FARSA PAPICI ŞI CE SE URMĂREA CU EA. NU LE-A REUŞIT DECÂT ARUNCAREA LUI DRAGNEA LA COŞ

(Pre)Miza majoră a „pactului de coabitare” a fost perpetuarea sistemului securistic antinaţional – sau internaţionalist, cum vreţi să-i spuneţi. Principalele instrumente ale perpetuării sistemului: serviciile şi sistemul judiciar (dirijat din servicii).

În aparenţă, Ponta îl apără pe Dragnea, declară că e un proces politic, acum, când a fost trimis în judecată, deci n-are altă cale decât să plece sau să fie suspendat. Degeaba declară că nu va demisiona, n-are încotro, e terminat politic. I-au copt-o coabitacii, iar Tonta a pus botul ca să scape de cel mai puternic concurent din PSD. În realitate, premierul îl acuză pe Dragnea, fiindcă altfel nu l-ar fi schimbat pe Papici atât de ostentativ. Încât să pară că-l cocoloşeşte pe viceprim-ministrul acuzat de o aberaţie, într-un dosar mai suprarealist decât făcăturile staliniste. Că alea, cel puţin, aveau sinceritatea grosieră de-a nu invoca democraţia şi statul de drept, ci, dimpotrivă, se făleau cu democraţia „populară” şi statul totalitar, în care justiţia era doar executanta ordinelor Securităţii, mâna înarmată a partidului comunist. Aşa e şi acum, doar cu fariseismul greţos la care participă inclusiv ambasada singurului stat din lume aflat în stare de faliment declarat, recte SUA. Şi mai participă figuranţii socialişti din Uniunea Europeană.

Deci, Ponta l-a folosit pe ministrul justiţiei, Cazanciuc, în chip de preş, adică, i-a ordonat să-i prelungească delegarea lui Papici şi s-o revoce brusc, după o săptămână. Pentru ca Băsescu să iasă şi să isterizeze lumea pe o temă atât de falsă încât ar fi trebuit să-ţi pui ochelari de tablă ca să nu vezi.

Şi Băsescu a ieşit, în aparenţă, l-a vituperat pe Ponta. În realitate, e o manevră coabitacă ordinară. Cusută cu aţă albă, adică. Aţi observat, evident, că după ce Băsea a exhibat dramoleta cu denunţarea pactului, s-a ridicat din baie Dan Voiculescu şi a cerut suspendarea – evident, ca să compromită ideea şi s-o forţeze în consecinţă, spre plăcerea lui Băsescu, în iluzia că dacă îl serveşte, va scăpa de puşcărie. Nu va scăpa, Băsescu doar se foloseşte de oricine. După care aruncă.

Oricum, au încercat din răsputeri să provoace suspendarea, idee catastrofală: Băsescu, din nou pus în centrul atenţiei, în aşa fel încât să-şi bage loaza şi „mişcarea” în Parlamentul European, şi să scape de Crin Antonescu. Fiindcă asta e miza majoră, să-l elimine din peisaj pe cel care pune în pericol perpetuarea sistemului. Cine mergea să dea cu ştampila în decembrie sau ianuarie, după tot ce s-a întâmplat, după toată istoria înşelăciunilor de după alegerile parlamentare de la sfârşitul anului trecut?

Crin a zis pas. I-a lăsat în ofsaid. Şi a demontat manevra cu Papici. Pe Dragnea nu l-a putut salva, fiindcă amicul de la Teleorman a mizat prost. Acum, suportă consecinţele. Lucru manual.

Ponta e mai Tonta ca oricând, în sensul că îşi face Băsescu cizmele cu el de prostovan ce este, ducându-se cu capul exact spre văgăuna în care îl împing băsecuriştii din PSD.

Premierul a ieşit în declaraţie de presă la PSD în care s-a solidarizat de sanchi cu Dragnea, că adică e la fel de vinovat ca el pentru faptul că „a vrut să scape de Băsescu”, adică de faptul că a mobilizat oamenii la vot. Aiurea! Dragnea e infinit mai vinovat, în sensul că el chiar şi-a mişcat fundul, în timp ce Ponta era cu el în două luntri.  Din păcate, nu şi l-a mişcat suficient ca să asigure votul miilor de văratici care stăteau la coadă înainte de ora închiderii. Cine nu a acţionat cu adevărat sau nu suficient ca să ne scape de Băsescu suportă consecinţele. Crin a fost vinovat că s-a manifestat prea democratic. În locul lui, îl executam pe Băsescu, decapitam sistemul şi pe urmă dădeam poporului dreptatea până la capăt. Că asta e în mâna preşedintelui ţării, de-aia alegerile prezidenţiale sunt o miză capitală.

Acum, Crin a jucat bine. Joacă bine în continuare. Pe el niciodată n-au cum să-l agaţe, nu e şantajabil, e un om liber. Şi dacă ar fi doar o mascaradă ceea ce face – aşa cum cred unii, cei dezamăgiţi grav de politică – tot ar fi invulnerabil judiciar. N-au ce să-i facă, orice i-ar înscena.

Ponta, în schimb, e cel mai Tonta, pentru că s-a pretat la manevra Papici cu Băsea. Şi chiar dacă ne-am iluziona că n-a fost o făcătură, atunci, tot o prostie fără margini a făcut Ponta, ceva monumental de sinucigaş prosteşte la modul flagrant, adică, să-i prelungeşti unuia mandatul şi pe urmă să-l revoci pe motiv că-ţi bagă vicepremierul şi mâna dreaptă din partid la închisoare.

Să nu se mire Ponta când o va lua pe coajă judiciar, fiindcă dosarul Dragnea e dosarul referendumul şi oricând poate fi incriminat, apoi, inculpat. Sigur, în felul ăsta scapă şi de Stroe, şi de alţi indezirabili. Ultimul pe listă fiind premierul în exerciţiu, belibil judiciar ca bieţii căţei nevinovaţi, în toiul sau în preziua campaniei electorale pentru europarlamentare – sau poate nu atât de devreme, dar oricum, înainte de prezidenţiale.

Băsescu, care e doar numele vremelnic al sistemului, ar vrea să scape de Crin cu mâna lui Ponta, folosit în iluzia că scapă de indezirabili deopotrivă din PNL şi din PSD, după care să scape şi de Ponta, şi să-şi lanseze catindatul securistic, căutat cu disperare: dar ar fi altceva să-l lanseze fără Crin Antonescu în peisaj.  Pe asta se mizează. Pe scârbirea electoratului.

Pe asta a mizat sistemul, Băsescu personal, când a pus la cale cu Tonta manevrele coabitace prin care să se dovedească teza cu „aceeaşi mizerie”, adică, manevrele prin care USL şi-a încălcat grosolan angajamente electorale capitale şi chiar propriile poziţii şi voturi anterioare – Roşia Montană, gazele de şist, masacrarea căţeilor, angajarea unui nou acord cu FMI, codurile antiliberale, în general şi în particular, înstrăinarea (ultimelor avuţii ale) ţării: pe scurt,  transformarea cetăţenilor ţării, în sclavi ai poliţiei politice şi a ţării, în colonie a finanţei mondiale. Urmând ca pentru discreditarea clasei politice până la reacţie anarhică organizată sau măcar manipulată, să deconteze PNL, personal, preşedintele Antonescu.

Tonta n-a luat în calcul faptul că şutul în dorsale îl va primi şi PSD, în frunte cu el personal. S-a întâmplat şi cu Geoană, şi în general, e o „tradiţie” la PSD.

Ponta şi-a făcut iluzii că dacă îşi faultează partenerul cel mai onest posibil, parvine ca succesor al lui Băsescu. Şi-a făcut iluzii că dacă semnează „pactul” şi face „trocul” judiciar cu Băsescu, sunt egal de şantajabili reciproc. 😆 „Trocul” a fost că Tonta a propus, de fapt, toţi porcurorii lui Băsea. Fără excepţie. Pe Morar, o antipatie viscerală a lui Ponta, în realitate, nu l-a mai vrut Băsea în judiciar, puteau fi surprize după epuizarea imunităţii arbitrare pe care tot el i-a conferise. Cauza Flota în aspectul responsabilităţii directe şi personale a lui Băsescu nu s-a judecat niciodată.

Ponta e oricând la discreţia sistemului, a fost Tonta maxima când şi-a imaginat că l-ar putea şantaja pe Băsea. Care şi el e doar o marionetă uzată a sistemului securistic, filială a poliţiei politice financiare internaţionale. Dacă sistemului îi va conveni să-l salveze, pe el şi famiglia, atunci îl va face preşedinte la Chişinău. Dacă va prefera să-l sacrifice după ce l-a folosit, o va face fără ezitare. Ponta e pradă uşoară în ecuaţie.

E de primă importanţă declaraţia lui Crin Antonescu: e nevoie de sistem judiciar veritabil, de justiţie independentă. Şi că adevăratul pact al clasei politice ar trebui să aibă această finalitate.

Şi asta nu se poate întâmpla decât dacă magistraţii sunt lăsaţi să-şi facă datoria, iar procurorii devin ceea ce sunt, de drept, adică, avocaţi ai statului. Cenzuraţi de judecătorul de instrucţie.

Până atunci, mascaradele judiciare vor continua din gros. Şi grosier. Ce poate fi mai aberant decât să trimiţi în judecată un lider politic fiindcă a mobilizat alegătorii la vot? Sistem tribal. Şi în ecuaţia tribală, Ponta e exterminat anticipat.

Să-i mulţumească Tonta găştii de la Cluj, aproape că l-a băgat în pământ. Ţuţeri ca Zgonea sau Ivan nu pricep nimic. Răspopa Sârbu ar trebui să ştie. În caz că nu vrea o partidă mai bună pentru Daciana.

P.S. De ce n-a declarat Ponta şi cu privire la Varujan Vosganian că e o mascaradă judiciară? Chiar, de ce? 😛

CRIN ANTONESCU ATACĂ DUR SISTEMUL ŞI CERE DEZBATERE PENTRU INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI

Crin Antonescu a susţinut poate cea mai bună conferinţă de presă din ultimii ani şi foarte oportună, ca să subliniem importanţa.

Preşedintele PNL a considerat că e inadmisibilă intervenţia politicianistă în treburile sistemului judiciar şi că ea e o consecinţă a mentalităţii de troc care a stat la originea neavenitului „pact de coabitare”.

Crin Antonescu a dezavuat fariseismul lui Băsescu care, sub pretextul denunţării unei intervenţii a premierului în funcţionarea parchetelor, şi-a exhibat, de fapt, frustrarea că i se încalcă un teritoriu judiciar tranzacţionat. Liderul liberal a criticat deopotrivă atitudinea premierului Ponta în cazul Papici, semnalând faptul că a vrut să demonstreze că e mai tare decât Băsescu în trocul judiciar.

Ideea centrală e independenţa Justiţiei, ceea ce înseamnă să se termine cu împărţirea controlului asupra ei. Crin Antonescu a anunţat că va solicita o dezbatere parlamentară despre independenţa Justiţiei şi cu această finalitate, dezbatere la care să participe, deschis, premierul, preşedintele de la Cotroceni şi dacă vor, conducătorii instituţiilor judiciare. O dezbatere la care să se spună lucrurilor pe nume, în aşa fel încât să se termine cu intervenţia politicului, iar sistemul judiciar să se manifeste cu adevărat independent şi să-şi apere la propriu independenţa.

Crin Antonescu s-a referit la aşa zisa denunţare a pactului de coabitare, afirmând că a fost ridicol şi neavenit pentru România, din moment ce Băsescu s-a legitimat cu el la Bruxelles, iar Ponta l-a imitat, deşi legitimitatea lui era dată de votul electoral de peste 60%, iar Băsescu era şi rămâne un preşedinte demis de peste 7 milioane de cetăţeni.

Co-preşedintele USL a mai spus că e inadmisibilă împărţirea sferelor de influenţă în sistem şi că această practică trebuie să înceteze, fiindcă ea e doar apanajul republicilor bananiere, între şefi de trib.

Crin Antonescu a ţintit la cauză şi a spus că miza alegerilor prezidenţiale e nu să devii preşedintele sistemului în locul lui Băsescu, ci demantelarea sistemului. Deci, şantajele din partea unora din PSD sunt ridicole.

Liderul liberal a mai considerat că nu se susţine propunerea privind suspendarea lui Băsescu pe motiv că a vorbit la telefon cu Procurorul General, ci doar dacă ar fi fost o convorbire prin care să-i impună intervenţia privind o soluţie judiciară, ceea ce conducătorul Parchetului e chemat să precizeze.

Referitor la OUG de modificare a Legii insolvenţei, Crin Antonescu a afirmat că PNL se opune restrângerii libertăţii presei şi respinge măsurile în acest sens.

Cât priveşte USL, coaliţia va continua pentru respectarea angajamentelor electorale, în nici un caz pentru obiective de troc.

Reacţia purtătorului de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a fost previzibil de jalnică, adică, pretinsul lor şantaj dacă liderul PNL mai vrea sau nu să fie susţinut la preşedinţia ţării. Întrebat în finalul conferinţei de presă cu privire la respectiva declaraţie, Crin Antonescu a dat răspunsul final: Ce legătură are?

BĂSEA ŞI TONTA, DISPERAŢII SEZONULUI:)

Băsea se dă de ceasul morţii să pară Crin Antonescu. L-a plagiat la conferinţa de presă de ieri. Doar că nu prea seamănă. 😆 În plus, cu dorsalul în două luntri nu merge, adică, cine te mai crede, când de fiecare dată ai contrazis ce-ai zis şi pe urmă ai zis din nou ce-ai contrazis? După cum devine situaţia. Şi cine să te creadă când zici că susţii proiectul, dar te opui doar legii? Asta-i ca şi Tonta, când a zis că l-a iniţiat, dar îl respinge. 😆

Băsea şi Tonta sunt disperaţi să descurajeze protestul contra crimei privind Roşia Montană. Mişcarea lui Crin Antonescu i-a luat prin surprindere şi a stricat grav ploile sistemului antinaţional.

De fapt, clu-ul conferinţei de presă de ieri de la Cotroceni – una dintre cele mai comice, având în vedere faptul că s-a proclamat „reper” naţional 😆 – a fost disperarea de a-i lua faţa lui Crin, confiscându-i ideile şi încercând, totodată, să oprească protestul, insinuând că îl manipulează. Şi nu puţini fraieri – inclusiv dintre cei inteligenţi – sunt dispuşi să pună botul la astfel de manipulare, adică, să se desolidarizeze de protest, scuipând în sân. În timp ce diavolul chior se râde de prostia lor.

Degeaba se supără rarii jurnalişti care au mai rămas – degetele sunt prea multe ca să-i numeri. În realitate, ştiu şi ei prea bine că presa română din România a ajuns o mare hazna patronată de mafioţi şantajabili. Presa liberă e doar partea de lesă mai lungă lăsată unor trofee din vitrină, libere să facă presă liberă, doar ca să gireze cu libertatea lor, puşcăria în care sunt obligaţi să presteze. Fiindcă n-au alternativă. Absolut toată presa din România e controlată. Dirijată din servicii şi din interese de grup infracţional. Deci, degeaba se supără păsările rare de pe craca presei pseudo-române, pentru că demonstranţii au dreptate când denunţă ocupaţia. Ar trebui să le mulţumească.

Presa face exact jocul sistemului. Propagă toate temele diversioniste şi toată propaganda de manipulare.

După ce Băsea încercase să-l substituie pe Crin, Tonta încerca să scape de el, deci, făcea la B1 declaraţii de-un tembelism exemplar. Le mulţumesc prietenilor care mi-au trimis link-uri, m-am amuzat înainte de culcare, de tonteriile fanfaronului de la Palatul Victoria. Că i-au băgat lui în cap coabitacii de la Cluj aia-aia, că e cel mai tare şi că e bine să facă ca Băsea cu PSD, adică să se folosească de PNL, după care să facă totul ca să provoace ruperea USL şi să parvină mişeleşte la Cotroceni, transformând PSD la loc în partid-stat, cu PD-L la remorcă şi cu UDMR în chip de umplutură a noii majorităţi prezidenţiale.

Deci, a declarat Tonta nişte tâmpenii monumentale, cred că a râs Crin şi cu fundul. Adică, a minţit cum respiră, crezând că face pe grozavul inventând că Antonescu ar fi zis că nu mai vrea susţinerea PSD, caz în care PSD nu i-o acordă cu forţa. Şi că poate va susţine pe altcineva. 😆 😆 😆

Râd şi curcile! Toată lumea ştie ce-a zis Crin, a zis că nu acceptă ameninţările şi şantajul unor ruşi şi măzărici de la PSD. Şi a mai zis că raţiunea USL e de a-şi respecta angajamentele: unul major dintre ele fiind contra moşmoandei antinaţionale preconizate cu Roşia Montană. Şi a precizat că nu-l interesează să fie preşedinte cu orice preţ, ci preşedintele Crin Antonescu.

Tonta e incredibil de penibil. Şi nici n-are decât categorie uşoară – ca şi Băsea, de altfel, care ar fi zero fără sistem în spate. Tonta e zero barat. L-a trimis la înaintare pe bietul Cătălin Ivan, care nu ştie decât să repete ca papagalul tâmpenia lui Tonta, anume că nu mai vrea Crin să-l susţină PSD! 😆 În realitate, nu mai vor nişte jigodii din PSD să-l susţină pe Crin  – şi nici nu l-au susţinut vreodată, doar l-au sabotat, cum au făcut Dâncu şi Rus în vremea referendumului -, pentru că jigodiile nu ştiu ce-i onoarea şi nici valoarea unui angajament. Că Ponta în veci pururi nu ajungea premier fără Crin şi PNL. Iar PSD ar fi fost doar o minge de cârpă în arena politică, cum s-a dovedit pe vremea guvernării Tăriceanu – când greii partidului ştiau că trebuie să susţină PNL, în timp ce trepăduşii ca răspopitul tata socru puneau de-o guvernare cu Băsea, drept răzbunare pentru că Adrian Năstase i-a numărat ouăle. La vânătoare. Doar că nu i le-a numărat definitiv.

Deci, Tonta, ia să vedem, cum faceţi voi ca să nu-l mai susţineţi pe Crin? Fiindcă, să nu-l mai susţineţi pe Crin ar însemna să rupeţi USL. Şi dacă rupeţi USL, logic – nici nu e nevoie s-o mai spună Crin, dar el tot a spus-o, că poate pricepeţi mai greu 😛 – asta înseamnă demisia ta din funcţia de premier. Nu de alta, dar fiindcă altfel nu se poate. Că nu se poate procedural. Şi ce crezi tu, Tontuţă, că face Băsea când pici? Te ridică? Ha-ha-ha-ha-ha! 😆

Deci, lasă-ne ! Şi trimite-ţi gaşca de la Cluj la reciclare! Că nu face decât să te facă de râs. Ia un pic oglinda, poate te prinzi. Şi poate ţi-o ţine Zgonea. Mai ales că-i tremură mâna.

PONTA PUNE DE-O NOUĂ MAJORITATE CĂCĂNIE. ANTONESCU PUNE ÎNTREBAREA ÎNTREBĂRILOR

Chiar nu putem afla cine a adus ţara în situaţia să-şi piardă independenţa în privinţa resurselor naturale?

Crin Antonescu a pus întrebarea în contextul smiorcăielilor lui Ponta pentru faptul că PNL votează împotriva distrugerii Roşiei Montane şi a jafului asupra celor mai preţioase resurse naturale ale României, dintre care aurul e secundar în afacere. Importante sunt neferoasele rare. Important e şi patrimoniul istoric, de mediu. Şi nu în ultimul rând, importantă e sănătatea.

Miza e enormă la Roşia Montană şi sclifoselile lui Tonta, drobul de sare cu 2 miliarde de dolari despăgubire, sunt menite să prostească oamenii, sub acuzaţia adresată liberalilor, anume „să nu prostim oamenii”! Cum ar veni, premierul iniţiază un proiect al Guvernului şi zice că-l respinge în Parlament. După care dă vina pe PNL. Asta înseamnă să încerci să prosteşti. Până te prosteşti. Dacă mai e nevoie.

Ponta se dovedeşte discipol fidel al lui Ion Iliescu, care a făcut, ce-i drept, mari progrese, de la „golani”, la „neştiutori”. Referitor la protestatarii din Piaţa Universităţii. Ponta le-a acordat calificativul chiar parlamentarilor liberali. Că adică nu ştiu ei despre ce e vorba, spre deosebire de deţinătorii parandărăturilor trecute şi în aşteptare, pe spinarea României.

Despre asta-i vorba, despre o afacere oneroasă cu interesele ţării. Pentru conturile şi funcţiile unor jigodii.

Taică-său socru, răspopitul, a luat o directă de la Crin Antonescu, care l-a invitat să-i spună lui ginerică să caute de-o majoritate cu PD. 😆

Asta-i muzica ce-mi place! Şi cel mai important e că blochează infamiile. Trebuie să limiteze cât se poate daunele acordului cu FMI. Normal ar fi să nu mai fie nici un nou acord, fiindcă asta înseamnă noi condiţionalităţi. Să fie la ei acasă! 👿

Liberalii să facă bine să salveze şi căţeii! 👿 Dacă PNL are un rest de sânge albastru şi mult sânge politic, să conteste legea la Curtea Constituţională!

Mai ales că Oprescu anulează referendumul şi anunţă canicidul: „legea ne permite să lucrăm”. Aşa lucrare, Doctore, să-ţi fie de cap! Mai pupi tu voturi de la noi când te-or vota căţeii.

Eşti medic, Adi Sobaru e din nou în greva foamei, dar ţie ţi se rupe, te interesează doar mafia hingherească! Dacă nu ca edil, măcar în calitate de medic ar fi (fost) cazul să mergi să vezi ce face. Îţi spun eu: protest pentru ca televiziunea publică să devină cu adevărat publică, pentru ca Roşia Montană să fie salvată, pentru ca să fie salvaţi căţeii şi pentru ca „demnitarii” votaţi sub semnul USL să facă, vorba ceea, dreptate până la capăt. Nouă, nu vouă!

O DATĂ UITATĂ. CÂMPIA LIBERTĂŢII. ŞI ALTE AMNEZII. CA SĂ UITĂM DESPRE ROMÂNIA TARE

Adunarea de la Blaj din 1848 – cheia fiind unitatea episcopilor Şaguna şi Lemeni, ortodox şi greco-catolic – cel ortodox a fost, de curând, canonizat, adică, recunoscut ca sfânt. Al românilor. Guvernul unguresc de la Cluj făcuse totul ca să-i dezbine. Pe români, începând cu cei doi înalţi ierarhi.

Protestul contra dualismului austro-ungar a fost reiterat 20 de ani mai târziu, prin Pronunciamentul de la Blaj.

În 15 mai 1948, foarte mulţi tineri – mai ales ţărănişti, liberali, dar şi socialişti nevânduţi, pur şi simplu, români – au ieşit în stradă ca să marcheze 100 de ani de la Câmpia Libertăţii şi să revendice libertatea pentru România, transformând evenimentul în protest la adresa ocupantului sovietic. Evident că tinerii – printre care şi Costel Ciacu, naţional-ţărănist care mi-a şi povestit – au fost arestaţi. La 8 noiembrie 1945 scăpase. Avea să facă vreo 16 ani de închisoare. Îmi povestea cu veneraţie, era numai piele şi os, foarte bolnav şi aproape muritor de foame, dar mai mare era foamea lui de dreptate. De libertate. De adevăr pentru România.

Dar cine îşi mai aminteşte de tripla semnificaţie a acestei date de 15 mai ? Şi mai ales, cui îi mai pasă? Că tot suntem în mai şi nu ne-a mai păsat nici de 10. 10 Mai, Ziua Independenţei României – singura dată legitimă pentru a fi sărbătorită ca Zi naţională: 1 Decembrie, Alba Iulia, e doar o consecinţă, una sublimă, ultima, care avea să fie încoronarea ei, sub guvernarea unui prim-ministru colosal, Ionel Brătianu – oare ce se mai învaţă despre el la şcoală? Şi despre părintele lui („republican convins” care şi-a depăşit convingerea personală pentru interesul naţional)? Şi despre o familie care se identifică inseparabil cu istoria ţării?  În general şi în particular, nu ne mai pasă. De nimic. Şi de aceea se şi poate face orice cu noi ca popor. De către orice conducător şi mai ales, aservit ocupantului. În vremea noastră, unul subtil, care pretinde că nici nu ne ocupă. Totul. Şi tot timpul. Cu tot felul de minciuni, diversiuni şi alte forme de ocupaţie.

Şi-atunci, cum să celebrezi o dată care marchează libertatea? Sigur, unii s-ar putea să scoată din contextul istoric şi să spună că românii din Transilvania voiau autonomia, sub sceptrul şi coroana Vienei. Lor li se poate replica irefutabil: în 1918, Iuliu Maniu, tânăr locotenent, a revanşat fabulos eşecul sublim al Crăişorului Avram Iancu, ocupând Viena, de fapt, eliberând-o, aflat la comanda regimentelor româneşti. Care regimente româneşti subordonau armata imperială. Tot aşa cum în 1877, Principele Carol, viitor prim Rege al României recunoscute ca atare, deci, ca stat, comandase Armata Imperială a Rusiei, la solicitarea Ţarului Nicolae. Şi tot aşa cum în 1921, Regele Ferdinand, în fruntea Armatei Române, avea să ocupe, de fapt, să elibereze Budapesta. De regimul bolşevic. Mereu am să regret că nu am revendicat Ungaria, cu acea ocazie. 🙂 Aveam tot dreptul. 😛

Am evocat momente sublime ale istoriei naţionale, gloria ţării noastre. Copiii de lapte ar trebui să afle despre ele aşa cum plozii Americii capătă conştiinţa naţională din cordonul ombilical. Sunt date care marchează măreţia României. Momente pe care toată suflarea românească ar trebui să le ştie ca pe Tatăl Nostru. Dar se face totul ca să fim spălaţi pe creier, ca să putem fi dominaţi ca popor complexat, resemnat şi de aceea, exploatat cu uşurinţă.

Poate că numai o adunare organizată de Prea Fericitul Daniel, împreună cu Eminenţa Sa, Lucian Mureşan şi patronată de unsul cu Mirul Sfânt, Regele Mihai al tuturor românilor – indiferent de apartenenţa lor, etnică, politică, socială, confesională, etc. – ne mai poate verticaliza.

Oricum, România nu va fi îngenunchiată. Niciodată. Chiar dacă poporul român e nemernic. Adică nu mai merită. Nu 10, nu 15 mai. Nu, nimic. Ba da, 1 mai. Dar nu Armindeni cum era, nu bătaie cu flori – la ţară, la şosea. Ci bătaie pe burtă. Şi pe de-ale gurii.

Chiar crede cineva că dacă România rămânea monarhie sau măcar redevenea, în decembrie 1989, îşi mai putea bate joc cineva de ea? Am fi între primele ţări. Nu doar europene.

NIHIL SINE DEO.

Trăiască Regele!

29 NOIEMBRIE ANUL DE GRAŢIE 2012, DECIZIE ISTORICĂ: ONU RECUNOAŞTE STATUL PALESTINA

Foto: Daily Nation

Adunarea Generală a ONU a recunoscut statul Palestina, prin votul majoritar pentru avansarea statutului de observator de la „entitate” la stat nemembru, conform propunerii liderului palestinian Mahmoud Abbas.

Rezoluţia istorică s-a bucurat de susţinere europeană puternică – Austria, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Franţa, Grecia, Islanda, Irlanda, Luxembourg, Malta, Portugalia, Spania şi Elveţia, iar Marea Britanie şi-a acordat sprijinul condiţionat de respectarea unor angajamente palestiniene.

Susţinerea europeană descurajează intenţia de retaliere din partea Israelului, care dezaprobă rezoluţia. Iar Statele Unite o deploră, de asemenea, constatând că a fost adoptată în ciuda ameninţărilor cu sancţiuni financiare. Secretarul de stat Hillary Clinton a considerat rezoluţia, „nefericită şi contraproductivă”, conform relatărilor Reuters (Andrew Quinn-Eric Beech).

„Unele drepturi nu sunt de vânzare”, a declarat Hanan Ashrawi, într-o conferinţă de presă susţinută la Ramallah. Ea a spus că „palestinienii nu pot fi şantajaţi tot timpul cu bani” şi că Israelul „n-are decât să destabilizeze întreaga zonă, dacă aşa vrea”, însă ameninţările financiare vor fi contracarate prin continuarea susţinerii garantate din partea Uniunii Europene.

Fruntaşa Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei a mai declarat, citată de Reuters: „Aceasta constituie o răscruce istorică şi o ocazie pentru ca lumea să rectifice o gravă nedreptate istorică pe care palestinienii o îndură de la crearea statului Israel din 1948”.

Numai o soluţie politică temeinică poate descuraja până la anihilare deopotrivă terorismul islamic şi terorismul de stat israelian de retaliere.

Rezoluţia poate fi piatra de temelie a aplicării proiectului avansat de George W. Bush, primul preşedinte american care s-a pronunţat pentru statul Palestina, „în contiguitate” cu statul Israel. Un partener de bază al liderului republican a fost Mahmoud Abbas, marele învingător de acum, care a afirmat că rezoluţia ONU reprezintă „certificatul de naştere a statului palestinian”.

Să fie într-un ceas bun!

VIDEANU ŞI BOUREANU, TUPEU ASTRONOMIC. BLAGA, NESIMŢIRE. DAR PONTA, TOT TONTA! USL ORI RENUNŢĂ LA VÂNZAREA OBIECTIVELOR ŢĂRII PROMISĂ DE PD-L, ORI PNL CANDIDEAZĂ SEPARAT, ÎN NUMELE MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ

A zis odată Ponta o vorbă, că băsiştii şi împuşcaţi ar fi prea puţin.

De-atunci, a devenit prim-ministru. Şi s-a coabitat. Ca să devină Tonta, ciuca bătăilor.

Mă uit la Boureanu, care a jefuit Oltchim, în cârdăşie cu Videanu, cum dă vina pe Ponta! Tupeu colosal! Şi mă uit la Videanu, tupeu astronomic! Îşi bate joc nu doar de Ponta, că dacă ar fi să încaseze doar el, şi-ar merta-o. Ci îşi bate joc de noi toţi. Sfidează o ţară întreagă!

Videanu acuză guvernul Ponta de „subminare a economiei naţionale” şi ameninţă că va sesiza „organele”, după ce Ponta a afirmat că Dan Diaconescu a fost înţeles cu Videanu.

De ce îşi permite Videanu asemenea tupeu de bulibaşă la stabor? De ce îşi pot permite infractorii ăştia care au distrus ţara şi au angajat vânzarea ei la bucată să acuze Guvernul USL?

Pentru că sistemul judiciar din România e staborul lui Băsescu, să mă ierte ţiganii, fiindcă probabil ei au acolo anumite reguli. La băsişti nu există reguli, ei fac mereu cum vor, pentru că îi întreţine sistemul, aparatul securistic din spate, protejat de mafioţii din UE.

USL n-a făcut sesizări penale cu privire la hoţiile colosale ale demnitarilor băsişti pentru că erau previzibile NUP-urile în serie de la DNA. Videanu, în schimb, ştie că dacă unul ca el băseşte la DNA, Kovesi şi Morar execută. Pentru că e mafia în joc.

Deci, Videanu cere demisia lui Ponta, îl face „Bulă” şi îl ameninţă penal, de „subminare a economiei naţionale” pentru chiar vinovăţia lui, a lui Boc şi al lui MRU, în cap cu Băsescu, care au cârdăşit cu FMI vânzarea pe nimic a obiectivelor strategice ale ţării.

Totodată, Blaga îi cere lui Crin Antonescu să-i cedeze şefia Senatului, pe care el o obţinuse fraudulos după revocarea lui Geoană, pe care PD-L n-a contestat-o, tocmai ca să beneficieze de ea.

În tot acest timp, Ponta face greşeli catastrofale de strategie şi comunicare. Declaraţia că ar fi preferat un investitor rus la Oltchim e una dintre cele mai imbecile greşeli de comunicare din perioada postcomunistă. Imbecilă e puţin zis. Din toate punctele de vedere. Totodată, l-a victimizat la maximum pe Dan Diaconescu, aproape că l-a eroizat, ceea ce se şi urmărea.

(PP)DD e cea mai periculoasă creaţie a sistemului, prin retorica lui naţionalistă, exact într-o perioadă în care naţionalismul a devenit obligatoriu pentru oricine are sentimente naţionale şi îşi dă seama de pericolul care paşte ţara, fără precedent – repet – de la cedarea Basarabiei şi a Ardealului încoace. Iar victimizarea unui impostor extrem de talentat şi convingător ca Dan Diaconescu, „din popor”, nu-i aşa? se amplifică „senzaţional” prin coincidenţa că tot azi are termen la judecătorie în procesul de şantaj, cauză în debutul căreia a fost arestat, după care şi-a tras un partid cotat imediat în sondaje, cu procente fulminante pentru un debutant. O mascaradă judiciară similară îl victimizase pe Becali, rezultatul fiind că el şi CVTudor au ajuns europarlamentari. Dar, vorba lui Gigi însuşi, „Dan Diaconescu e mult mai tare”. Şi chiar înainte de acest termen de judecată, Ponta se ridică din baie şi îl ameninţă pe DDD cu încadrarea de 15 ani, dacă nu dă banii pentru Oltchim, iar DDD evident că îl acuză că vrea să-l bage la puşcărie. Şi se bate cu cărămida-n piept, că el reprezintă poporul, împotriva „ciocoilor”. Cicoii fiind, evident, „PD-L şi USL, aceeaşi mizerie”, placă băsistă pornită după revoltele din iarnă.

Dar şi unii din PNL băsesc alături de Tonta, atacându-l, deci, victimizându-l suplimentar pe Dan Diaconescu – de exemplu, Fenechiu, care n-a înţeles încă şi nici nu vrea să priceapă că dacă tot nu s-a simţit dator să-şi dea demisia din conducerea PNL, după catastrofa de campanie pentru referendum pe care a coordonat-o, e cazul ca măcar să facă gura mică, vorba bunică-mii.

Ministrul Chiţoiu a fost singurul care a făcut declaraţia adecvată în raport cu situaţia, anume că s-ar bucura ca Dan Diaconescu să aibă banii şi să onoreze oferta, inclusiv sumele foarte mari de bani pe care s-a angajat prin contract să le investească, iar mai înainte, să plătească salariile restante. Numai că şi Chiţoiu trage la pasivul USL, prin faptul că i se impută închiderea Oltchim, nejustificată, zic salariaţii, în condiţiile în care vrei să faci o vânzare pe un preţ cât mai bun: că e o vânzare – atrag atenţia specialiştii -, nu-i o privatizare, după cum a fost alcătuit caietul de sarcini de către băsişti, la sfaturile consultantului de mare … preţ.

Ponta declară, aiuritor, că „privatizarea a eşuat şi va fi reluată la anul” şi „căutăm un investitor serios”, pe când Chiţoiu spune că nu poate fi eşuată decât dacă Dan Diaconescu nu plăteşte preţul în termen de 10 zile, aşa cum obligă caietul de sarcini.

Crin Antonescu a declarat că nu se pune problema schimbării ministrului Economiei.

Iar Ponta l-a avertizat pe Chiţoiu că „plăteşte cu capul” – iar dacă l-ar da afară ar fi un pretext perfect pentru PNL să iasă de la guvernare, iar Crin să defileze cu Ghişe şi să reafirme principiile naţionalismului luminat, nu a unuia tribal, care de ani de zile a confiscat ideea naţională şi a deturnat-o.

Dan Diaconescu are dreptate în declaraţiile lui privind vânzarea criminală a obiectivelor strategice şi rostogoleşte asemenea declaraţii tocmai ca să speculeze electoral la maximum sentimentele naţionale, valul naţionalist pe care, de altfel, chiar Crin Antonescu l-a motivat anterior. După care a păstrat un profil discret, care a favorizat impostura de mare succes a lui Dan Diaconescu.

Guvernul Ponta trebuie să reia negocierile cu FMI şi să scoată din programul vânzărilor companiile strategice, adică, pe toate celelalte nouă – de altfel, înainte de a ajunge la guvernare, Ponta contesta vehement respectivul program considerat antinaţional: cum şi este. Absolut deloc nu ne interesează că, în caz contrar, nu se mai încheie un nou acord de „garanţie”. La ce bun acel nou acord, în condiţile în care, după ce că plătim datoria, ne vindem şi capacităţile, deci, rămânem şi fără economie, fără resurse, în curând, fără ţară? De fapt, restituim către FMI o datorie care s-a topit în bănci, deci în buzunarele finanţei mondiale şi ale crimei organizate (pe) care o flanchează. Adică, plătim din nou banii spălaţi ai altora.

Dan Diaconescu mai are dreptate într-o privinţă fundamentală şi cred că e cartea pe care mizează maximal pentru ca să poată jongla postelectoral, într-o libertate de alianţă: anume, ideea micului investitor român, acţionariatul pe care vrea să-l boteze „Proprietatea Poporului”. Dincolo de orice populism, ideea conţine în sine esenţa însăşi a capitalismului luminat, a însuşi SOCIAL-LIBERALISMULUI. Scoaterea poporului român din inerţia noninvestiţională e esenţială pentru dezvoltarea ţării. Românul nu investeşte pentru că abia dacă are bani de supravieţuire. Dar ideea că investind câţiva euro sau chiar câţiva lei devine acţionar al unui proiect de dezvoltare naţional care îi poate aduce în curând şi dividende e motivantă şi mobilizatoare. USL ar fi trebuit să o lanseze. Iar dacă tot n-a lansat-o, să o încurajeze, ceea ce l-ar fi descurajat pe Dan Diaconescu în galopul electoral.

Sunt chestiuni care trebuie discutate şi tranşate acum la nivelul conducerii USL, înainte de „congresul” comun. Pentru că era previzibilă intervenţia electorală a lui Dan Diaconescu şi guvernanţii se prezintă de parcă au fost singurii care n-au prevăzut-o. Şi e previzibil că, fiind libertate de manifestare, se pot amorsa uşor revolte sociale, adică, USL să deconteze prosteşte hoţiile PD-L, pe care a promis că le va face cunoscute. Dacă o acţiune judiciară e sterilă în acest moment, o enumerare a rezultatelor auditurilor e mai mult decât electorală: e un act de igienă naţională.

UPDATE. În sfârşit, răspunzând unui reporter la conferinţa de presă de la PSD, Ponta face o dezvăluire deşteaptă, anume că Guvernul a vrut să convertească datoriile de la AVAS în acţiuni, dar „acţionarul minoritar puternic”, PCC, s-a opus. Numai că ar fi trebuit să ştim şi noi, încă de atunci. Sau nu era voie de la Bruxelles (Berlin) ?!

Deci, aşa nu se poate. Trebuie o poziţie tranşantă. Ori USL rupe ireversibil continuitatea cu guvernarea băsistă, ori USL se rupe. Calea de mijloc nu poate duce decât la (mult) sub 50%.

P.S. Echipa de handbal „OLTCHIM” a fost uitată. USL ar putea măcar iniţia o campanie de investiţie în această echipă. Din atâţia sponsori politici, chiar nu se găsesc doi-trei care să se asocieze şi să-i devină proprietari? Sau poate face senatorul Ghişe o campanie cu 7,4 milioane de acţionari? 🙂

EUROPARLAMENTARII USL AU OCAZIA SĂ EXPUNĂ, MÂINE, LA STRASBOURG, SITUAŢIA REALĂ A STATULUI DE DREPT DISTRUS DE REGIMUL DISCREŢIONAR BĂSESCU, REABILITAT DE GUVERNAREA USL ŞI DETURNAT LA LOC PRIN PUCIUL REINSTALĂRII PREŞEDINTELUI ILEGITIM

Europarlamentarii USL au ocazia şi datoria ca mâine, în Parlamentul European, să expună – scurt, limpede şi la obiect – situaţia reală din România, mai precis, faptul că regimul personal Băsescu călcase în picioare statul de drept, iar noii guvernanţi n-au făcut decât demersuri ca să-l reabiliteze. Demersuri cu atât mai rapide, cu cât erau mai necesare, în condiţiile în care guvernarea Băsescu a politizat la firul ierbii absolut toate instituţiile şi le-a deturnat de la menirea lor constituţională.

Reprezentanţii USL să nu uite să le reamintească celorlalţi europarlamentari simpatia cu care a fost întâmpinat Guvernul Ponta la Consiliul European de primăvară şi angajamentele favorabile României, inclusiv cel privind admiterea în Schengen, în două etape.

Să nu uite să precizeze că, până la căderea Guvernului Ungureanu, Băsescu s-a substituit puterii executive şi a luat decizii discreţionare în numele României, inclusiv la Bruxelles.

Să nu uite cele 14 angajări de răspundere ale guvernului Boc, nenumăratele ordonanţe de urgenţă ale guvernelor Boc şi MRU, prin care, adesea, se reiterau legi declarate neconstituţionale de către CCR.

Să nu uite modificarea legii referendumului de către majoritatea PD-L, în aşa fel încât Băsescu să nu poată fi demis decât cu dublul voturilor cu care a fost ales.

Să nu uite ocuparea abuzivă a funcţiei de preşedinte al Senatului de către Blaga. Prin revocarea lui Vasile Blaga şi alegerea lui Crin Antonescu, USL n-a făcut decât să-şi reocupe funcţia uzurpată de PD-L.

Să nu uite – şi să ducă inclusiv proba video, de la Camera Deputaţilor – frauda flagrantă a Robertei Anastase la legea pensiilor.

Să nu uite să accentueze faptul că regimul Băsescu nu a funcţionat pe baza unei majorităţi parlamentare rezultate din alegeri, aşa cum pretinde, ci a uneia fabricate prin dezmembrarea altor partide.

Să nu uite să precizeze că noua majoritate parlamentară s-a constituit odată cu moţiunea de cenzură care a înlăturat guvernul Ungureanu şi a condus la învestirea confortabilă a Guvernului Ponta, USL fiind confirmată masiv la alegerile locale.

Să nu uite să accentueze faptul că toate procedurile parlamentare incriminate aberant de băsişti ca „lovitură de stat” au fost luate în colaborare cu toţi foştii aliaţi ai PD-L, inclusiv UDMR, ai cărei parlamentari au votat în majoritate inclusiv suspendarea lui Băsescu.

Să nu uite modul în care a fost impus, în dispreţul legilor ţării, un judecător la Curtea Constituţională, Minea cu „erata”. Şi evident, să precizeze faptul că la noi, CCR e o instituţie politizată, ai cărei judecători se pronunţă în funcţie de interese şi conjuncturi politice, şi care adesea se substituie puterii legislative, acţionând ca o a treia Cameră, motiv pentru care Guvernul Ponta a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind reglementarea conform legiiI a atribuţiilor CCR.  Europarlamentarii USL să nu ezite – dintr-un bun simţ contraproductiv în raport cu interesul naţional – să expună situaţia infracţională a preşedintelui CCR, Zegrean (care, de altfel, n-a fost niciodată judecător) şi a judecătorilor Aspazia Cojocaru (şantajabilă prin antecedente penale şi foloase familiale necuvenite obţinute chiar în timpul funcţiei de judecător constituţional), Lăzăroiu (ex-Ceauşescu, numit de Băsescu după ce l-a achitat într-o cauză penală gravă), Motoc (fostă membră a PD-L şi a comisiei prezidenţiale pentru revizuirea Constituţiei).

Să nu uite să relateze modul în care CCR şi-a modificat deciziile ca urmare a presiunilor exercitate de Băsescu la modul public. De altfel, chiar mâine, 12 septembrie, ar fi fost data în care CCR intenţiona să pronunţe oficial eliberarea României de Băsescu. Şantajele au fost, însă, mai puternice. Şi asta trebuie spus în plenul Parlamentului European.

Să nu uite ai noştri să relateze modul în care au procedat Parchetele, ca urmare a aceloraşi „indicaţii” din partea unui particular.

Să nu uite să relateze comportamentul discreţionar al CSM în raport cu demisia din magistratură a Monei Pivniceru, precum şi abuzurile ulterioare prin care Consiliul Superior al Magistraturii încearcă să se substituie puterii legislative, adăugând la lege în aşa fel încât să amâne avizul – oricum consultativ – privind magistraţii care urmează să fie nominalizaţi la conducerea Parchetelor.

Să nu se uite, în consecinţă, să se arate că miza cea mare este, într-adevăr, Justiţia – dar exact pe dos decât o prezintă Băsescu şi ai lui, care au confiscat şi au politizat sistemul judiciar pentru a se pune la adăpost de consecinţe penale (aici e cazul ca guvernanţii români să vorbească de numeroasele cazuri de corupţie uriaşă – ca dovadă şi rezultatele auditurilor ministeriale – şi să nu uite să amintească inclusiv malversaţiunile în raport cu fondurile europene de care se fac responsabili foştii miniştrii Udrea şi Videanu).

Să nu se uite să se precizeze că Băsescu a primit NUP în timpul suspendării, într-un dosar de spălare de bani, fără ca măcar să fie audiat şi că mai primise un NUP, ca primar general, din partea judecătorului Lăzăroiu, actual membru al CCR din partea Preşedinţiei României ca recompensă. Să nu se uite să se amintească şi intervenţia abuzivă a Procurorului Şef al DNA, Daniel Morar, în solicitarea unei contraexpertize care a anulat expertiza cu prejudiciu de peste 300 de milioane de euro imputabil personal lui Traian Băsescu în cauza „Flota”.

Să nu uite să precizeze care e statutul expiratului Daniel Morar.

E bine să se amintească şi faptul că azi, prin vot secret, cu un scor zdrobitor, s-a respins ridicarea imunităţii ministeriale pentru urmărirea penală a doi foşti miniştri, actuali parlamentari, Borbely Laszlo şi Victor Paul Dobre – în cauze penale aberante, evident politice. Să fie clar că ei sunt protejaţi nu de rigorile Justiţiei, ci de abuzurile Parchetelor. Europarlamentarii USL să nu ezite să speculeze, în raport cu PPE, tensiunile existente între PD-L şi UDMR pe tema imunităţii lui Borbely Laszlo.

Şi nu în ultimul rând, să nu uite să precizeze în faţa plenului europarlamentar cine este şi ce face Monica Macovei (procuror comunist cu crime pe conştiinţă – spuneţi-le despre femeile cu avorturi provocate pe care le lăsa să moară, pentru că nu era de acord cu intervenţiile chirugicale până nu se finalizează procedurile penale – şi nu uitaţi nici afacerea cu casa naţionalizată).

În concluzie, delegaţia României nu trebuie să se sfiască să arate că veritabila lovitură de stat a dat-o Băsescu, prin intermediul câtorva instituţii cu atitudini totalitare, o minoritate instituţională care a anulat voinţa a 7,4 milioane de alegători. A nu se uita şi aspectul cu cvorumul şi aberaţia că ar fi fost suficiente 4,5 milioane de voturi pentru demitere.

Ai noştri ar trebui să afirme, ferm şi demn, în faţa Parlamentului European că anumiţi europarlamentari „populari” au fost dezinformaţi de către europarlamentari ai PD-L, în frunte cu Macovei, care se află sub incidenţa legislaţiei penale din România pentru „răspândirea de informaţii false”. Există proba cu e-mail-ul, în care Monica Macovei dezinforma structurile Uniunii Europene vehiculând informaţia falsă privind „lovitura de stat”.

Europarlamentarii USL au obligaţia să apere interesul naţional, demnitatea României şi să restabilească adevărul. Cel puţin din partea europarlamentarilor liberali – români şi internaţionali – aştept solidaritate şi deplină sinceritate – elegantă, evident – în raport cu fariseismul PPE. Renate Weber, Norica Nicolai, Adina Vălean, Ramona Mănescu şi ceilalţi în mod sigur nu vor ezita să apere România. Sunt şi câţiva români din grupul PES de la care ar fi de aşteptat să aibă curaj – Cătălin Ivan, Corina Creţu, Ioan Mircea Paşcu, Daciana Sârbu – şi demnitatea de a-i atrage atenţia, amical, dar în plen, preşedintelui Schulz, că interese economice transpartinice şi negocierea unei viitori noi guvernări dreapta-stânga a SPD cu CDU în Germania nu dau dreptul PES să îngenunchieze România, cot la cot cu PPE, repectiv, cu Barroso şi Reding.

Apropo, poate-i spune cineva paralelei Reding să facă socoteala de câte ori intră populaţia Luxembourgului, de jumătate de milion, în 7,4 milioane. Trebuie, e absolut necesar, nu doar că o merită, ci pentru că e parte din pledoaria pentru România.

Şi în final, ai noştri să nu uite să amintească faptul că atitudinea faţă de România este fără precedent în Uniunea Europeană şi riscă să creeze un precedent periculos pentru democraţie şi statul de drept pentru că, în numele lor, se girează, de fapt, fariseic, regimurile discreţionare şi se reprimă, de la Bruxelles, demersurile autorităţilor democratice de restabilire a normalităţii de drept. Asta s-a întâmplat cu privire la România, o ţară care mereu şi-a plătit cu onestitate cotizaţiile şi care a aderat cu tot euroentuziasmul unui popor care a bătut recordul în sondaje la capitolul intenţie de aderare. Şi ai noştri să nu uite să sublinieze euroscepticismul galopant care cuprinde poporul român, ca urmare a intervenţiilor brutale, abuzive, inadmisibile, de la Bruxelles, în detrimentul voinţei naţionale.

Ai noştri să spună clar că nu aceasta e Uniunea Europeană la care România a aderat entuziast, după multe eforturi şi sacrificii dure în acest scop. Şi să precizeze că partidele incriminate în mod mincinos sunt chiar cele care au contribuit activ la procesul de aderare – Năstase e numele premierului care a negociat termenii, iar Tăriceanu e numele premierului sub mandatul căruia a avut loc aderarea României – unul de la PSD, celălalt, de la PNL, actuali parteneri în USL. Şi că Năstase e numele celui care nu trebuia graţiat, după o condamnare politică, pentru că aşa cerea o isterică pe numele ei, Monica Macovei. Spre repulsia unuia dintre ultimii domni din PPE, Jean Claude Juncker – care sperăm ca mâine să fie un aliat onest al României, în acord cu verticalitatea-i caracteristică. E de mirare faptul că e coleg de partid cu Reding.

Toate acestea şi încă altele se cuvin expuse clar, fără multă vorbărie, într-o manieră memorabilă. Deci, convingătoare. Pentru popoarele europene, pentru presa care va trebui, de data aceasta, să relateze corect. Nu pentru cei care nici nu vor să fie convinşi, fiindcă acţionează doar în conformitate cu interese oneroase de putere şi avere, pentru subordonarea de tip sovietic a ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Nu atitudinea lui Ponta, de diplomaţie în genunchi –  sau flatare a incorectitudinii antiromâneşti şi apologie a trădării de ţară ca „PR excelent” –  e ceea ce trebuie mâine. Ci atitudine partenerială, reprezentare a demnităţii naţionale. Băsescu o va călca din nou în picioare, fiindcă va merge să pupe poala lui Barroso şi pantoful lui Reding. Dar prin contribuţia europarlamentarilor USL, imaginea României trebuie să fie reabilitată, iar coloana vertebrală a poporului român, reafirmată.

Spre deosebire de perioada sovietică, avem dreptul la expresie. Să o folosim eficient.

P.S. Ar fi oportun să se dea tuturor europarlamentarilor, tuturor demnitarilor Uniunii Europene, întregii prese acreditate, un raport al delegaţiei europarlamentarilor USL, redactat concis, alert, persuasiv.

E perfect că europarlamentarii USL cer demisia Monicăi Macovei şi i-au trimis lui Reding un memoriu în acest sens. Memoriul trebuie distribuit tuturor europarlamentarilor.

DESPRE SOLIDARITATE, ÎNCREDERE, SONDAJE AFERENTE. BLOCAJUL USL ÎNTRE CRIN ŞI PONTA

Când ungurii au avut un interes, s-a văzut că sunt una şi aceeaşi entitate şi că UDMR se reuneşte oportun(ist) cu grupusculele extremiste, în sensul că Kelemen şi Tokes au fost strâns uniţi la manifestaţia – legitimă din punctul lor de vedere – prin care s-au solidarizat cu un coleg condamnat, deci, implicit, au contestat o hotărâre judecătorească – şi era dreptul lor, eu zic să terminăm cu închinarea la posibile erori judiciare.

Apropo, aş fi vrut să-i fi văzut şi pe liberali ieşind în stradă pentru Cristian Anghel, cel care era un primar extraordinar, deci, extraordinar de popular la Baia Mare şi care a fost condamnat absolut aberant, pentru o cauză inventată şi care dacă exista nu putea fi imputată decât consiliului municipal în solidar – şi a efectuat închisoare, timp în care s-a şi suspendat din PNL (noroc că acum revine în conducerea filialei), unul dintre cei mai integri oameni posibili în politica din România tuturor timpurilor şi nu spun vorbe mari. Era şi vicepreşedinte naţional şi sper să redevină – merită mult mai mult decât, de exemplu, Relu Fenechiu (care după campania catastrofală pentru referendum nu înţelege nici măcar să păstreze un profil discret).

Ce voiam să spun? Adică, 20-30000 de unguri şi secui s-au adunat la Sf. Gheorghe, de fapt, pentru a-şi revendica autonomia teritorială donată de Băsescu lui Orban Viktor, de parcă ar fi moştenit-o de la mama lui de trădător de ţară. La Ţebea, în schimb, ieri când s-au împlit 140 de ani de la moartea lui Avram Iancu, erou naţional absolut, au fost aduşi cu autocarele participanţi în număr de o mie-două, ca să-l aplaude pe Băsescu în caz că venea, dar cum n-a venit, manifestaţia a fost confiscată de C.V. Tudor, naţionalist-tribal, reţetar sigur al compromiterii naţionalismul şi subit apologet al lui Adrian Năstase. Care, din închisoare, trimite articole pentru blogu-i despre „Nevoia de solidaritate cu Liviu Dragnea”.

Dacă Liviu Dragnea ar fi arestat, puteţi fi siguri că PSD s-ar solidariza cu eschiva lui Ponta, a cărui faptă supremă de vitejie e să se autodenunţe la DNA în semn de impotenţă asumată şi să-i ridice în acelaşi timp osanale unui funcţionar de la Bruxelles care, oricât de înalt în grad, e plătit din cotizaţia cuminte a României, ţară de care îşi bate joc în aplauzele unui premier nevolnic. Declaraţie pontănacă: atitudinea d-lui Barroso a fost echilibrată şi corectă. Ce-ar mai fi de comentat? Şi Rus, tot echilibrat şi corect, pentru care chiar el, Tonta, bagă mâna-n foc. Când va rămâne fără ea, degeaba va regreta.

Adrian Năstase  iese în curând din închisoare şi oricâte alte dosare îi vor instrumenta, popularitatea lui va fi atât de mare încât s-ar putea ca sistemul să-l pregătească pentru candidatura la preşedinţia României. Ştiu, am o gândire perversă.   Ca premier, însă, ar fi excelent – nu că n-ar fi bun şi de preşedinte, ca dovadă că l-am şi votat în 2004 ca să nu iasă Băsescu, dar provine din sistem şi parcă ziceam că punem punct sistemului sau doar ne prefăceam.

Şi sigur, eu tot pe Crin îl votez la prezidenţie, împreună cu alte – insuficiente – milioane. Şi dacă tot ştim asta anticipat, la ce bun să ne deranjăm la vot? Mai ales că până la alegeri e foarte posibil să fie încununat cu succesuri planul băsisto-pontănac privind candidatura prezidenţială a oricui altcuiva din partea USL în afară de Crin Antonescu.

O singură dată nu s-a delimitat Ponta de gaşca de la Cluj. Dimpotrivă. Şi-a asumat tacit jigodismele lui Dâncu şi Rus. Acum şi Puşcaş se ridică din şerpărie.

Apropo, aţi observat manevrele din sondaje? Păi cum să n-ai încredere naţională în Oprescu, pe care îl cunoaşte la locul de muncă exclusiv Capitala? Şi cum să n-ai încredere în premierul Tonta, care nu ratează nici o ocazie de a lua poziţia preaplecată în faţa Înaltelor Porţi? Şi cum să nu fie, în aceste condiţii, retrogradat abia pe locul al treilea, Crin Antonescu, naţionalistul pro-european şi filoamerican, care a spus că nimeni nu dă ordine preşedintelui României şi că preşedintele Comisiei Europene n-are dreptul să poruncească premierului de la Bucureşti? Logic, nu? Înseamnă că majorităţii le place poziţia de sclavi, asta ne învaţă sondajele. Şi ne învaţă la loc ceva de care abia ne dezvăţasem, adică să nu cumva să credem că putem învinge sistemul securistic, dimpotrivă, să fim convinşi că trebuie coabitare. Mereu.

Deci, cum să n-ai încredere în sondaje? Mai ales în alea ale lui Dâncu şi Alin Teodorescu, dar nu-l putem discrimina nici pe simpaticul Palada, din moment ce are contract cu PSD. El însuşi recunoaşte că nu trendul face sondajul, ci sondajul dă trendul. Dirijarea prin sondaje, ca să nu-i zicem, manipulare. Aşa au făcut când i-au crescut cota lui Geoană, în aşa fel încât să dirijeze trendul de aşa natură încât să nu ajungă Crin în turul al doilea. Se distra cu Băsescu în finală. Ba chiar cred că la un moment dat l-ar fi întrebat cum s-a distrat la Grivco. Ştiţi voi, când cu căciuleala la „domn’ profesor” Felix.

Neam de slugi?

Oricum, Ponta să păstreze măcar o minimă decenţă, fiindcă sunt date şi fapte, în ce priveşte trădările şi tupeul din interiorul PSD, vezi gaşca de la Cluj, gureşă cât mausoleul lui Videanu, plus impertinenţa grosieră a lui Zgonea faţă de Ghişe. Apropo – aţi văzut ce tupeu au Videanu şi Sulica Barbu, când zic că se face dreptate cu urmărirea penală a lui Dragnea, justiţie stalinistă, deci, cum zice madama, „Dragnea să-şi dovedească nevinovăţia”. Băsiştii sunt cea mai detestabilă specie de mutanţi şi orice om normal nu-şi poate dori decât să fie exterminaţi politic. Aşa cum a făcut USL la alegerile locale.

Deci, nu oportunitatea USL se contestă – dimpotrivă, trebuie să fii băsist, fie şi involuntar, ca să pledezi acum contra USL. Oportunitatea prezenţei lui Victor Ponta la conducerea PSD şi ca vicelider al USL e contestabilă. Am avut dreptate din start în ceea ce-l priveşte şi am greşit când l-am creditat, crezând că s-a schimbat după ce a devenit premier. Aşa părea.

USL a redevenit uniunea în doi timpi care era înainte de preluarea guvernării, când PSD-ul lui Ponta se opunea radicalismului PNL-ului lui Crin, fără de care n-ar fi ajuns niciodată la guvernare. Realitatea e că incompatibilitatea între atitudinile celor doi lideri ai USL blochează alianţa. Şi nu-i vorba de atitudine tactică, e vorba chiar de viziune strategică: între demnitate şi colaboraţionism, atât în plan intern, cât şi în relaţiile internaţionale mondialiste.

Plecăciunile lui Ponta sunt detestabile şi dăunătoare electoral pentru USL. De fapt, sunt antinaţionale, de aceeaşi natură cu slugărniciile lui Băsescu: PPE şi PES, două feţe ale aceleiaşi monede mondialiste. Şi totuşi – ce să vezi? Ponta creşte în sondaje, în detrimentul lui Crin. De unde ar rezulta răspunsul afirmativ la întrebarea cu neamul de slugi. Şi de masochişti.

Ca să nu mai vorbim câtă plăcere vor avea alegătorii să afle că 25 de locuri parlamentare sunt cedate de PSD către UNPR, mai precis, traseişti perpetuu reevaluaţi. Şi se vor topi de bucurie alegătorii, în aşa fel încât vor alerga pe friguţul din decembrie ca să voteze catindaţi ca de-alde Oprea, Nicolicea, Lavinia Şandru, Lilişor Mincă şi toată adunătura de strânsură. La fel vor fugi pentru cele două Prigoane, tată şi fiu, în cazul în care cineva din USL va avea superba inspiraţie de a-i candida. Se vrea ca PNL să fie invadat cu plevuşcă băsistă care să facă ulterior joncţiunea cu fraudele securistice ale lui MRU. Noroc că mănâncă între ei ungurenii, nemţenii, pedelenii şi aiurelienii. Şi pe toţi băsiştii îi mănâncă Băsescu însuşi, prin minciunile antinaţionale pe care le toarnă în Vest, inclusiv Comisiei de la Veneţia, în faţa căreia a declarat că „guvernul a comis un lanţ de abuzuri”. La fel, „majoritatea parlamentară” – deci, implicit UDMR, care a votat şi revocările de la Cameră şi Senat, şi revocarea slugii PD-L din oficiul de Avocat al Poporului şi suspendarea lui Băsescu.

USL în loc să profite şi să contraatace dur, stă, moale, pe coadă. Delaţiunile lui Băsescu sunt o probă flagrantă de înaltă trădare. Nici o reacţie – fiindcă pe Ponta nu-l interesează acţiunea antinaţională a lui Băsescu, pe el îl interesează ce declară Ludovic Orban – cu date şi fapte. Nici nu ştiu de ce se mai chinuie atât de atare aparatul securistic intern şi internaţional. De fapt, miza e una singură, aceeaşi de la referendum: scoaterea din joc a lui Crin Antonescu. Şi transformarea PNL în zdreanţă cooperatistă. Pentru ca nimic să nu mai deranjeze sistemul.

P.S. Mişu Voicu declară senin către presă că e posibilă o derogare pentru Honorius Prigoană. Şi-atunci de ce să nu stau acasă în ziua votului? Mai ales dacă nici nu mai candidează Crin în colegiul meu, pe care îl câştigă oricând cu 70-80% şi fără să facă nimic, şi dacă Chiliman face totul ca să-i bage strâmbe.

Deci, la cum se prezintă situaţia şi la câtă indolenţă e pe USL, mă gândesc ca în decembrie să-mi pun piciorul în gips şi să se roage de mine cu urna mobilă.

CUM SE POATE IMPUNE USL ÎN EUROPA. ŞI FACEM POLITICA NOASTRĂ NAŢIONALĂ, ÎL DEMITEM PE BĂSESCU, FĂRĂ SĂ NE MAI PESE DE LICURICI :)

Nu România are nevoie de Uniunea Europeană, ci puterile UE au nevoie de sclavi. România a aderat la o structură partenerială, nu la o nouă URSS.

Singura familie politică verticală s-a dovedit ALDE, partidul liberalilor. Aţi văzut poziţia fermă, puternică şi cinstită a Lordului Watson.

PSD s-a modernizat enorm – a fost inteligenţa lui Adrian Năstase fuziunea cu Partidul Social Democrat istoric, astfel a dat PSD-ului, pedigree. 🙂

Modernizarea nu poate însemna decât social-liberalism, ceea ce aplică USL la guvernare.

Şi atunci, măi dragilor, de ce nu face PSD marele pas? De ce să stea în lesa PES, un viespar de interese oneroase la fel ca PPE şi să nu plece de acolo ca să se înscrie alături de PNL în ALDE? Vă daţi seama ce răsturnare de forţe? Noi, ţările foste comuniste am avea un mare cuvânt de spus în continuare, pentru că familia social-liberală ar începe nu doar să arbitreze, ci să facă legea în Europa. Ar putea atrage astfel toate partidele social-liberale din PES şi din PPE (că acolo e adunătură mare).

Şi pe termen scurt, scăpăm de presiunile PPE, pentru că rivalitatea e cu PES. Care PES s-a dovedit incapabil de a-şi apăra partidul-frate, PSD, dimpotrivă, l-a supus la presiunile comandate de PPE. Şi-atunci, la ce bun apartenenţa? Doar ca să plătească o cotizaţie pe care socialiştii europeni o împart transpartinic cu prostituaţii zişi populari?

P.S. Nu vă faceţi probleme, PSD n-ar trebui să-şi schimbe numele după aderarea la ALDE. Tot PSD se numeşte şi partidul lui Barosu din PPE – fost maoist. 😛

ION OLTEANU, PROTESTATARUL DE LA DROBETA, DIN NOU ÎN GREVA FOAMEI, CA SĂ SE SIMTĂ BĂSESCU ŞI SĂ PLECE. DIN NOU DESPRE COORDONAREA MIŞCĂRII CIVICE ŞI A ACŢIUNII POLITICE. ŞI ANTENA 3, E DE DATORIA EI

Domnul Ion Olteanu, protestatarul de la Drobeta, deţinutul politic de pe vremea lui Ceauşescu, pe urmă, exilat în SUA şi revenit în ţară, a mai făcut greva foamei împotriva regimului Băsescu. A protestat în faţa Guvernului, pe vremea lui Boc, i-a zis la portavoce cât pentru un popor întreg. Scurt, la obiect, dens şi ferm. Toată iarna a fost în stradă, zi de zi, alături de soţia lui la fel de eroică, doamna Adriana Olteanu. Când sunt minus 15 sau minus 20 de grade, percepţia pe loc este de minus 25 de grade. Uneori, chiar atâtea a înregistrat termometrul, mai ales serile.

Deviza domnului Olteanu vizează direct cauza, al cărei efect e însuşi cercul vicios: „Nu îndrăznim pentru că avem probleme, avem probleme pentru că nu îndrăznim”. Valabil şi pentru Victor Ponta. 🙂

Fără protestele lor, ale celor de la Târgu Mureş, Piaţa Universităţii Bucureşti, Piaţa Aviatorilor Bucureşti şi din toată ţara, pe o vreme crâcenă, dr. Arafat nu mai era repus în funcţie, guvernul Boc nu mai cădea, nu cădea nici guvernul MRU, guvernul USL nu ajungea la putere. Iar Curtea Constituţională a fost pe aceeaşi lungime de undă şi a declarat neconstituţionale comasatele puse la cale de PD-L.

Cei de la USL au făcut, politic, tot ce le-am cerut. Şi totul a ieşit perfect, atâta vreme cât a fost sincronizare între mişcarea civică şi acţiunea politică. USL a făcut ulterior nişte greşeli de natură să prejudicieze o strategie imbatabilă. Nu, spre deosebire de majoritatea voastră, am să spun că nu neapărat cea cu cvorumul, pentru că nu era o problemă să-l asiguri, prin actualizarea evidenţei populaţiei. Problema a fost Rus. „Damblaua” lui Ponta, cum a mărturisit, frust, primarul Mazăre – care ştie că uneori e imperativ ca acţiunea politică să fie dublată de acţiune civică, inclusiv în stradă, cum e cazul acum. Acum, problema e ezitarea premierului Ponta, în a-şi exercita, la maximum, atribuţiile constituţionale. Crin n-are greţuri din astea, dar e o temă pe care o vom trata în postarea următoare.

Deci, protestele lor au fost determinante. Şi rămân. Ieri am avut un protest la Bucureşti – cu un embargo mediatic ciudat. Deci, a fost periculos pentru jagardele. Deloc nu înţeleg de ce Antena 3 nu vorbeşte despre protestul nostru şi nu difuzează reportaje la jurnale – redă, în schimb, la nesfârşit, declaraţiile atât de idioate ale lui Frizerică Preda. Aveţi şi voi ceva Datchievici prin sediile televiziunii?

Embargo mediatic la televiziunile centrale are domnul Ion Olteanu. S-a supărat Antena 3 pe el, chiar nu ştiu de ce, poate fiindcă, aşa cum spuneam, e prea radical. Nu există prea radical, când e vorba de un rău naţional care trebuie eradicat. Deci, extirpat de la rădăcină.  Cauterizat în jur, ca să nu recidiveze. Plus tratament postoperator.

Îl rog pe Mihai Gâdea să mai facă una din emisiunile lui de graţie, de această dată, cu domnul Ion Olteanu, care face un sacrificiu pentru noi toţi. La urma urmelor, tot voi, Antena 3, l-aţi mediatizat iniţial, eu de la voi l-am cunoscut, după care, l-aţi abandonat infantil. Sunteţi prea importanţi pentru o mare victorie naţională ca să nu treceţi peste un mic resentiment de moment. Un asemenea om merită respect şi merită să trecem peste vanităţi – ele sunt diabolice. Orgoliul e de la Dumnezeu. Vanitatea e de la Ălălalt. 🙂 Deci, Mihai Gâdea, te felicit încă o dată pentru tot ce faceţi, nu înţeleg de ce nu mediatizaţi protestul de ieri de la Bucureşti, dar te rog încă o dată să fii alături de domnul Ion Olteanu, să faci interviu cu el şi să-i prezinţi protestul pentru eliberare naţională urgentă de răul antinaţional care poartă numele Băsescu. Odată căzut el, toate slugile sunt neutralizate. Îl rog şi pe Victor Ciutacu să treacă peste indiferent ce  prostie o fi fost la mijloc când s-au supărat cu Ion Olteanu: e naţional, prietene, ce aveţi voi de făcut şi e păcat să nu faceţi chiar tot ceea ce se cuvinte şi stă în puterea voastră!

Ion Olteanu e un om puternic, un reper. E curat, un om liber. Deci, neşantajabil. Asemenea oameni exemplari trebuie daţi de exemplu. Sunt sigură că domnul Lisandru Verbiţa se va bucura să-l urmărească. Superb interviul de ieri – astea sunt momentele de graţie ale lui Gâdea.

Jos pălăria, Ioane! Ştiu că ştiţi să vă administraţi sănătatea. Aveţi însă grijă, cred că e cazul să facem o ştafetă. Ştiţi bine că o grevă a foamei eficientă e una raţională, aşa cum aţi făcut până acum. Oricum, nu va trebui să o ţineţi prea mult, Doamne-ajută ca marţi cel mai târziu să încetaţi! Curtea Constituţională se va dovedi o instituţie naţională. Nimeni nu-mi poate clinti credinţa asta.

Dacă aţi putea veni în Bucureşti cu doamna Olteanu şi acest protest al dumneavoastră să-l susţinem în stradă, un timp limitat pe zi, în diferite puncte strategice şi cineva să vă ofere o maşină – eventual, Andrei Năstase! 🙂 Despre asta, într-o postare viitoare.

Ştiu că aveţi umor. Vă admir la infinit, vă iubesc, pur şi simplu, pe dumneavoastră şi pe Adriana dumneavoastră! Cu mult drag!

Mai zic aşa, să i-o facem lui Băsea, adică, să mergem să protestăm – dacă vrea şi poate să vină şi domnul Olteanu, dacă nu, doar noi de p-acilea – fie la Comăniţa, fie, mai ales, la Vila Lac unde locuieşte încă Primul Boicotac. Acolo să mergem şi să-i urăm. Alea-alea 😛

Nu-i exclus ca DNA să-l cheme ca să-l ancheteze. Că pe domnul Olteanu sigur îl vor chema, nu se vor deplasa ei la locul protestului omului, ei sunt curajoşi doar cu ţăranii şi târgoveţii cărora le fac descinderi acasă, da, ca pe vremea colectivizării staliniste, a zis perfect Crin, degeaba spumegă Frizerică din Modrogan (curajosul care nu şi-a arătat, ieri, mustaţa în faţa protestatarilor). Şi nu-i exclus ca domnul Olteanu să fie şi amendat, aşa cum nu e, în schimb, amendat individul Băsescu pentru tulburarea ordinii şi a liniştii publice, pentru instigarea la nerespectarea autorităţilor statului de drept şi la ilegalităţi în lanţ.

Deci, domnul Ion Olteanu face greva foamei pentru ca statuia de nesimţire pe nume Băsescu să se mişte. Citiţi ce scrie pe pancarta lui, din fotografie. Reiau aici şi îndemnul de pe blogul dumisale:

„In vremuri de restriste fiecare dintre noi are obligatia sa raspunda chemarii si sa contribuie dupa capacitatea si posibilitatile sale, dar sa contribuie. Asa ca, romani de peste hotare incurajati-ne si rugati-va ca tara noastra sa scape de dictatorul psihopat si ciuma portocalie, iar voi cei de acasa mutati-va curul si iesiti in strada. Acum!”.

Îl rog pe preşedintele Antonescu să-i acorde protecţie protestatarului, pe care l-a cunoscut personal la Drobeta şi care l-a informat inclusiv cu privire la tembelismul unora din USL.

Deci, Băsescu, pa! Am uitat să vă povestesc şi că ieri când am întors spatele stabilimentului din Modrogan am cântat: La revedere, Băsescu, la revedere!

Du-te pe mare, du-te peste ocean, du-te unde vrei, doar pleacă şi lasă-ne! Mai ai patru zile, inclusiv azi, ca să pleci tu prin voia ta. Dacă nu, te dă afară Curtea Constituţională, în sensul că poporul te-a dat afară şi CCR ştie, e clar că nu va putea ignora votul care te-a demis. Chiar crezi că s-ar pune cu poporul, ca să aducă înapoi dictachiorul? Şi n-am obiceiul să mă iau de aspectul fizic, dimpotrivă, dar amintesc de treaba cu ochiul lui Băsescu fiindcă l-a pocit fratele fetei pe care a violat-o – şi ce să vezi? Azi amândoi sunt morţi, ultimul a murit chiar în campania electorală pentru realegerea frauduloasă a infractorului Băsescu. Oare crima aia e chiar prescriptibilă? Cineva şoptea pe-aici pe blog că n-ar fi tocmai aşa.

Oricum, genialii ăştia ai mei cu care am protestat ieri n-au vrut să-i cerem demisia, pentru că l-am demisionat şi dacă îşi dă demisia, rămâne cu vila. Au preferat – uitasem să vă spun – să scandeze: Comandante, comandante, ai rămas şi fără Dante! 😆

Respectele mele, domnule Ion Olteanu!

Hai, mişcarea! Mişcarea naţională! 😉 E o vreme superbă, numai bună pentru sport civic şi sănătate politică.

P.S. Am auzit că, după o lungă vreme de stat sub pământ, Vadim a ieşit din gaură şi ţine aproape de curu-lui Băsescu. Normal! I-a luat Crin obiectul muncii. Naţionalism curat, luminat, nu confiscarea pe care extremiştii o comiteau exact ca să compromită naţionalismul.

Zăpăcitul de Gigi, în schimb, are, totuşi, instinct. El e chiar naţionalist şi a priceput şi cu ce se mănâncă Europa. Dar dacă se mai ia de căţei, pun parul pe el! 😆

P.S. 2. Acum, Procuroriada face o diversiune cu medicii. Clienţi mai vechi, clienţii de serviciu. Ce groaznic trebuie să se simtă procurorii verticali şi marginalizaţi pentru ca nulităţi slugarnice să parvină cu orice preţ! Chiar dacă preţul ar fi distrugerea ţării.