Archive for the ‘Justiţie’ Category

MAI PROASTĂ DECÂT EA E DOAR EBA :)))

Joi 16 Ianuarie 2014

reding dcnews

Foto via dcnews

Viviane Reding a zis că vrea „Statele Unite ale Europei”, ca să se sature statele de revendicat interesele naţionale.

Aceeaşi idioată a zis că e preocupată de situaţia justiţiei şi a statului de drept din România.

Şi ar trebui să fie. Dar nu aşa cum a stabilit cu Monica Macovei la vodkă. Ci aşa cum e realitatea, adică halul de mafie a famigliei prezidenţiale, protejată de sistemul judiciar mafiot.

Anunțuri

CAZANCIUC ŞI BORDEA, DEMISIA! ŞI MAIOR OT SRI

Duminică 12 Ianuarie 2014

Pe cine-au întrebat ministrul Justiţiei şi preşedintele CSM, plătiţi din bani publici, când au răspuns ca nişte slugi în patru labe la convocarea pe care le-a făcut-o Ambasada SUA? Adrian Bordea, cică: „ni s-a solicitat intempestiv o întrevedere la Ambasada SUA” şi „discuţia s-a purtat pe câteva minute, nu au fost decât trasate cred că punctele care vor constitui baza de discuţii mai ample în viitoarea întâlnire”. 😯 👿 Aş jigni boul. Grav de tot.

Ce-ar fi fost dacă ministrul de Externe al României convoca ataşatul american – că nu s-au învrednicit de mai bine de un an să trimită un nou ambasador – să-l întrebe dacă oficialii statului român au fost spionaţi ca şi ceilalţi demnitari europeni şi dacă da, pa?!

În ce-l priveşte pe naşul Cristi Maior ot SRI, el a făcut cea mai penibilă declaraţie posibilă când a băgat capul ca struţul declarând că „nu a existat acord cu NSA pentru ascultarea demnitarilor din România”. 😆 😯 👿 Declaraţia pentru imbecili a comis-o cu luni în urmă şi n-a avut nici un ecou, fiindcă ăsta-i nivelul la care nevolnicii au adus statul român. Dacă o asemenea declaraţie ar fi fost făcută, prin absurd, de către şeful principalului serviciu de informaţii , de exemplu, al Germaniei, nu doar că zbura, ci era arestat. Imediat.

Deci, impotenţilor care ar trebui să asiguraţi securitatea României şi să-i serviţi interesele, demisia! Ieri.

NULAND L-A UMILIT PE BĂSESCU. PROSTERNAT PATRUPED, BĂSESCU A UMILIT OFICIAL ROMÂNIA

Sâmbătă 11 Ianuarie 2014

Au fost suficiente câteva secunde pentru ca subsecretara de stat Nuland să-l pună la punct pe Băsescu. A fost o execuţie sumară, glacială, ca de la slugă de stăpân la sclav. Pentru ca sclavul să priceapă că pe măsură ce se umileşte mai mult, mai mult e umilit. Chiar de o subalternă a stăpânului. O lecţie care nu-i mai era necesară, a primit prea multe şi nu i-a păsat. Pentru că de fapt, Băsescu e cel mai laş şi umil individ. Repet, fără Sistem n-ar fi nimic. De fapt, ar fi ceva: un număr de penitenciar în regim psihiatric.

Băsescu s-a umilit în modul cel mai înjositor ori de câte ori a avut interesul să prostească pe cineva, după care s-a răzbunat pentru mărinimia sau prostia persoanelor care i-au permis să se folosească de promisiuni mincinoase ca să-şi atingă interesul. Doar că aşa ceva nu ţine cu (stăpânii) SUA. Nuland i-a tăiat, din start, nasul familiarismelor. Deşi trebuia să fie viceversa. 👿

Băsescu s-a declarat onorat de vizita unei subalterne a omologului lui care îl tratează cu partea dorsală. La fel l-a tratat şi sub-subalterna omologului. În engleza-i stâlcită, pocitania a comis o gafă pentru care Nuland l-a lipit de pereţi. Cică: trebuie să fiţi obosită după călătorie. 😯 Nici n-a terminat bine gafa, că şerpoaica l-a şi injectat: Sunt plătită ca să nu fiu obosită, la fel şi dv. 😆 Schema pentru întârziaţi: băi lăbuţă, vezi cum te porţi, nu-mi faci tu mie avansuri, că te bag sub masă la Alcoolicii Anonimi!

Băsescu a făcut sluj crezând că o drege, adică a zis că vor discuta „problemele”. În sensul că e gata să facă delaţiunile. La care ea: important e parteneriatul stetelor noastre. Jucătorul la cacealma s-a umplut de ridicol: sper ca micile neînţelegeri să nu afecteze relaţia. Iar ea: se împlinesc 10 ani de la aderarea României la NATO. 😆 Serios dacă nu mi-ar plăcea să-i fie anchetatoare, când îi sună ceasul.

Şi atât de mândru e de prosternarea lui încât şi-a postat umilirea pe un site al fanilor lui şi pe facebook! Şi chiar n-ar avea nici o importanţă, dacă, oficial, el n-ar fi, pentru SUA, preşedintele României. Iar când preşedintele României e umilit în asemenea hal de o slujnicuţă a administraţiei americane, e umilită, de fapt România. Şi fără absolut nici un drept.

Pe vremea preşedintelui Constantinescu, coropişniţa-asta subalterna Numan n-ar fi fost admisă nici în escorta domesticilor, necum să deschidă gura în faţa lui. Nici măcar ca să-i facă o plăcere aducătoare de herpes.

În România au venit postdecembrist doi preşedinţi ai SUA, care au onorat ţara noastră: în ordine cronologică şi invers ca importanţă, Bill Clinton şi George W.Bush. Acum am ajuns ca o subsecretară de stat să fie primită cu covorul roşu la Cotroceni şi să-l facă de comandă pe primitor.

În rest, rămâne cum am stabilit în postarea anterioară: trebuie să ai un tupeu colosal şi o nesimţire pe măsură ca să dai lecţii cu privire la statul de drept când reprezinţi Sistemul Big Brother. Şi s-a lăudat că „a primit asigurări de la Guvernul României”. Asigurările normale nu puteau fi decât acelea că după ce pică Băsescu, România va face chiar absolut totul pentru ca să redevină independentă justiţia pe care puşcăriabilul de la Cotroceni a prostituat-o ca în stalinism.

Bine a făcut Ponta că nu s-a coborât ca premier al României să aibă o întrevedere cu o subalternă a omologului american. Care e şi prim-ministru. Ministrul de Externe a fost, însă, prea mult pentru ea. Era suficient un subsecretar de stat.

URMEAZĂ GRAŢIEREA LUI POPA ŞI OMAR HAYSSAM

Joi 9 Ianuarie 2014

Vă amintiţi cum tuna Băsea despre Necolaiciuc şi ce mai ameninţări profera în legătură cu ex-trădarea lui? După, s-a întâmplat că a fost eliberat, şi-a administrat averea şi acum a fost achitat. Că doar nu era s-o tragă după el pe Anca Boagiu!

Precedentul anunţă graţierea lui Nicolae Popa şi Omar Hayssam.

FAMILIA NĂSTASE, CONDAMNATĂ DE BOBOTEAZĂ

Luni 6 Ianuarie 2014

Completul de cinci executanţi de la Înalta Curte (înaltă, până la copita guvernatoare) a anulat sentinţa de fond, care îi achita pe Adrian şi Dana Năstase, în grosolănia judiciară „Zambaccian”. Şi i-a mai dat un an.

Era previzibil că Adrian Năstase va fi trimis înapoi la închisoare, din moment ce instanţa a rămas în pronunţare până azi, de Bobotează. Ca să fie bâlciul judiciar într-o zi de mare sărbătoare creştină, Botezul Domnului. Şi în pragul altei sărbători uriaşe, cea a Sfântului Ioan Botezătorul. O vindicaţie meschină.

Meschinărie cu atât mai greţoasă cu cât a fost condamnată şi Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, în sensul că executabili în libertate supravegheată. Şi evident, pentru amândoi, interzicerea drepturilor civile pentru câţiva ani. Cineva nu uită că Dana Năstase şi fiii ei au fost printre cei mai matinali votanţi la referendumul pentru demiterea Smintitului.

Şi pentru că pe Andrei şi Mihnea chiar n-aveau cum să-i condamne şi nici să le interzică drepturile cetăţeneşti, le-au confiscat moştenirea.

Chestia-asta îi pică de minune lui Ponta. Din toate punctele de vedere. La fel şi lui Băsescu, care fură cu nesimţire pe faţă împreună cu famiglia, fără ca sistemul judiciar să-l deranjeze. Şi cum ar putea să o facă, din moment ce e patronat de crima organizată?!

Cum spuneam cu anumite ocazii, păcat pentru Adrian Năstase că nu şi-a păstrat în totalitate verticalitatea după (prima) eliberare. Era clar că nici un compromis n-are cum să-l salveze. Dimpotrivă.

Răzbunarea Sistemului e satanică. Mai ales atunci când ai făcut parte din el.

Oricum, să tot faci politică în România.

DNA CERE 20 DE ANI PENTRU DR. BRĂDIŞTEANU

Vineri 29 Noiembrie 2013

Dr Bradisteanu ziarulring.ro

Foto: ziarulring.ro

În cauza aparatură medicală pentru penitenciare, DNA cere 20 de ani de închisoare pentru dr. Brădişteanu, rămas singurul judecat într-un dosar în care toţi ceilalţi acuzaţi au fost scoşi de sub urmărire penală.

În plus, DNA cere menţinerea sechestrului pe averea medicului şi condamnarea lui la plata prejudiciului evaluat la aproximativ 14 milioane de euro, plus presupusa mită de 500000, pentru care, de altfel, se cer 10 din cei 20 de ani.

Ce s-ar mai putea comenta la aşa ceva? Să tot faci medicină în România!

Instanţa e în pronunţare (Tribunalul Bucureşti).

COMISARUL BERBECEANU, ELIBERAT

Marți 26 Noiembrie 2013

Berbeceanu adev.ro

Foto: adevarul.ro

Instanţa supremă a admis recursul comisarului Berbeceanu contra prelungirii „detenţiei preventive”cu 30 de zile.

Eliberat, a spus că are încredere în Justiţie şi în „ministrul nostru”.

Îi spun doar atât, cu voce tare: CRED ÎN TINE, COMISARE!

E acel senzor care nu mă înşeală. Uneori, nu l-am ascultat şi am exagerat cu încrederea în oameni. De data asta, nu-i nevoie să exagerez. 🙂

Are un profil acvilin, de justiţiar roman. El chiar onorează un nume de Traian. Are  acele cearcăne de luptător pentru dreptate şi de cătrănit din pricina mizeriei mafiei. Cu care s-a luat frontal.

Rămân idealistă şi cred că oamenii ca Traian Berbeceanu vor învinge. Fiindcă dreptatea e de partea lor. De partea noastră, a milioanelor de oameni pe care îi apără. Şi pentru care a fost pedepsit.

Acum zice că îşi va demonstra nevinovăţia, chestie care mă enervează la maximum. Fiindcă asta se întâmplă doar în totalitarism. Într-un stat de drept, acuzatorul trebuie să demonstreze vinovăţia.

Vinovat e sistemul împotriva căruia s-a pronunţat comisarul arestat.

Încă o dată: cred în tine, Traian Berbeceanu! Aş folosi pluralul, ca să simţi respectul. Prefer să folosesc adresarea fraternă, ca să simţi solidaritatea. Rugăciunile oamenilor pentru dreptate şi adevăr sigur le-ai simţit.

Cred în tine, Traian Berbeceanu! Şi cred că eşti prea tare ca să te laşi doborât de cântecele de sirenă care îţi cer să devii altceva decât eşti prin vocaţie maximă: poliţist adevărat. Intrarea ta în politică ar fi o abdicare. Cred că n-ai să te laşi folosit şi că ai să fii acelaşi model judiciar pentru băieţelul tău.

Poţi să fii mândru, eşti un reper. Rămâi aşa!

Comisarul a anunţat pentru Antena 3 – care mereu are probleme tehnice mai ales când e vorba de mesaje importante – că va face plângere penală pentru abuz în serviciu şi represiune din partea celor care i-au instrumentat batjocura judiciară.

P.S. În ce priveşte Antena 3, e o performanţă fără egal în topul prostiei să ai un interviu în exclusivitate şi să-l difuzezi fără sonor. :mrgreen:

FIŢI ATENŢI CE-I FACE PONTA LUI NĂSTASE!

Vineri 11 Octombrie 2013

Adrian Năstase, pe blogu-şi, azi, un text antologic http://nastase.wordpress.com/2013/10/11/propunerile-ministrului-cazanciuc-pentru-conducerea-dna/:

„Mai mulţi prieteni m-au sunat astăzi să mă întrebe dacă este adevărat că procurorul Daniel Volintiru, propus de către ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, pentru a fi adjunctul secţiei de combatere a corupţiei de la DNA, este cel care a instrumentat dosarul “trofeul calităţii”, referitor la afişele electorale din alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2004, în care eu am fost candidatul PSD.

Răspunsul este Da, procurorul Volintiru a fost adus de la Tg Jiu, de către Daniel Morar, special pentru acel dosar”.

😆 Un text antologic, absolut perfect. 😆

Micul Titulescu, mare caracter.

BĂSESCU REŞAPEAZĂ MINCIUNA CU FLOTA

Vineri 11 Octombrie 2013

Nu-l mai urmăresc pe caraghiosul de Băsescu de multă vreme, e degradant şi pierdere de vreme. Am văzut la ştiri o secvenţă cu o declaraţie a lui în care a reşapat vechea minciună că a demisionat din Parlament ca să se pună la dispoziţia „Justiţiei” în cauza Flota.

Declaraţie pentru fraieri, ca să le zic eufemistic.

Minte de îngheaţă apele. Minte prin omisiune. De fapt, prin omisiuni.

Unu, a demisionat ca să candideze din nou în scurt timp şi să intre la loc pe lista PD în Parlament.

Doi. De altfel, demisia a fost de operetă şi dat fiind faptul că a fi parlamentar nu împiedica absolut cu nimic Parchetul să-l trimită în judecată, pentru că nu există imunitate parlamentară judiciară decât pentru ignoranţi, cum ar fi bipezii de la Ambasada SUA care se trezesc vorbind în dispreţul adevărului.

Trei şi în primul rând: demisia lui Băsescu din Parlament, în toamna anului 1996, a fost absolut de operetă, pentru că pe vremea aceea nici nu se pusese în mişcare acţiunea penală în cauza în care Băsescu e incriminabil direct – şi cu semnătură proprie – în dosarul „Flota”, anume, Petroklav. Deci, a demisionat propagandistic, ca să prostească lumea pentru momentul în care ar fi urmat să fie incriminat. Dosarul avea să fie pus în atenţia sistemului judiciar abia în 1997, pe când Băsescu era – din nou – ministru al Transporturilor.

Şeful Departamentului de Control al Guvernului Ciorbea, domnul Valerian Stan (vezi postarea anterioară) a fost demis pentru că şi-a permis să anunţe trimiterea la Parchet a două dosare, care vizau politicieni fără deosebire de partid, inclusiv pe Traian Băsescu – în ambele cauze -, anume, „Apartamentul” şi „Flota-Petroklav”. Omul a fost dat afară fiindcă a deranjat o viespărie.

Deci, Băsescu a reşapat o mare minciună propagandistică, a vorbit gura fără el, ca să lovească în Varujan Vosganian. A nimerit în zid. Numai că presa – care habar n-are – i-a făcut jocul şi nici măcar ministrul demisionar liberal n-a avut datele să-l pună la punct. A zis doar primul din cele trei capete de acuzare ale mele, ăla cu realegerea rapidă ca deputat. După care a redevenit ministru al Transporturilor.

Ce declară Valerian Stan:

În anii de după 1996, preşedintele Traian Băsescu şi susţinătorii săi au acreditat sistematic ideea că, în cursul anului 1996, acesta a demisionat din Parlament pentru a se pune la dispoziţia Parchetului General, care ar fi avut în instrumentare, în acea perioadă dosarul „Flota”, în care era implicat şi Traian Băsescu – verificări în urma cărora acesta ar fi fost găsit nevinovat. Respectivele afirmaţii sunt neadevărate. Întradevăr, la vremea respectivă au existat câteva verificări ale unei comisii parlamentare de control şi ale Departamentului de Control al Guvernului, făcute de nespecialişti, abandonate neglijent şi fără finalizarea vreunui act de control prin care să fie sesizat Parchetul. În aceste condiţii a demisionat Traian Băsescu din Parlament şi „s-a pus la dispozitia Parchetului”, când mai rămăsese foarte puţin timp până la alegerile din toamna lui 1996, şi ştiind bine că la Parchet nu exista nici un dosar care să-l vizeze. Asemenea verificări, finalizate prin sesizarea Parchetului, au fost făcute numai începînd cu luna ianuarie 1997 când, în calitate de şef al Departamentului de Control la Guvernului, am organizat aceste verificări (ceea ce, în luna august a aceluiaşi an, avea să-mi aducă destituirea din funcţie, la presiunile fostului ministru al Transporturilor de la acea vreme, Traian Băsescu şi ale partidului său – dar şi ale preşedintelui României de atunci Emil Constantinescu).

Verificările pe care le-am iniţiat s-au finalizat în dosarul care în cursul anului 2004 a ajuns pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Inexactitatea afirmaţiilor că Traian Băsescu s-ar fi pus la dispoziţia Parchetului în anul 1996 rezultă şi din răspunsul pe care Inspectoratul General al Poliţiei, respectiv Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie mi l-au comunicat, la jumătatea anului 2003, în urma unei cereri de informaţii publice cu care m-am adresat celor două instituţii.

Din răspunsul amintit, rezultă că înainte de 1997 Parchetul şi Poliţia au făcut cercetări exclusiv în legătură cu dosarul ERMES, (pierderea proprietăţii a 7 nave prin care s-a produs un prejudiciu de peste 150 de milioane de dolari). Dosarul în care Traian Băsescu a fost şi este implicat este cel în care a fost pierdută proprietatea a 15 nave către Grupul norvegian Torvald Klaveness – un prejudiciu de circa 350 de milioane de dolari”.

În completare, am să redau o parte dintr-un articol al domnului Valerian Stan, intitulat „Pilda conducătorului nelegiuit”:

<În confruntarea cu Băsescu din actualele prezidenţiale, Crin Antonescu i-a imputat pe bună dreptate fostului ministru al Transporturilor una din nenorocirile cele mai mari pe care le-a făcut după 1989 – afacerea „Flota”. Perfect previzibil, Băsescu a scos în emisiune o aşa zisă expertiză, prin care, a pretins el, „dosarul <Flota> a fost închis”. La care liberalul a rămas pur şi simplu fără replică – iar Băsescu a scăpat încă o dată cu faţa curată. Sigur că nu-i putea cere nimeni lui Antonescu să ştie pe dinafară tot dosarul, atât de gros şi destul de complicat, în care actualul prezident are bine-meritata calitate de inculpat. Cu toate acestea, dacă tot a decis să aducă în discuţie această poveste, era absolut obligatoriu să ştie câteva dintre chestiunile elementare (dar şi cele mai semnificative) din acest dosar – unele dintre ele documentate destul de exact chiar de doi sau trei ziarişti de investigaţii mai profesionişti.

În cele mai puţine cuvinte, capitolul din dosarul „Flota” în care a fost şi este implicat Traian Băsescu constă într-o asociere esenţial nelegală şi profund păgubitoare pentru statul român a Companiei de navigaţie maritimă Petromin cu Grupul norvegian Torvald Klaveness. Oficial, obiectul de activitate al societăţii mixte (50% – 50%) urma să-l constituie retehnologizarea şi exploatarea în comun a navelor aparţinînd Petromin (se mai stabilise de asemenea şi retehnologizarea instalaţiilor de descărcare a minereului de fier din portul Constanţa). Afacerea a fost iniţiată la 11 aprilie 1991 prin scrisoarea de intenţie semnată la Oslo de Traian Băsescu (şeful Marinei civile, la acea dată) şi de nu mai puţin celebrul co-inculpat Călin Marinescu, directorul general de atunci al Petromin.

Şirul ilegalităţilor şi actelor păgubitoare pentru statul român a fost nesfârşit, cele mai multe dintre ele nefiind vreodate contestate de Băsescu (nici n-ar fi putut, dată fiind evidenţa lor): constituirea societăţii mixte s-a făcut fără aprobarea Guvernului României (astfel cum la acea dată era obligatoriu potrivit Decretului 52/1975 privind participarea unităţilor economice române la societăţile mixte în străinătate, şi cum se stabilise prin chiar contractul de constituire a societăţii că se va proceda; Traian Băsescu, devenit între timp ministru al Transporturilor, s-a autonumit director al Petroklav (din partea Companie române); Petroklav a deschis conturi şi a efectuat operaţiuni bancare de ordinul milioanelor de dolari la o bancă londoneză, fără aprobarea Băncii naţionale, astfel cum la acea dată era de asemenea obligatoriu; pentru evitarea unor alte aprobări legale, Băsescu a falsificat emiterea unui Ordin al Ministerului Transporturilor (1349/1991) etc etc. Gestionarea abuzivă şi în contra intereselor statului român a afacerii a dus la pierderea proprietăţii a 16 nave (vândute fiecare cu câte un dolar), prejudiciul cauzat find estimat la circa 300 de milioane de dolari. În sfârşit, un fapt mai puţin ştiut e că, în iulie 1999, într-un moment în care dosarul ajunsese de-acum în faza judiciară a instrumentării sale (ca urmare a verificărilor pe care le iniţiasem prin Departamentul de Control al Guvernului), Vasile Matei, reprezentant al Petromin la Oslo până în 1998, s-a sinucis. Matei, care ştia mai bine decât oricine ce grozăvii se petrecuseră în această afacere, îşi luase zilele speriat de consecinţele ce pe atunci păreau să urmeze implacabil.

Dar pretenţiei insolente şi evident manipulatoare a fostului agent al Securităţii la Anvers ar fi trebuit să se replice chiar şi în absenţa toturor acestor informaţii. Între altele ar fi fost de spus că expertiza fluturată telespectatorilor votanţi de candidatul infractor nu a putut şi nu o să poată „închide” dosarul în cauză. Este adevărat că în toamna lui 2007 procurorii de la DNA ai Monicăi Macovei au comandat şi obţinut o aşa zisă expertiză care să-l absolve de răspundere pe camaradul său politic. Dar până la „închiderea dosarului” drumul e lung şi presupune neapărat, între multe altele, ca şi magistraţii (alţii decât marionetele actualului DNA) să-şi însuşească concluziile respectivei „expertize”>.

Fragment din articolul lui Valerian Stan, publicat în New York Magazin, 2 decembrie 2009.

Lecţie şi cu privire la lipsa de consilieri. Că dacă ar fi fost măcar o persoană care să-i fi dat lui Crin Antonescu documentele deţinute de către Valerian Stan sau dacă pe catindat l-ar fi dus mintea să-l contacteze şi să-l roage să facă parte din echipa lui electorală, câştiga alegerile chiar şi fără susţinerea PSD. După care să-l fi numit prim-ministru.

Pe scurt, niciodată nu s-a judecat cazul Băsescu în cauza Flota.

P.S. Faptul că oameni ca Valerian Stan au fost îndepărtaţi a făcut posibilă parvenirea unora ca Băsescu şi mafia. Transpartinică.

FARSA PAPICI ŞI CE SE URMĂREA CU EA. NU LE-A REUŞIT DECÂT ARUNCAREA LUI DRAGNEA LA COŞ

Luni 7 Octombrie 2013

(Pre)Miza majoră a „pactului de coabitare” a fost perpetuarea sistemului securistic antinaţional – sau internaţionalist, cum vreţi să-i spuneţi. Principalele instrumente ale perpetuării sistemului: serviciile şi sistemul judiciar (dirijat din servicii).

În aparenţă, Ponta îl apără pe Dragnea, declară că e un proces politic, acum, când a fost trimis în judecată, deci n-are altă cale decât să plece sau să fie suspendat. Degeaba declară că nu va demisiona, n-are încotro, e terminat politic. I-au copt-o coabitacii, iar Tonta a pus botul ca să scape de cel mai puternic concurent din PSD. În realitate, premierul îl acuză pe Dragnea, fiindcă altfel nu l-ar fi schimbat pe Papici atât de ostentativ. Încât să pară că-l cocoloşeşte pe viceprim-ministrul acuzat de o aberaţie, într-un dosar mai suprarealist decât făcăturile staliniste. Că alea, cel puţin, aveau sinceritatea grosieră de-a nu invoca democraţia şi statul de drept, ci, dimpotrivă, se făleau cu democraţia „populară” şi statul totalitar, în care justiţia era doar executanta ordinelor Securităţii, mâna înarmată a partidului comunist. Aşa e şi acum, doar cu fariseismul greţos la care participă inclusiv ambasada singurului stat din lume aflat în stare de faliment declarat, recte SUA. Şi mai participă figuranţii socialişti din Uniunea Europeană.

Deci, Ponta l-a folosit pe ministrul justiţiei, Cazanciuc, în chip de preş, adică, i-a ordonat să-i prelungească delegarea lui Papici şi s-o revoce brusc, după o săptămână. Pentru ca Băsescu să iasă şi să isterizeze lumea pe o temă atât de falsă încât ar fi trebuit să-ţi pui ochelari de tablă ca să nu vezi.

Şi Băsescu a ieşit, în aparenţă, l-a vituperat pe Ponta. În realitate, e o manevră coabitacă ordinară. Cusută cu aţă albă, adică. Aţi observat, evident, că după ce Băsea a exhibat dramoleta cu denunţarea pactului, s-a ridicat din baie Dan Voiculescu şi a cerut suspendarea – evident, ca să compromită ideea şi s-o forţeze în consecinţă, spre plăcerea lui Băsescu, în iluzia că dacă îl serveşte, va scăpa de puşcărie. Nu va scăpa, Băsescu doar se foloseşte de oricine. După care aruncă.

Oricum, au încercat din răsputeri să provoace suspendarea, idee catastrofală: Băsescu, din nou pus în centrul atenţiei, în aşa fel încât să-şi bage loaza şi „mişcarea” în Parlamentul European, şi să scape de Crin Antonescu. Fiindcă asta e miza majoră, să-l elimine din peisaj pe cel care pune în pericol perpetuarea sistemului. Cine mergea să dea cu ştampila în decembrie sau ianuarie, după tot ce s-a întâmplat, după toată istoria înşelăciunilor de după alegerile parlamentare de la sfârşitul anului trecut?

Crin a zis pas. I-a lăsat în ofsaid. Şi a demontat manevra cu Papici. Pe Dragnea nu l-a putut salva, fiindcă amicul de la Teleorman a mizat prost. Acum, suportă consecinţele. Lucru manual.

Ponta e mai Tonta ca oricând, în sensul că îşi face Băsescu cizmele cu el de prostovan ce este, ducându-se cu capul exact spre văgăuna în care îl împing băsecuriştii din PSD.

Premierul a ieşit în declaraţie de presă la PSD în care s-a solidarizat de sanchi cu Dragnea, că adică e la fel de vinovat ca el pentru faptul că „a vrut să scape de Băsescu”, adică de faptul că a mobilizat oamenii la vot. Aiurea! Dragnea e infinit mai vinovat, în sensul că el chiar şi-a mişcat fundul, în timp ce Ponta era cu el în două luntri.  Din păcate, nu şi l-a mişcat suficient ca să asigure votul miilor de văratici care stăteau la coadă înainte de ora închiderii. Cine nu a acţionat cu adevărat sau nu suficient ca să ne scape de Băsescu suportă consecinţele. Crin a fost vinovat că s-a manifestat prea democratic. În locul lui, îl executam pe Băsescu, decapitam sistemul şi pe urmă dădeam poporului dreptatea până la capăt. Că asta e în mâna preşedintelui ţării, de-aia alegerile prezidenţiale sunt o miză capitală.

Acum, Crin a jucat bine. Joacă bine în continuare. Pe el niciodată n-au cum să-l agaţe, nu e şantajabil, e un om liber. Şi dacă ar fi doar o mascaradă ceea ce face – aşa cum cred unii, cei dezamăgiţi grav de politică – tot ar fi invulnerabil judiciar. N-au ce să-i facă, orice i-ar înscena.

Ponta, în schimb, e cel mai Tonta, pentru că s-a pretat la manevra Papici cu Băsea. Şi chiar dacă ne-am iluziona că n-a fost o făcătură, atunci, tot o prostie fără margini a făcut Ponta, ceva monumental de sinucigaş prosteşte la modul flagrant, adică, să-i prelungeşti unuia mandatul şi pe urmă să-l revoci pe motiv că-ţi bagă vicepremierul şi mâna dreaptă din partid la închisoare.

Să nu se mire Ponta când o va lua pe coajă judiciar, fiindcă dosarul Dragnea e dosarul referendumul şi oricând poate fi incriminat, apoi, inculpat. Sigur, în felul ăsta scapă şi de Stroe, şi de alţi indezirabili. Ultimul pe listă fiind premierul în exerciţiu, belibil judiciar ca bieţii căţei nevinovaţi, în toiul sau în preziua campaniei electorale pentru europarlamentare – sau poate nu atât de devreme, dar oricum, înainte de prezidenţiale.

Băsescu, care e doar numele vremelnic al sistemului, ar vrea să scape de Crin cu mâna lui Ponta, folosit în iluzia că scapă de indezirabili deopotrivă din PNL şi din PSD, după care să scape şi de Ponta, şi să-şi lanseze catindatul securistic, căutat cu disperare: dar ar fi altceva să-l lanseze fără Crin Antonescu în peisaj.  Pe asta se mizează. Pe scârbirea electoratului.

Pe asta a mizat sistemul, Băsescu personal, când a pus la cale cu Tonta manevrele coabitace prin care să se dovedească teza cu „aceeaşi mizerie”, adică, manevrele prin care USL şi-a încălcat grosolan angajamente electorale capitale şi chiar propriile poziţii şi voturi anterioare – Roşia Montană, gazele de şist, masacrarea căţeilor, angajarea unui nou acord cu FMI, codurile antiliberale, în general şi în particular, înstrăinarea (ultimelor avuţii ale) ţării: pe scurt,  transformarea cetăţenilor ţării, în sclavi ai poliţiei politice şi a ţării, în colonie a finanţei mondiale. Urmând ca pentru discreditarea clasei politice până la reacţie anarhică organizată sau măcar manipulată, să deconteze PNL, personal, preşedintele Antonescu.

Tonta n-a luat în calcul faptul că şutul în dorsale îl va primi şi PSD, în frunte cu el personal. S-a întâmplat şi cu Geoană, şi în general, e o „tradiţie” la PSD.

Ponta şi-a făcut iluzii că dacă îşi faultează partenerul cel mai onest posibil, parvine ca succesor al lui Băsescu. Şi-a făcut iluzii că dacă semnează „pactul” şi face „trocul” judiciar cu Băsescu, sunt egal de şantajabili reciproc. 😆 „Trocul” a fost că Tonta a propus, de fapt, toţi porcurorii lui Băsea. Fără excepţie. Pe Morar, o antipatie viscerală a lui Ponta, în realitate, nu l-a mai vrut Băsea în judiciar, puteau fi surprize după epuizarea imunităţii arbitrare pe care tot el i-a conferise. Cauza Flota în aspectul responsabilităţii directe şi personale a lui Băsescu nu s-a judecat niciodată.

Ponta e oricând la discreţia sistemului, a fost Tonta maxima când şi-a imaginat că l-ar putea şantaja pe Băsea. Care şi el e doar o marionetă uzată a sistemului securistic, filială a poliţiei politice financiare internaţionale. Dacă sistemului îi va conveni să-l salveze, pe el şi famiglia, atunci îl va face preşedinte la Chişinău. Dacă va prefera să-l sacrifice după ce l-a folosit, o va face fără ezitare. Ponta e pradă uşoară în ecuaţie.

E de primă importanţă declaraţia lui Crin Antonescu: e nevoie de sistem judiciar veritabil, de justiţie independentă. Şi că adevăratul pact al clasei politice ar trebui să aibă această finalitate.

Şi asta nu se poate întâmpla decât dacă magistraţii sunt lăsaţi să-şi facă datoria, iar procurorii devin ceea ce sunt, de drept, adică, avocaţi ai statului. Cenzuraţi de judecătorul de instrucţie.

Până atunci, mascaradele judiciare vor continua din gros. Şi grosier. Ce poate fi mai aberant decât să trimiţi în judecată un lider politic fiindcă a mobilizat alegătorii la vot? Sistem tribal. Şi în ecuaţia tribală, Ponta e exterminat anticipat.

Să-i mulţumească Tonta găştii de la Cluj, aproape că l-a băgat în pământ. Ţuţeri ca Zgonea sau Ivan nu pricep nimic. Răspopa Sârbu ar trebui să ştie. În caz că nu vrea o partidă mai bună pentru Daciana. :mrgreen:

P.S. De ce n-a declarat Ponta şi cu privire la Varujan Vosganian că e o mascaradă judiciară? Chiar, de ce? 😛

CRIN ANTONESCU ATACĂ DUR SISTEMUL ŞI CERE DEZBATERE PENTRU INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI

Vineri 4 Octombrie 2013

Crin Antonescu a susţinut poate cea mai bună conferinţă de presă din ultimii ani şi foarte oportună, ca să subliniem importanţa.

Preşedintele PNL a considerat că e inadmisibilă intervenţia politicianistă în treburile sistemului judiciar şi că ea e o consecinţă a mentalităţii de troc care a stat la originea neavenitului „pact de coabitare”.

Crin Antonescu a dezavuat fariseismul lui Băsescu care, sub pretextul denunţării unei intervenţii a premierului în funcţionarea parchetelor, şi-a exhibat, de fapt, frustrarea că i se încalcă un teritoriu judiciar tranzacţionat. Liderul liberal a criticat deopotrivă atitudinea premierului Ponta în cazul Papici, semnalând faptul că a vrut să demonstreze că e mai tare decât Băsescu în trocul judiciar.

Ideea centrală e independenţa Justiţiei, ceea ce înseamnă să se termine cu împărţirea controlului asupra ei. Crin Antonescu a anunţat că va solicita o dezbatere parlamentară despre independenţa Justiţiei şi cu această finalitate, dezbatere la care să participe, deschis, premierul, preşedintele de la Cotroceni şi dacă vor, conducătorii instituţiilor judiciare. O dezbatere la care să se spună lucrurilor pe nume, în aşa fel încât să se termine cu intervenţia politicului, iar sistemul judiciar să se manifeste cu adevărat independent şi să-şi apere la propriu independenţa.

Crin Antonescu s-a referit la aşa zisa denunţare a pactului de coabitare, afirmând că a fost ridicol şi neavenit pentru România, din moment ce Băsescu s-a legitimat cu el la Bruxelles, iar Ponta l-a imitat, deşi legitimitatea lui era dată de votul electoral de peste 60%, iar Băsescu era şi rămâne un preşedinte demis de peste 7 milioane de cetăţeni.

Co-preşedintele USL a mai spus că e inadmisibilă împărţirea sferelor de influenţă în sistem şi că această practică trebuie să înceteze, fiindcă ea e doar apanajul republicilor bananiere, între şefi de trib.

Crin Antonescu a ţintit la cauză şi a spus că miza alegerilor prezidenţiale e nu să devii preşedintele sistemului în locul lui Băsescu, ci demantelarea sistemului. Deci, şantajele din partea unora din PSD sunt ridicole.

Liderul liberal a mai considerat că nu se susţine propunerea privind suspendarea lui Băsescu pe motiv că a vorbit la telefon cu Procurorul General, ci doar dacă ar fi fost o convorbire prin care să-i impună intervenţia privind o soluţie judiciară, ceea ce conducătorul Parchetului e chemat să precizeze.

Referitor la OUG de modificare a Legii insolvenţei, Crin Antonescu a afirmat că PNL se opune restrângerii libertăţii presei şi respinge măsurile în acest sens.

Cât priveşte USL, coaliţia va continua pentru respectarea angajamentelor electorale, în nici un caz pentru obiective de troc.

Reacţia purtătorului de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a fost previzibil de jalnică, adică, pretinsul lor şantaj dacă liderul PNL mai vrea sau nu să fie susţinut la preşedinţia ţării. Întrebat în finalul conferinţei de presă cu privire la respectiva declaraţie, Crin Antonescu a dat răspunsul final: Ce legătură are?