Archive for the ‘Foto’ Category

ONCE UPON A TIME IN ROMANIA. FUCK OBAMA!

Miercuri 11 Decembrie 2013

tariceanu-bush-mediafax

Realitatea e că Administraţia republicană a respectat România, pe când administraţia „democrată” Obama a batjocorit ţara noastră fără precedent. Şi continuă să o facă. Pentru care ar merita să-i explodeze aroganţa-n faţă.

Puşlamaua de Obama ar trebui să asculte bine „Amazing Grace”. Poate pricepe ceva, înainte să ardă în iad.

MERLIN, ULTIMUL EPISOD

Marți 10 Decembrie 2013

Merlin final

Dacă nu l-aţi văzut aseară, nu rataţi şansa azi, de la 12:40, pe AXN. Eu sigur îl revăd. 🙂

Un serial genial, cu scenarişti de-o inspiraţie magnifică, realizatori pe măsură şi o distribuţie perfectă.

E ca şi cum legenda Albionului şi-ar fi visat personajele şi ele s-ar fi întrupat aievea.

Colin Morgan – Merlin, Bradley James – Arthur, Katie McGrath – Morgana, Angel Coulby – Guinevere, Richard Wilson – Gaius. Şi nedreptăţesc restul distribuţiei, mai ales Cavalerii Mesei Rotunde.

Un regal fără egal.

NU RATAŢI!

Sâmbătă 16 Noiembrie 2013

Lassie Laddie cinemagia.ro

Foto poster via http://www.cinemagia.ro

Pe TCM, ora 16:20.

SIMONA HALEP: SÂNI MICI, VICTORII MARI :)

Luni 21 Octombrie 2013

Simona Halep after gsp.ro

Simona Halep a avut un an grozav, a urcat fulminant, iar ieri a câştigat turneul de la Moscova.

Campioana din Constanţa a făcut salturi mari şi rapide pe scala performanţei. De când s-a făcut amazoană, în ciuda fanilor care o implorau să n-o facă. 🙂

Serios, Simona Halep e un exemplu de femeie determinată să-şi urmeze vocaţia, în cazul ei, tenisul. Pentru care a făcut exact pe dos decât fac femeile disperate să cucerească artificial şi pentru care îşi bagă silicoane, care mai de care mai dolofane, cum a făcut Nicoleta Luciu, care era oricum atât de frumoasă încât n-avea nevoie de două kile agăţate de piept – singură a declarat că atâta cântăresc silicoanele longlife, plantate după ce a născut tripleţii. Dar, treaba ei! N-are importanţă că mie mi se pare extrem de stupidă chestia-asta cu botox-ul, silicoanele şi alte plastii ca liftinguri ori liposucţii (care pot fi şi letale, prin pericolul de embolie, cum s-a şi întâmplat în mai multe cazuri), fiecare e (încă) liber să decidă ce vrea.

Simona Halep before gsp.ro

Foto 1,2 via http://www.gsp.ro

Simona Halep a decis să-şi micşoreze drastic sânii care îi stăteau ca două pietre de moară în calea performanţei sportive. La propriu. Acum arată armonios şi joacă neincomodată. Iar cine o iubeşte, o iubeşte pentru ea.

Felicitări şi succes în continuare! Îi urez mult de tot s-o bată pe Serena Williams! Un motiv să ieşim în stradă cu şampanie şi să desfacem sticlele cu dopurile spre maşina lui Daniel Barbu. 😛

PUBLICITATE :D

Joi 12 Septembrie 2013

Rosia Montana catel realit.net

Foto via realitatea,net

Ca să vedeţi ce proşti sunt ăştia! S-a sistat publicitatea pe blogul meu de când am atacat mafia de la Roşia Montană şi mafia hingherească – aceeaşi.

Mă bucur că nu mai iau alţii bani pe scrisul meu. 🙂

În realitate, câştigul publicitar merge la WordPress, pe seama articolelor mele – pentru că refuz să plătesc „taxă de protecţie” – ceva aberant, ori e platformă gratuită şi mă protejează de spam, ori mă condiţionează. Şi mai mult, mă fură. Că nu eu ar trebui să plătesc o sumă ca să nu-mi intre publicitate de pe urma căreia nu câştig nimic. Ci ei ar trebui să împartă cu mine câştigul publicitar.

Următorul pas înţeleg că va fi interzicerea blogului meu sau ce? Poate ca pretext bagă ceva jegos cum a fost mizeria din raportul Wiesel contra României. :mrgreen:

P.S. Urmează despre potop.

DE CE ÎMI PLAC IRLANDEZII

Sâmbătă 24 August 2013

colin_morgan_as_007_by_hellkobra-d5hh74l

Clint Eastwoos  wegothiscovered.coml

Reagan

S-A MAI DUS UN SFÂNT: PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU

Luni 17 Iunie 2013

SONY DSC

Foto 1,2 : http://atitudini.com

„Dacă am fi convinşi de existenţa lui Dumnezeu şi deci, a lumii de dincolo, n-am avea frică de moarte. Aşa se explică eroismul înaintaşilor noştri, al celor care au murit în prigoanele anticreştine, ori pe câmpul de luptă, ori în închisori. Ei credeau în Dumnezeu şi nu se temeau decât de judecata Lui. I-au păzit poruncile şi au mers bucuroşi la moarte. Acum, avem un gol de eroism în românii cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani. E o mare lipsă de mărturisire şi implicit, de eroism aici”.

via http://www.ampress.ro

Parintele-Justin-Aprilie-2011

„Să nu risipim turma! Cum să nu fie risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate”?  

Părinte, știți foarte bine că a fost acest miting împotriva actelor cu microcip, la care am participat și noi. Mulți spun că atmosfera de acolo a fost una de rugăciune şi un protest paşnic prin care s-a cerut alternativă simplă la cardurile de sănătate electronice. Din păcate majoritatea reprezentanţilor mass-mediei au prezentat manifestația în defavoarea noastră, încercând să ridiculizeze prezența noastră acolo, intervievând mai mult bătrâni sau cerșetori care se aciuaseră pe lângă manifestanți și banalizând evenimentul. Credeți că a avut vreun efect pozitiv acest miting?

Bineînțeles că cei care au fost prezenți acolo și-au făcut datoria față de societatea în care trăiesc, față de neamul din care se trag, față de generația de mâine. Acești oameni au riscat atât imaginea și poziţia lor socială, cât poate și pâinea de la gură. Aceștia sunt modele și repere pentru generația de mâine și sunt dovada existenței unei rezistențe de luptă împotriva abuzurilor acestui sistem ce se impune din ce în ce mai dictatorial. Acest sistem de control total la un moment dat se va întoarce împotriva noastră, a cetățenilor şi abia atunci vor înţelege cei care au ridiculizat și nu au înțeles jertfa acestor oameni.

Dar mai presus de acestea, pentru mine acest miting a fost mai mult ca un examen pentru societatea ortodoxă românească. Un examen cu rezultate foarte slabe pentru cinul preoţesc în general, pentru că ei trebuiau să fie primii, în fruntea poporului și în număr cât mai mare ca să fie exemplu de jertfă pentru credincioși. Dar ei au fost de fapt ultimii. De aceea sunt şi foarte dezamăgit, pentru că dacă preoţii nu au răspuns la apelul acesta, la strigătul disperat al turmei pentru ajutor, înseamnă că noi nu mai avem preoţie. Nu mai are cine propovădui cuvântul adevărului în faţa credincioşilor. Care adevăr îl propovăduiesc ei? Degeaba vorbești cuvinte frumoase pentru Evanghelie dacă nu vezi că Hristos este în aproapele, în aceștia mai mici ai tăi. Deci pentru ce mai stăm noi în altar şi apărem în faţa bieţilor oameni? Ei vor să audă ceva de la noi, să spunem ceva turmei acesteia, să înveţe ceva de la noi. Nu mai are însă de la cine, cum spune psalmistul: „toţi netrebnici ne-am făcut”. Sunt foarte deprimat când văd un preot că îmi trece pragul acestei chilii şi nici nu pot să îl mai privesc, că e ţepos în convingerea lui şi se face că nu ştie despre ce este vorba. Nu este o atitudine creştină. Nu ştiu ce spun ei credincioşilor din faţa altarului. Ce atitudine au ei faţă de pericolele ce ne înconjoară? Post şi rugăciune – e uşor de zis, când şi aşa biata mamă nu mai are ce pune copiilor ei pe masă. Nu prezintă realitatea vieţii în care trăim, se tem să spună un adevăr. Se pierd oamenii cu grămada, cu naţiunile, nu numai câţiva, nu doar ca indivizi. Şi ei stau liniştiţi. E o situaţie foarte grea, pentru că am ajuns la cuvântul Scripturii: „bate-voi păstorul şi se vor risipi oile”. Să nu risipim turma! Cum să nu fi risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate?

Asta poate şi datorită faptului că unii nu înţeleg pericolul acestor cipuri şi chiar ne acuză pe noi că facem dezbinare în Biserică pentru o problemă care nu este așa de semnificativă şi capitală în mântuirea noastră.

După cum spun și Sfinții Părinți, mai bine o biserică împărţită decât una rătăcită. Cum să nu fie o problemă majoră lucrarea masoneriei azi în lume, că până la urmă aici ajungem, aceasta este în spatele acestui sistem? Cipul nu este altceva decât lucrarea masoneriei și cel mai bun mijloc de a subjuga Biserica şi fiinţa umană, de a o depărta, uşor, uşor, pe nesimţite de Creatorul său. Dacă noi ne facem că nu există acest rău luciferic, masoneria, înseamnă că nu avem răspuns la niciuna din problemele şi necazurile oamenilor de azi. Înseamnă că ne facem că nu vedem nimic rău. Cipul este propaganda masoneriei şi acceptându-l dăm curs şi putere acestei organizaţii dubioase care vrea să îl instaleze pe antihrist ca lider mondial. Dacă oamenii nu conştientizează că sunt societăţi secrete care conduc din umbră, nu vor înţelege nimic. Răul și fărădelegea nu se mai lucrează la lumină, se lucrează în ascuns. Nu mai sunt închisori şi prigoană ca pe vremea comunismului, au altă metodă, de a ne obişnui şi a îndrăgi tehnica şi cipul, care deocamdată par folositoare, ca ei să ne subjuge şi să ne controleze permanent ca într-o închisoare invizibilă, dar cu mult mai puternică.

Cum să nu se descurajeze creştinul simplu când vede că nu mai are susţinere duhovnicească din partea păstorilor duhovniceşti?

Oamenii nu au de ce să se descurajeze, pentru că cei care au fost acolo sunt bine documentaţi şi informaţi şi ştiu ce pericole ne pândesc, aceştia ştiu mai bine decât păstorii lor ce să facă. Și la protest au fost majoritatea intelectuali cu o poziție în societate, medici, profesori, ingineri, și nu doar analfabeți așa cum a vrut să prezinte mass-media. Mă doare sufletul pentru cei care din neştiinţă cad în capcanele şi mrejele acestui sistem antihristic. Sunt sigur că oameni ar fi fost mai mulţi dornici să vină la acest miting, în număr mult mai mare (pentru că, să nu uităm, au fost 1 milion de semnatari împotriva actelor biometrice), dar foarte mulţi dintre aceștia nu au avut un ban să plătească drumul până la Bucureşti, sau poate au avut serviciu sau nu au știut. Şi cine a vrut să fie la datorie a riscat. În împrejurări grele creştinul trebuie să aibă o limpezire a lucrurilor, o catehizare din partea preotului, care nu a existat. Și poate că mulți nu au știut.

Ce părere aveţi despre ierarhii ortodocşi care, în frunte cu Patriarhul ecumenic, au participat la întronizarea papei dând chiar sărutarea păcii la liturghia lor catolică?

Este o situaţie cum nu se poate mai vitregă, foarte primejdioasă pentru noi, creştinii ortodocşi, şi nu doar pentru ortodocşi, ci şi pentru lumea catolică, de altfel, care nu cred că are ceva în comun cu evreii şi budiştii şi musulmanii, care au fost invitaţi la întronizarea Papei. Cum să mai ajuţi tu prin dialog ecumenic, să îndrepţi un catolic la adevărata credinţă a Sfinţilor Părinţi când tu însuţi, ca şef al ortodocşilor, te pupi cu papistaşii şi cu evreii, pe care îi consideri fraţi cu tine de credinţă? Doar pentru că suntem creaturi ale lui Dumnezeu??? Ei vor să niveleze toate religiile într-una şi nu mai cântăresc diferenţele majore, ci doar micile asemănări, pentru aşa-zisa pace falsă. Nici catolicii nu cred că sunt împăcaţi aşa deplin cu situaţia aceasta de vânzare a creştinismului, încât să te aliezi şi cu musulmanul. Este o demonizare a lumii. Iar ierarhii noştri ortodocşi nu fac altceva decât să joace un teatru care dă bine şi pe care sunt obligaţi să îl dea cât mai bine, la ordinele stăpânilor lumii. De altfel în adâncul lor nici ei nu au o convingere solidă despre acest ecumenism, dar nu au curajul să se opună acestui curent, să se opună masoneriei care le impune acest ecumenism şi nivelare a credinţelor. Sunt nişte păpuşi care însă au pierdut harul adevărului, care doar mimează adevărul. Dar nu îl mai deţin. Se sărută cu ereticii, dar duc pe umerii lor răspunderea căderii unui neam, a unei biserici în apostazie. Îi întreb şi eu pe aceşti ierarhi dacă îi îndreptăţeşte vreun canon să fie eretici?

Iar acest papă, Dumnezeu să îl ierte, are un rol malefic nemaiîntâlnit pentru creştinătate, pentru omenitate, pentru neamurile creştine.

Da, aţi văzut că şi acest părinte grec Elpidie, care face misiune în Africa, a profeţit înainte cu trei luni ca papa să îşi dea demisia, că acest papă va fi înlocuit cu alt papă care va veni ca unul din profeţii mincinoşi înainte mergători ai antihristului.

Da, îl apreciez foarte mult pe acest părinte. Şi am rămas impresionat de dragostea lui pentru lumea aceea uitată din Africa şi cum copiii aceia negri, neajutoraţi, roiau în jurul lui ca în jurul lui Hristos. Daca aş fi fost cu 20 de ani mai tânăr, în Africa m-aş fi dus şi eu, acolo unde civilizaţia aceasta dezvoltată lipseşte. Acest părinte Elpidie este un far călăuzitor pentru creştinătatea de azi.

Cum vedeţi această mediatizare intensă a papei şi imaginea de aureolă pe care i-o creează mass-media? Acest papă este filmat adesea spălând picioarele bolnavilor, deținuților şi alte fapte de milostenie cu care se afişează.

E uşor şi plăcut să faci pe milostivul în faţa presei ca toată lumea să te laude. Nu asta e milostenie. Milostenia este să nu ştie stânga ce face dreapta şi de altfel ar trebui să stea în mijlocul necăjiţilor tot timpul, nu doar când vin presa şi televiziunea.

Asta e o falsificare, bombonele pentru copii. El dictează şi programează dinainte câţi săraci să vină şi ce oameni bolnavi ca să dea mai bine în ochii lumii. Asta e un fel de praf în ochi pentru creştini, nicio realitate de altfel.

Credeţi că va cuceri lumea cu astfel de atitudine?

Nu, sub nicio formă. Nu va face decât o zarvă mare în lumea creştină încât o să fie huiduit şi de ai lui.

Cum vedeți urgentarea sinodului panortodox, care a fost anunţat pentru luna iunie?

O să facă ei, dar va fi ce s-a întâmplat cu sinodul de la Ferrara-Florenţa. Tot aşa va fi şi acum, vor fi aceleaşi dispute dogmatice şi slavă Domnului, vom mai avea nişte ierarhi care cred eu că nu vor ceda Ortodoxia. Şi doi, trei dacă sunt, e suficient. Avem datoria însă să ne rugăm pentru ca Dumnezeu să îi păzească pe ierarhii ortodocşi în dreapta credinţă, pentru că altă salvare nu mai avem decât în mila lui Dumnezeu. Dacă ne vom ruga, vom îndupleca milostivirea Sa. În cea mai mare măsură, masoneria şi-a atins scopul, de aceea şi iese la iveală să îşi finalizeze planurile.

Dar am credinţa că Dumnezeu va lumina sufletele acestea tinere, şi va aduce câte o lumânare în întunericul acestui veac. Mila lui Dumnezeu şi harul de sus, acestea au condus Biserica purtată pe aripile Duhului Sfânt. Preoţii de azi care tac se vor convinge ei înşişi de aceste pericole şi se vor îndrepta.

Cum catalogaţi gestul maicii stareţe de la mănăstirea Văratec, care a penalizat maicile pentru faptul că au înaintat Casei Naţionale de asigurări refuzul cardului electronic de sănătate? Iar în urma multelor ameninţări, maicile au cedat şi au fost obligate să îşi ceară iertare pentru gestul lor, semnând chiar un document prin care se deziceau de atitudinea lor.

Acest episod seamănă cu un episod de la puşcărie, din viaţa puşcăriaşilor din lagărele comuniste. Aşa sunt şi unele mănăstiri acum – lagăre comuniste. Este ceea ce am trăit şi eu în lagărul de la Baia Sprie. La o perioadă regulată de vreo 2- 3 ani, securitatea făcea nişte sondaje printre deţinuţii politici. Şi ne chema anchetatorul la birou, ademenindu-ne cu vorbe dulci: „Uite ai atâţia ani de puşcărie şi încă mai ai… nu e păcat să îţi iroseşti tinereţea aici in închisoare? Nu te impresionează faptul că ai rămas un om de nimic în societate şi viaţa ta este ratată?…” Dar noi nu ne lăsam impresionaţi de această bunătate falsă, care era un şiretlic. Şi îşi continua cântarea: „Iată, dacă vrei să ai o bucurie a libertăţii şi să îţi putem uşura situaţia asta grea, uite noi întindem o mână de ajutor şi dacă poţi ia oleacă de hârtie, treci în biroul celălalt şi semnează că îţi pare rău pentru ce ai făcut”.

Şi ajunge şi la mine anchetatorul şi își spune cântarea lui de partid. Şi la urmă mă întreabă: „Ce impresie ai?”

„Domnule, nu am absolut nici o impresie”, îi răspund. „Doar că mai am încă 9 ani de puşcărie şi  cred că oi termina”.

Şi el insista: „Dar chiar aşa îţi arunci viaţa şi tinereţea pe nimic?” „Nicio problemă, i-am răspuns, eu am aruncat-o încă de copil de 18 ani când am intrat în mănăstire, să mor pentru Hristos”. Nu le convenea: „Măi, banditule, când m-oi ridica de pe scaun şi ţi-oi arăta eu pentru ce mai ai de trăit…” Şi te lua şi te zgâlțâia oleacă, important era să nu ne lovim la cap.

Ei bine, aceste anchete ademenitoare se întâmplau din doi în doi ani. Dar noi aveam deja o experienţă de temniţă şi nu  dobândeau nicio informaţie de la noi. Securistul ieşea cu un dosar gol goluţ afară. Trebuia să defaimi pe cineva, să dai măcar un nume, nu scăpai doar cu o desolidarizare, lepădare de convingerile tale şi să accepţi reeducarea de către partidul comunist. Sigur, la un deţinut mai cu renume, veneau câte trei securişti deodată, nu doar unul. Veneau cu planuri, proiecte să te convingă de realizările partidului. „Uite, domnule, Lacul Bicaz, uite ce realizare!…” şi îmi arăta poze. „Da, domnule, Lacul Bicaz, dar ştii dumneata ce era sub acest lac? Trei biserici, patru şcoli, o casă de copii, un spital şi locuinţele oamenilor. Unde sunt toate acestea acum? Întreabă-mă pe mine că eu sunt de acolo”. Rămâneau şi ei uimiţi la ce le spuneam. „Pot să vă spun şi cine erau directorii la aceste şcoli, dar nu vreau să vă încarc memoria”…

Cam acelaşi lucru s-a petrecut şi cu maicile noastre de la Văratec. Ele, sărmanele, de frică să nu le ia rangul, scofia (de parcă ar fi mare slavă), au semnat, ademenite că vor fi reabilitate acolo, că le pare rău şi au promis că data viitoare vor fi ascultătoare. Şior fi primit ele scofiile înapoi dar s-au dezbrăcat de slava lui Hristos, pentru că nu au suferit puţină batjocură pentru lumea aceasta trecătoare. De aceea, un novice trebuie să fie cu mare atenţie în ce mănăstire intră. La vedere, sunt flori frumoase, icoane pictate care mai de care şi veşminte preoţeşti împodobite frumos, dar esenţa, viaţa duhovnicească, este putredă de tot.  În astfel de mănăstiri găseşti de fapt un sistem securist, un stat poliţienesc. Bineînţeles că nu este aşa peste tot.

Acest spirit poliţienesc este în firea lor, a stareţilor, pentru că atunci când s-a închegat dinastia asta a stareţilor prin mănăstiri s-a stabilit tot pe acest criteriu de devotament către partid. Sinaxele stareților nu erau altceva decât nişte şedinţe de partid.  Se aşezau cu burţile pe scaune şi cu bastoanele în față aşteptau să se termine şedinţa şi să meargă la o a doua ediţie de petreceri…, ce ştiau ei despre problemele Bisericii şi ale societăţii? Habar nu aveau ce substraturi aveau aceste şedinţe şi care era rădăcina acestor şedinţe, aşa de neputincioşi şi slabi erau. Dar nici nu puneau stareţi buni inteligenţi şi cuvioşi la conducere, nu cumva să se împotrivească vreunul. Aşa e şi acum. Care se supune mai uşor la ordin şi care dă tributul mai uşor… dacă era vorba să îl întrebi pe unul din aceşti stareţi dacă se desolidarizează de partid şi de crimele pe care le comitea, se făcea că nu ştie nimic. Cum să se dezică el de partid care îi dădea un salariu foarte mare pentru acea vreme, ca al directorilor?

Era şi mândria şi poziţia asta a lor de stareţ. Vai de mine, să dai afară un stareţ! Era cea mai mare crimă şi ruşine să renunţi la demnitatea asta de lux în societatea românească! Dar comportamentul multora din aceşti stareţi era mai nedisciplinat şi bădăran ca al unei ţărănci. O mână de săraci ţărani simpli a făcut mult mai mult decât o mână de aşa-zişi stăreţoi.

Suntem printre primii europeni care introducem acest card, numit inteligent, în sistemul de sănătate? Ce mai putem face să îl stopăm?

În ce constă inteligenţa şi genialitatea acestui sistem? Că vor şti mai multe informaţii despre noi? Este inteligent pentru ei, dar noi rămânem întârziaţi. Tot Marx, Engels, Lenin au rămas. Acum nu vine să te mai întrebe ca la anchete, acum îţi dai de bună voie acordul să fii anchetat permanent. Nu trebuie cedată lupta aceasta şi avem datoria de a continua, fiecare după puterile sale, unii prin conferinţe, alţii prin demersuri legislative, unii prin cuvânt, fiecare să îşi facă datoria în faţa lui Dumnezeu şi aşa, cu inimile smerite, vom primi şi ajutorul şi harul din Lumina Sa.

Interviu cu Părintele Justin Pârvu, realizat de Monahia Fotini, 3 aprilie 2013, apărut în numărul 28 al revistei ATITUDINI

PONTA N-A RATAT FIESTA CU STEAUA. GÂDEA, DA

Marți 28 Mai 2013

Steaua 24 Mediafax Andreea Alexandru

Foto: Andreea Alexandru, Mediafax

Steaua s-a sărbătorit – nefericit – în Constituţii. :mrgreen: Acolo le-a dat dinamovistul Oprescu aprobare. 😛

Iar Meme, pe valul mulţimii, a declarat, delirant, că Gigi e liber pe 4 iunie. Gigi şi-a mai achiziţionat un an, cu ocazia prostiei de ieri, din instanţă. Şi l-a mai băgat şi pe Piţi în belea.

Deci, mare bucurie-mare, mare revărsare în stradă, pentru al 24-lea campionat, câştigat după 7 ani.

Dacă ieşeau băieţii-ăştia după referendumul furat, azi Băsescu era în locul lui Gigi.

Ai lui Ghiţă au transmis integral fiesta, au făcut chiar o emisiune despre evenimentul social – că Steaua excede mult sportul. Emisiune coordonată de Borina Matei, care i-a tras o felaţie lui Ponta, pe care îl înfiera neobosit, până să-l reevalueze Băsescu. Ponta n-a ratat ocazia propagandistică, dar asta nu se pune, fiindcă e stelist pe bune şi fiindcă în final a făcut o declaraţie totală, anume că la baza constituirii USL a stat faptul că el, Crin şi Daniel Constantin sunt stelişti. 😆 Dezarmant.

La Realitatea a fost tot ediţie specială, pornind de la evenimentul cu Steaua, adică Rareş Bogdan l-a avut invitat pe Cozmin Guşă, acelaşi mare caracter care, printre altele, a declarat o tâmpenie monumentală, anume că nu de bucurie a ieşit lumea în stradă, ci din disperarea că Steaua ar putea dispărea.

Mihai Gâdea a fost într-un moment de paralelism cu realitatea şi şi-a sabotat propria emisiune. Ce-o fi fost în capul lui când a decis să ignore evenimentul din stradă? A pomenit doar ceva expeditiv, un minut, spre finalul emisiunii, cu o frântură de imagine de la nivelul fundurilor unor suporteri, în timp ce RTV şi Realitatea transmiteau live salutul campionilor din (auto)carul alegoric.

Mare păcat şi stupidă opţiune, să facă o emisiune atât de gravă şi care ar fi meritat audienţă maximă, despre copii orfani şi despre copii fără stare civilă. A făcut, probabil, un pariu vanitos, că va ţine din nou ratingul deasupra celorlalte televiziuni „de ştiri” care au urmat trendul opiniei publice. Steaua e cea mai iubită echipă din ţară, oamenilor le place să urmărească evenimente live, iar Gâdea îngroapă de vie o emisiune care merita toată atenţia.

NOUL AMBASADOR AL GRECIEI ŞI-A PREZENTAT ACREDITAREA, PĂRINTELUI PATRIARH DANIEL

Marți 28 Mai 2013

Patriarhie Amb Gr basilica.ro

Foto: http://www.basilica.ro

Ieri, noul ambasador al Greciei, Excelenţa Sa, Domnul Grigorios Vassiloconstandakis, i-a făcut o vizită de prezentare Părintelui Patriarh Daniel, la reşedinţa patriarhală.

Ambasadorul şi Patriarhul au reiterat angajamentul de continuare a colaborării frăţeşti între cele două ţări şi popoare, atât în planul comuniunii duhovniceşti-bisericeşti, cât şi în activitatea socială privind depăşirea efectelor crizei economice, relatează Agenţia de ştiri a Patriarhiei.

Foarte importantă iniţiativa de colaborare a României cu Grecia în cadrul Uniunii Europene. Împreună suntem indestructibili.

Rezistenţa prin credinţă.

P.S. În imagine, alături de oaspete şi de gazdă, părintele Costel Stoica, PR al Patriarhiei şi părintele Michael Tiţa (la dreapta Patriarhului), Relaţii Internaţionale.

REPUBLICA PROCURORILOR. CONSOLIDAREA SISTEMULUI. ŞI A CUPLULUI BĂSESCU-PONTA

Joi 11 Aprilie 2013

basescu ponta antonescu gabriel petrescu

Foto: Gabriel Petrescu – poate cea mai bună fotografie politică a ţării

Ponta a declarat că l-a sunat de dimineaţă pe Băsescu şi i-a cerut voie să-l nominalizeze ca ministru al Justiţiei pe procurorul Robert Cazanciuc, fost purtător de cuvânt al Parchetului General. După care a cerut CSM să ia act de demisia lui Cazanciuc ca procuror, iar CSM a executat în unanimitate. Imediat.

Superb!

Procuror trimis judecător la Curtea Constituţională, procuror care conduce magistraţii de la CSM, premier-procuror.

Care spune că vrea stabilitate. Stabilitatea sistemului băsecurist. Pe care îl consolidează. Bizonii de la PSD sunt în mod sigur mulţumiţi, ei vor paşte fericiţi în continuare, obişnuiţi cu furajarea. Majoritatea membrilor şi foarte mulţi din simpatizanţi. De unde şi perpetuarea sistemului, vreme de 23 de ani. Electoratul fesenist. Furajabil din burtică de mamă care aplauda minerii în Piaţa Universităţii. Electorat cazon, devertebrat, decerebrat şi care primeşte cu resemnare veştile de sus, fiind gata de executare. Un electorat pe care asocierea cu PNL şi mai ales, personalitatea preşedintelui Antonescu îl trezise la conştiinţa de sine ca dimensiune umană. Verticală şi cugetătoare. Periculos pentru cei pe care nu-i interesează decât propria carieră, puterea şi averea. Pentru care au nevoie de supunere. Deci, Ponta a amorţit la loc electoratul deşteptat. Rămân liberalii. Dar sunt mult mai mulţi simpatizanţi decât se mint sondajele de la Cluj. Şi suficienţi antibăsişti dinamici rămaşi din cei 7,4 milioane. Trebuie nişte procurori care să-i cuminţească. La timp şi în proporţie de masă.

Ponta îmi provoacă o profundă senzaţie de vomă. La propriu.

El a vrut iniţial să-l pună pe Horia Georgescu, dar Crin nu i-a făcut jocul să declare că are mână liberă. Pentru că liberalii în mod cert nu puteau fi colegi cu Horia Georgescu. Ponta a forţat, din nou, ruperea USL, cu mâna PNL. Cum spuneam, nu ţine! S-o facă el.

Horia Georgescu era totodată o sfidare la adresa Antenei 3, pentru că Oana Stancu a făcut ancheta în care a arătat cine este personajul – abject, corupt, infect. Oana Stancu a fost înlăturată, la pachet cu Ursu, de la Realitatea, de către Sebi Ghiţă. Zis Moguliţă. Am reamintit nu de alta, dar ca să nu uităm.

Dacă vă uitaţi la Robert Cazanciuc, undeva în lanţul genetic n-are cum să nu fie înrudit cu Hăimăneală.

Cazanciuc e cuţu al cuplului Băsescu-Ponta, cuplu de copertă pentru mariajul homosexual. Pentru a cărui legalizare în România este aşteptat şi preşedintele francez, Hollande.

Cazanciuc este doar un turist pe ruta Bucureşti-Bruxelles, drumuri pe care le va face în genunchi patru labe, dus-întors.

PSD deja se acomodează cu gândul că va reface FSN. Întrebarea e: cu cine? 😀

P.S. Că nu tranzacţionează Justiţia, PNL a dovedit. Din plin. Ca dovadă şi faptul că a preferat să piardă un minister, fără să primească nimic în schimb.

IRINA PETRESCU S-A RETRAS, DISCRET, DIN LUME

Marți 19 Martie 2013

Irina Petrescu digi24

Era o făptură eterică, pe cât de gracilă, pe atât de puternică în feminitatea ei asumată elegant.

Irina Petrescu a dispărut discret, aşa cum i-a fost şi viaţa personală.

Teatru şi film, roluri memorabile, profil inconfundabil.

Era dintre actriţele mele preferate, mereu am situat-o în categoria Audrey Hepburn şi Nathalie Wood.

A vrut să lase pe retina cinematografică figura ei nealterată de vârstă. O frumuseţe aparte. Roluri graţioase, compoziţii unice, artă fără egal a tăcerii care divulgă infinitezimal feminitatea. Era fascinant pur şi simplu să o urmăreşti interpretând fără cuvinte. Ca atunci când eşti singur şi ştii că te vede Dumnezeu.

La un moment dat, i-au rămas distincţia şi o frumuseţe austeră, pe care le-a luat cu ea pe scenă. Din teatru nu s-a pensionat.

Ar fi împlinit 72 de ani pe 19 iunie. Poate ne amintim şi aprindem o lumină.

Boala a consumat-o rapid şi intens: cum i-au fost şi arderile.

S-a dus o altă minune artistică a României.

Irina Petrescu A3

Foto 1,2: DigiTV, Antena 3

Spre deosebire de alţi colegi ai ei, nu era o nostalgică a generaţiilor magnifice din teatrul şi cinematografia naţionale, ci avea resursa vie de a admira noul val. Şi umorul de a îmbătrâni frumos. Ce respingea, însă, era comercialul vulgar. A refuzat categoric să presteze pentru bani din producţii facile. A preferat bucuria ultimelor roluri teatrale, cu cât mai mici, cu atât mai meşteşugit filigranate.

Imediat după ce s-a dat publicităţii vestea neaşteptată a extincţiei Irinei Petrescu, Pino Caramitru declara, telefonic, la Antena 3, că i-a respectat dorinţa de a se păstra discreţie absolută cu privire la starea ei de sănătate, în aşa fel încât să se evite grotescul post-mortem. La fel cum a vrut şi Dumitru Rucăreanu, trecut, discret şi el, mai zilele trecute.

Ironia tristă a fost că duminică am vrut să scriu o propunere pentru Mihai Gâdea şi Sorin Oprescu, intitulată chiar aşa. Din păcate, am amânat. Oricum n-ar fi ajutat la nimic, ne puteam trezi cu toţii atunci când mai era timp: pentru un articol elogios, pentru o emisiune magistrală, pentru o stea pe Aleea Artiştilor… Bine că măcar UNITER a laureat-o pentru toată cariera.

A debutat ca o domniţă şi a sfârşit ca o doamnă.

Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească!