţie de slugă, adică, să nu se traducă ce-a zis omologul francez, ca nu cumva să supărăm „Oculta” stăpânii mondiali. 
Vive la France!
P.S. Parisul e singurul loc în care aş putea să locuiesc în afară de Bucureşti. Dar doar temporar. De iubit, însă, iubesc continuu Parisul. El e visul. Şi nu încetez să visez că într-o zi se va numi Marele Bucureşti. 😛
Welcome to Roxania 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.