Archive for the ‘Categoria Gheorghe Funar’ Category

CARE-I TREABA CU ŢINUTUL SECUIESC

Sâmbătă 13 martie 2010

În urmă cu 20 de ani, a fost nevoie de oroarea de la Târgu Mureş ca să se instituţionalizeze SRI.

Acum, a fost nevoie de proclamarea Ţinutului Secuiesc, ca să se înfiinţeze en fanfare partidul generalului Oprea, anticipat ultranaţionalist. Şi care să ţină Armata în vechea diversiune cu Ardealul în pericol să fie rupt la mijloc şi luat în spinare.

Asta, pentru ca Armata să fie (pre)ocupată şi să nu dea o binemeritată. Şi anume, lovitură de stat. Pentru tot ce-a îndurat. Şi îndură. Cu un dezertor la comandă. Şi cu un comandant suprem care l-a avansat pentru că a trădat. Politic. Poli-truc.

UPDATE. Dacă UDMR s-a raliat PD în tentativa de a-l înlătura pe Geoană, sub pretextul că preşedintele Senatului trebuie să pună pe ordinea de zi orice solicitare de la grupuri parlamentare, atunci, poate să propună, la schimb, introducerea Ţinutului Secuiesc în dezbaterea parlamentară. S-ar mai putea opune PD? Acum, urlă retoric.

BĂSESCU MINTE, BĂSESCU MINTE, CE MINTE! LUMINATĂ

Sâmbătă 28 martie 2009

basescu-adresa-securitate

Deci, Jupâne, ai încurcat-o! Ai umplut-o de sânge. Aşa e când iei decizii mangă şi crezi că îţi va merge cacealmaua la infinit. Şi bătaia de joc de oameni.

Mangă trebuie să fi fost când ai decis numirea lui Cornel Şerban şef de serviciu (contra)informativ al Internelor în CSAT. Mangă trebuie să fii tot timpul ca să nu-ţi dai seama că nu te mai vor serviciile, pentru că acolo sunt superiorii matale, care te-au lăsat să-ţi faci de cap până la un punct.

Jupâne, te-ai încurcat în propriile iţe. Şi te afunzi tot mai tare. Îl mai trimiţi şi pe nefericitul de Turcan să-ţi poarte vorbele că nu-l cunoşti pe Popoviciu şi să declare că nu i-ai favorizat tunul prin care, printre altele, serviciile te au la mână transpartinic. Şi degeaba negi, personal şi prin gura nefericitului Turcan, că fratele Mircea, băiatul deştept din energie care nu se pune pe lista neagră că e fratele matale, ar avea relaţii cu Puiu. Te-ai fript, puiule! Popoviciu e categoria grea. Grea de tot. Pentru toată gaşca. Ţi-ai mai băgat şi nefericitele fiice în afacere, ca să le nenoroceşti pe viaţă.

Acum, te scuzi şi te acuzi, Bibicule! Tot mai tare intri în fecale. Când zici că nici nu te-ai întâlnit cu Popoviciu de când eşti preşedinte, ceea ce oricum ar fi nerelevant, terţii sunt de bază şi lumea poate înţelege că v-aţi întâlnit anterior. Patriciu e mic copil faţă de Popoviciu, Jupâne şi o ştii prea bine. Te-ai jucat cu focul şi eşti pe punctul să te frigi rău de tot. I se rupe oricui altcuiva în afacere. Matale eşti ţinta. Restul, victime colaterale. Sau pseudo-victime. Ca domnii ăştia (de)conspiraţi, Şerban şi Petcovici. Când trebuie distrus cineva, impactul îl preiau agenţii inteligenţi. N-ai fost niciodată printre ei. Ai fost din liga a treia.

Un mititel care se crede mare şi tare, şi uită că totul se plăteşte. Inclusiv jignirea unei doamne, a unei mari doamne a justiţiei române, pe nume VIORICA COSTINIU. Omagiile mele, doamnă! Aţi rămas verticală.

Să-ţi spun ceva, Bibicule, bunică-mea, când era mititică, rămânea cu fraţii şi surorile ei mai mari acasă – ea era cea mai mică, mare diferenţă de ani faţă de ceilalţi. Şi atunci, singuri acasă, ei făceau prostii. Şi ca să se asigure că nu sunt turnaţi de aia mică, îi spuneau, de exemplu: fii atentă, dacă te-ntreabă Tica (tatăl lor) cât de cuminţi am fost, tu să nu cumva să-i spui că am băut cafea. Şi o dată, când s-au întors părinţii lor acasă, bunică-mea i-a spus lui străbunicu-meu imediat ce a intrat pe uşă: „Tătica, noi n-am băut cafea!”. Aşa şi cu domnia ta, domnule Băse. În cazul Popoviciu. EŞTI ÎN DEFENSIVĂ! Cu cât te scuzi mai mult şi mai des, cu atât te afunzi. THE FINAL COUNTDOWN se apropie.

P.S. Sigur că Băsescu poate plusa, ca să ne dea impresia că de data asta şi-a găsit vulnerabilitatea supremă şi a devenit pradă electorală uşoară. Nu-i aşa! Negocierile abia încep. Vorba e că nefericita noastră ţară are o imagine tot mai catastrofală. Haosul – fie şi jucat al – serviciilor şi disoluţia autorităţii compromit statutul ţării noastre de aliat NATO. Iar poziţia României în Europa a redevenit subalternă. A UE.

P.S. 2. DAN NICA, DEMISIA!

GUVERNUL BĂSESCU A RUINAT ŞI RELAŢIA CU UNGARIA

Sâmbătă 14 martie 2009

SWITZERLAND-HUNGARY-SOLYOM

Foto: Mediafax-AFP

După umilinţa îngenunchierii ţării în faţa FMI, Guvernul Boc-Geoană a reuşit să ruineze şi relaţia excelentă cu Ungaria, iniţiată pe vremea administraţiei Ciorbea-Constantinescu şi dezvoltată consecvent de premierul Tăriceanu. Relaţia excepţională la nivel de stat tocmai cunoscuse un summum istoric la nivel de popoare, o solidaritate fără precedent, după uciderea lui Marian Cozma.

Şi iacă imbecilii de la guvernare compromit România şi prejudiciază poziţia noastră pe plan internaţional, ridicându-şi poalele în piaţa publică, în raport cu Budapesta. Mai precis, MAE, la indicaţiile Preşedinţei României, retrage avionului prezidenţial maghiar acordul dat anterior de survol asupra României şi de aterizare la Tg. Mureş, sub pretextul că este avion militar. În realitate, ca să-i blocheze preşedintelui Solyom László participarea la manifestările maghiarilor cu ocazia aniversării revoluţiei de la 1848, 15 martie, considerată de ei, ziua maghiarilor de pretutindeni. Preşedintele Ungariei este invitat să participe la manifestările de la Cosmeni, Harghita.

Interdicţia este pe motiv de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Noua sperietoare pe care Băsescu îşi axează, deja, campania electorală. Ca să tâmpească ultranaţionalist populaţia furajată cu propagandă şi să o mulgă de voturi. După ce, evident, tot el i-a aprins, în aceşti ani, pe secui, în iluzia că le-ar susţine autonomia, pentru a avea, apoi, ce combate în faţa românilor. Ca să-i isterizeze, aşa cum făcea şi Ceauşescu, şi să mai uite penuria.

Deci, domnul Solyom – care, cu avionul, ar fi sosit discret, într-o vizită particulară – va veni cu maşina şi probabil va genera calde demonstraţii de simpatie pe tot parcursul din partea maghiarilor români. Chiar şi a românilor maghiari. Că există suficiente familii mixte în România. Dar bocii de guvernanţi nu sunt interesaţi decât de cursa prezidenţială a lui Băsescu, căruia îi subordonează, orbeşte, totul. Pentru că fără Băsescu, actualul cataclism de guvern n-ar mai rezista nici cât secundele necesare pentru Boc să editeze: Am fost un dobitoc!

Iar fără conflicte amorsate din orice şi fără incendii aprinse ca să pozeze – patetic-fariseic, dar încă eficient electoral – în salvator, nici Băsescu n-ar mai pupa şansa unui nou mandat.

De aceea, tembelii de guvernanţi riscă să inflameze spiritele şi să arate din nou pe plan internaţional o faţă primitivă a României. O ţigănie. Şi se pretează la asemenea prostie chiar ministrul de Externe, Cristian Diaconescu. El s-a dat în spectacol, convocându-l pe ambasadorul maghiar la Bucureşti, ca să-şi declare „îngrijorarea”. Probabil, cu privire la eventualitatea că Băsescu va pierde cursa pentru al doilea mandat.

ALTĂ DIVERSIUNE ELECTORALĂ DE DOI LEI A LUI BĂSESCU

Sâmbătă 14 februarie 2009

basescu_-wwwdinbacauro

El e în campanie electorală. Continuu. Dar mai ales acum, că este anul în care vrea realegerea. Şi pentru asta face totul. Şi orice. În primul rând, specialităţile lui. Mai ales prostirea populaţiei şi folosirea unora: aruncarea, reşaparea, refolosirea, rearuncarea, practică aplicată succesiv celor care se pretează.

S-a folosit de UDMR, după care a încercat să distrugă uniunea maghiarilor din cauză că a rămas aliată cu PNL la guvernare. Atunci, Băsescu a zgândărit prin ţinutul secuiesc „civicii” care au obţinut şi recunoaşterea juridică, sub numele de UCM. Degeaba, pentru că nu a putut diviza ungurii din România, iar UDMR a obţinut rezultate bune atât la europarlamentare, cât şi la parlamentare. După care a curtat din nou UDMR, ca să se disocieze de PNL la negocierile post-electorale, iar UDMR a muşcat momeala şi a jucat lamentabil. Acum suportă consecinţele. Se află în opoziţie şi la discreţia batjocurii prezidenţiale. Dar şi profită de ea.

Băsescu s-a folosit de PRM ca să fie ales preşedinte, apoi ca să fie contestat la condamnarea comunismului şi să atragă solidaritatea indignată a fraierilor. Acum se foloseşte de absenţa PRM în peisajul parlamentar şi-l substituie pe Vadim Tudor. Clar, tema extremistă a ultranaţionalismului anti-maghiar e scoasă de la naftalină şi relansată. Vizitele în ţinutul secuiesc culeg ce-a semănat el însuşi: amorsarea referendumului secuilor pentru autonomie, ca să aibă el acum ce contesta şi să se dea naţionalistul neamului, aşa cum făcea şi Ceauşescu în perioade delicate.

Că e o diversiune infectă se vede din simplul fapt că Băsescu se pupă-n bot cu radicalii maghiari din UCM şi-i atacă pe moderaţii din UDMR. Ca un interlop care promite răzbunare – că adică el nu uită că UDMR a votat pentru suspendarea lui. Păi dacă n-ar uita, ar trebui să le fie etern recunoscător celor care l-au suspendat. Pentru că l-au relansat nesperat, din căderea liberă în care se afla. Şi au făcut dintr-o băşică numită PD, un partid gonflat. Ceea ce e interesant este faptul că liderul UDMR, Marko Bela, se pretează să-i facă jocul preşedintelui Băsescu, aprinzând spiritele prin declaraţia că autonomia teritorială e realizabilă. Frunda Gyorgy, în schimb, declară, logic şi cinstit, că e vorba de autonomie administrativă. Normală.

De fapt, autonomia teritorială nu doar că nu-i realizabilă, dar dumnealor, liderii maghiari, nici n-o doresc, ba dimpotrivă, pentru că şi-ar pierde obiectul muncii electorale şi s-ar pomeni obligaţi să administreze o bucăţică de teritoriu cu probleme sociale şi precaritate economică, probleme pe care nici nu le-ar putea rezolva şi nici n-ar avea interesul. Iar Băsescu ştie asta. Şi liderii maghiarilor, atât civicii, cât şi politicii, ştiu şi ei prea bine că Băsescu ştie. Dar le convine jocul, mai ales că vin alegerile europarlamentare, iar UDMR şi UCM trebuie să se întreacă în radicalizare. Băsescu le dă ungurilor o temă electorală pentru europarlamentare, iar ungurii îi dau lui Băsescu o temă electorală pentru prezidenţiale. Ca să scoată din bârloguri mai întâi fraieri de maghiari care să-i trimită pe liderii UDMR-UCM în Parlamentul European, apoi, tembeli de români care să dea fuga să-l voteze pe Băsescu.

Probabil că mai sunt suficienţi fraieri şi proşti care să pună botul la manevra de doi bani şi să înghită cârligul electoral al diversiunii neo-naţionaliste. Individul ăsta care este preşedintele ţării îmi provoacă o senzaţie de vomă. De data asta, nici liderii maghiarilor nu sunt, din păcate, prea departe. Mai bine ar lua aminte la verticalitatea ungurilor din Ungaria.

Oare consilierul pe probleme de minorităţi, Ekstein Kovacs Peter, l-a sfătuit pe preşedintele Băsescu să amorseze isteria?

UPDATE. Saturday night delight. O observaţie fină şi o ironie subţire găsiţi la George Şerban. Super-mişto, pe mine m-a delectat.

VADIM TUDOR FACE SPUME LA REALITATEA. DECESUL PRM

Marți 18 noiembrie 2008

vadim-spume-gandul

Foto: Mediafax

Curtea Constituţională a respins, azi, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de PRM faţă de Ordonanţa Guvernului privind trasarea colegiilor electorale.

A căzut, astfel, ultimul obstacol în calea susţinerii alegerilor la termen şi în sistem (cvasi)uninominal. PRM a făcut totul pentru a încerca să amâne alegerile şi să determine revenirea la sistemul pe liste.

Aliatul PD-L a suferit, astfel, o lovitură letală. Astăzi putem anticipa decesul PRM, care nu are nici o şansă să intre în Parlament.

Şi astfel, Măscăriciul de serviciu va rămâne pe dinafară. După ce a servit atâta vreme patria şi pe toţi preşedinţii republicii noastre, după care i-a bălăcărit – în afară de Ceauşescu, după care din nou i-a servit.

Acum îl linge pe Băsescu după ce l-a scuipat. Jucându-şi perfect rolul de element de contrast în Parlament, la condamnarea comunismului, ca să păcălească fraierii, mai ales pe „colegii mei intelectualii”, strâns uniţi în jurul conducătorului iubit şi în pericol să fie debarcat de cei 322 de tâlhari naţionali, reprezentanţi ai odioaselor grupuri de interese oneroase, împotriva cărora s-a ridicat cavalerul cauzei nepătate, Băse I al României.

Că C.V. Tudor îşi face meseria spurcată nu-i de mirare. Că îi stropeşte pe alţii cu noroi, nu-i nimic nou – culmea tupeului, să-l facă pe Ion Cristoiu turnător (care mă enervează uneori îngrozitor, cum a fost aseară când a vituperat împotriva dreptului de posesie a proprietăţii private, în ideea că poate se întoarce comunismul, dar asta-i altă poveste). După ce el, V.C.Tudor, a servit Securitatea cu zelul cel mai greţos posibil, revista „Săptămâna” fiind chiar oficina Securităţii! Acolo a fost maculată istoria ţării, a fost calomniat exilul românesc şi au fost batjocoriţi oamenii cinstiţi, care nu mâncau necomestibil ca slujitorii regimului comunist.

Revista „România Mare” a continuat „Săptămâna”. Vadim Tudor şi-a bătut joc de oameni, fără să suporte vreodată consecinţele. Înconjurat de toate rebuturile aparatului represiv. Şi nu-i întâmplător faptul că fiţuica abjectă şi partidul extremist au apărut chiar în timpul mineriadei din iunie 1990, chiar pe 16 iunie, în timp ce „România liberă” era interzisă, la cererea „minerilor” – pentru ca, ulterior, cel care a formulat cererea în numele lor, ing. Cămărăşescu, să recunoască public că e ofiţer de Securitate.

Deci, toate astea nu mai surprind. Nu surprinde nici – dar e revoltător – faptul că Realitatea TV îi găzduieşte spaţii ample, de ore în şir, lui Vadim Tudor, de când cu pactul PD-L-PRM, în legătură cu care preşedintele Băsescu a declarat la TVR că s-a simţit „umilit”, dar n-a protestat împotriva susţinerii pe care i-o acordă Vadim Tudor. Care face, la propriu, spume pentru Băse la Realitatea TV. PRM piere pe propria-i limbă.

Intolerabil – dar fără reacţie publică, până acum – e faptul că, azi, Vadim Tudor a tunat şi a fulgerat aproape o oră, pe marginea durerii minerilor de la Petrila, evocând, cu tupeu nemărginit, sfârşitul anului 1999 şi glorificându-se pentru atitudinea de atunci, pretins pacifistă, când în realitate a incitat, în plin Parlament, la lovitură de stat, făcând apologia infracţiunii, adică a acţiunii paramilitare a minerilor şi chemându-i în Capitală ca să dea jos Guvernul şi Preşedintele.

Preşedintele Constantinescu a fost pe punctul să declare stare de necesitate, dar datorită unor profesionişti – nu în ultimul rând, a celor din SRI, a rezolvat criza şi a stopat răscoala unor mineri manipulaţi demenţial de deşeurile vechilor structuri, disperate de perspectiva aderării la NATO. Preşedintele Constantinescu a greşit atunci că nu a acceptat ca C.V. Tudor să fie arestat, iar partidul lui, interzis pentru subminarea puterii de stat şi alte infracţiuni criminale la adresa statului de drept.

Mai mult, Emil Constantinescu nu a intrat în cursa pentru un nou mandat prezidenţial, favorizând situaţia scandaloasă a unei finale Iliescu-Vadim Tudor.

Ar mai fi de zis câte ceva. Nu mai zic acum decât că sper să se pună capăt, odată pentru totdeauna, carierei politice a acestui personaj incalificabil, care va rămâne, oricum, cu fiţuica lui abjectă, pentru că se vor găsi în continuare fosile securiste să-l sponsorizeze. Iar cei calomniaţi vor greşi, probabil, în continuare, refuzând apelul la justiţie contra calomniatorului de serviciu. Personal, regret că am renunţat la continuarea acţiunii judiciare pe care am iniţiat-o în 1996, în solidar cu alte persoane ale căror nume fuseseră publicate pe o listă a „trădării de ţară” în „România Mare”.

Mai adaug şi că mi-a fost foarte ruşine pentru faptul că, după ce, ani în şir, scrisese lucruri de-o mizerie inimaginabilă despre mine şi mama mea în „România Mare”, anul trecut, în mai multe rânduri, inclusiv la o conferinţă de presă, Vadim Tudor m-a lăudat. De ce credeţi? Pentru „curajul de a spune lucrurilor pe nume la adresa lui Băsescu”. Aliatul lui de azi. Care ar fi cazul să se delimiteze. Măcar din pragmatism, adică fiind conştient că suporterul lui înspumat e loser, neavând cum să mai intre în Parlament. Datorită votului uninominal pentru care chiar preşedintele Băsescu a militat. După ce l-a blamat. Dar asta-i altă poveste. Măcar de-ar ţine de mintea de pe urmă.

D’ALE CARNAVALULUI: MOŢIUNEA DE CENTURĂ

Luni 10 noiembrie 2008

mascarici

PD-L, strâns unit cu PRM a băgat moţiune de cenzură electorală contra PNL, în chestia populismului privind salariile profesorilor majorate cu 50 la sută în plină criză mondială, în care toată lumea ia măsuri de austeritate.

PSD, iniţiatorul legii populiste, zice că nu pune botul la tentativa lui Boc-Vadim de a amâna alegerile.

PNL, prin premierul Tăriceanu, zice că rămâne pe poziţie.

Mâine se dezbate la Curtea Constituţională şi sesizarea PRM prin care încearcă să reintroducă sistemul electoral pe liste, singura şansă a formaţiunii lui CVTudor de a mai accede în Parlament.

PD-L şi PRM vor amânarea alegerilor şi renunţarea la sistemul de vot uninominal. Vor reuşi?

Trece sau nu trece moţiunea de centură? Face sau nu face Curtea Constituţională jocul alianţei prezidenţiale?

P.S. Chiar dacă OUG care amână aplicarea legii creşterii salariale până în mai este respinsă la Senat şi va fi respinsă şi la Camera Deputaţilor, Guvernul poate emite altă ordonanţă de urgenţă prin care să blocheze legea iresponsabilă.

UPDATE. Moţiunea de cenzură nu a putut fi dezbătută, pentru că nu a existat cvorum. Unii din cei absenţi erau chiar dintre iniţiatori.

PSD zice că n-are rost să voteze o moţiune de cenzură cu trei săptămâni înainte de alegeri, acuzând PD-L-PRM de demagogie electorală, dar anunţă că ar putea introduce propria moţiune de cenzură.

PD-L şi PRM mizează pe Curtea Constituţională pentru avizarea plângerii depuse de Avocatul Poporului la sesizarea sindicatelor din educaţie privind pretinsa neconstituţionalitate a unei ordonanţe de urgenţă care anulează o lege. În realitate, NU o anulează, ci doar îi amână aplicarea. În orice caz şi dacă sindicatelor li s-ar da dreptate, OUG oricum e pe jumătate respinsă, fiind previzibil că şi Camera Deputaţilor va imita Senatul. Iar Guvernul poate emite o altă ordonanţă care să blocheze legea, ceea ce iarăşi nu înseamnă că o anulează.

Luaţi-vă floricele şi aşezaţi-vă comod. Carnavalul continuă.

SOLIDARITATE CU CRISTI OPREA. LEAPŞA JURNALIŞTILOR

Sâmbătă 27 septembrie 2008

ARTICOLUL PENTRU CARE BĂSESCU L-A DAT ÎN JUDECATĂ

TRAIAN BĂSESCU – DEZICERI PE TOATĂ LINIA

DE SUPERVIZAREA TROCULUI PDL-PRM

05 Sep 2008 Cristian Oprea

„Preşedintele Traian Băsescu a ţinut morţiş, vineri, să precizeze că nu ar fi avut nici o legătură cu trocul dintre PD-L şi PRM pentru ca Vadim să îşi păstreze vicepreşedinţia Senatului, acuzând presa de minciună.

 

În încercarea de a se distanţa de decizia PD-L – care nu mişcă nimic fără acordul său – şeful statului a încercat să inducă ideea că are preocupări înalte: ”Nu mă ocup de lucruri mărunte ca numirile în Parlament. De lucruri mărunte şi de minciuni are cine să se ocupe”. Traian Băsescu s-a dezis public şi de înţelegerea dintre PRM şi PD-L pentru ca liderul Corneliu Vadim Tudor să îşi păstreze fotoliul de vicepreşedinte al Senatului, după ce Partidul Conservator nu a mai vrut să îl sprijine pentru acelaşi post. “Am dat un comunicat că nu am avut nici o implicare.

 

Reconfirm această poziţie”, a încercat preşedintele României să îşi arate echidistanţa pe care i-o cere Constituţia.

 

În urmă cu două zile, după declanşarea scandalului şi mai ales în urma luărilor de poziţie anti-PRM ale unor personalităţi care l-au susţinut şi i-au fost favorabile, şeful statului transmitea, prin serviciul de presă al Palatului Cotroceni, un comunicat oficial în care aproape că se jura că nu a avut nici o implicare. Traian Băsescu a ţinut cu tot dinandinsul să dezmintă ceea ce mai mulţi lideri ai PD-L au susţinut, ce-i drept nu public ci sub acoperirea anonimatului, acreditând ideea că nu ar fi existat vreuun fel de contacte între el şi lideri politici, mai ales ai PD-L, pentru aranjarea trocului.

 

 

Apoteotic, şeful statului a făcut apel la partide să nu îl implice în “campania electorală prematură”. Fără să lase posibilitatea presei de a pune întrebări lămuritoare despre acest subiect, preşedintele a încheiat referirile sale pe această temă, la fel de brusc cum le-a şi început. 

Traian Băsescu a plecat, vineri, într-o vizită în Italia, unde nu va fi primit la Vatican decât de Secretarul Sfântului Scaun, cardinalul Tarcisio Bertone, urmând să se vadă cu Papa Benedict al Papa Benedict al XVI-lea doar la Gandolfo, reşedinţa de vacanţă a suveranilor pontifi. Preşedintele va avea şi o întrevedere cu Marele Maestru al Ordinului de , Matthew Festing , urmând să viziteze spaţiul pe care se va afla, cândva, sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei”.

 

 

Leapşa tuturor jurnaliştilor-bloggeri şi tuturor bloggerilor doritori să se solidarizeze cu Cristi Oprea, jurnalistul de la „Cotidianul” dat în judecată de preşedintele Băsescu.

 

Îi rog să publice pe blogurile lor articolul pentru care Cristi Oprea a fost dat în judecată şi să-şi întrebe vizitatorii dacă ei consideră că a existat vreun temei.

 

Personal, consider că e vorba de o răzbunare stupidă a preşedintelui ţării pe un jurnalist, pentru faptul că patronul trustului din care face parte publicaţia la care lucrează nu îl mai susţine ci, dimpotrivă, politica editorială a „Realităţii Caţavencu” s-a schimbat cu 180 de grade.

 

Rămân însă profesioniştii oneşti, cei care îşi fac datoria faţă de cititor şi se respectă, în ciuda atitudinii conjuncturale a patronilor în raport cu partidele politice şi anumite personalităţi ale vieţii publice.

 

Cristi Oprea este şi cel care a scris articolul despre „lista neagră” a publiciştilor monitorizaţi de Cotroceni, pe care cu onoare ocup locul al treilea, după Ion Cristoiu şi Victor Ciutacu. Iar, „la numărul de caractere”, îl întrec pe Ciutacu, fapt pentru care s-a declarat neconsolat!

 

Întrebarea e: de ce nu ne-a dat pe noi în judecată, ci pe Cristi Oprea?

 

Întrebarea e, de fapt, de ce nu şi-a concediat consilierii de imagine şi comunicare care l-au sfătuit să dea în judecată un jurnalist. Iar în cazul în care l-au sfătuit să nu o facă, demisia ar fi fost pentru ei un act elementar de onoare.

 

PROTESTEZ CU TĂRIE FAŢĂ DE ACTUL ABERANT AL PREŞEDINTELUI BĂSESCU DE A-L DA ÎN JUDECATĂ PE CRISTIAN OPREA ŞI MĂ SOLIDARIZEZ CU FOSTUL MEU COLEG DE LA „ROMÂNIA LIBERĂ”.

 

Un coleg minunat şi un om – pâinea lui Dumnezeu.

VADIM TUDOR, GIGI BECALI, EMIL BOC ŞI PĂSTORUL BĂSE

Marți 2 septembrie 2008

Foto: www.daylife.com

Se pune de-o super-alianţă, de super-dreapta: PD-L, PRM şi PNG.

Vadim şi-a negociat păstrarea funcţiei de vicepreşedinte la Senat, iar micuţul Boc s-a conformat. Dacă-i ordin, cu plăcere!

De altfel, Vadim şi-a schimbat, de câteva luni, cu 180 de grade atitudinea faţă de preşedintele Băsescu, pe care l-a elogiat. Şi a declarat: „Să vă ferească Dumnezeu de o alianţă Băsescu-Vadim!”.

De ce? E naturală. Şi lângă cei doi pot sta la fel de firesc dragă Stolo, pacientul cu ochi albaştri, Theodor Stolojan, şi Gigi Becali, patron la fel de compensat (la Primăria Capitalei).

Vadim a mai declarat şi că e sigur că se împacă fără probleme cu Gigi Becali şi vor face un tandem inimitabil în Parlament.

O turmă şi o păstor: Traian Băsescu.

Vorba e: ce-or zice indignaţii cauzei condamnării comunismului? Fanii prezidenţiali, în frunte cu Horia Patapievici şi Gabriel Liiceanu, pe care preşedintele Băsescu i-a fezandat tocmai prin victimizarea din Parlament administrată via Vadim Tudor, agentul de contrast, aşa cum semnalam la acea vreme, spre revolta deontologică a colegilor mei, intelectualii.

Şi mai ales: ce-o zice Cătălin Avramescu?!

P.S. Oare îi dă Băse înapoi „Steaua României” lui Vadim?

SOLDAT US NAVY ÎMPUŞCAT LA MAMAIA. INCIDENT SAU…?

Sâmbătă 30 august 2008

Un militar american aflat în timpul liber a fost împuşcat cu gloanţe de cauciuc, sâmbătă dimineaţă, într-o altercaţie pe care el şi alţi trei colegi au avut-o cu un grup de motociclişti în staţiunea Mamaia.

Potrivit şefului Poliţiei Mamaia, comisarul Iulian Dode, incidentul s-a petrecut sâmbătă dimineaţă, în jurul orei 01.00, când mai mulţi motociclişti din Călăraşi, care se plimbau pe faleza staţiunii Mamaia, au deranjat un grup de militari americani. Aceştia nu purtau uniforme, fiind în timpul orelor libere, şi merseseră în Mamaia pentru distracţie. Se pare că, la un moment dat, unul dintre militari a fost atins de către unul dintre motocicliştii care se plimbau pe faleză, iar în scurt timp cele două grupuri s-au luat la bătaie.

În timpul încăierării, unul dintre motociclişti a scos un pistol cu gloanţe de cauciuc, cu care a tras la întâmplare, unul dintre militari fiind rănit.

Acesta, împreună cu colegii lui, a fost dus la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde a fost tratat în ambulatoriu. Medicii de la urgenţă au stabilit că rănile acestuia, în abdomen şi la picioare, erau superficiale şi nu au necesitat internarea în unitatea medicală.

Comisarul Iulian Dode a mai precizat că trei dintre motociclişti au fost reţinuţi la scurt timp după comiterea agresiunii, iar cel de-al patrulea, despre care se bănuieşte că ar fi chiar cel care a tras cu pistolul, a fost prins câteva ore mai târziu.

Tinerii sunt cercetaţi pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dar încadrarea ar putea fi schimbată în cazul în care militarul împuşcat va depune o plângere. Şeful Poliţiei Mamaia spune că arma cu care s-a tras nu a fost găsită până în prezent.

MEDIAFAX

CC A DECLARAT NECONSTITUŢIONALĂ LEGEA FUNAR-GHIŞE

Miercuri 9 iulie 2008

La sesizarea PD-L, Curtea Constituţională a declarat, azi, neconstituţională Legea Funar-Ghişe privind obligativitatea ca audio-vizualul să difuzeze în egală măsură „teme potizive şi teme negative”.

Imediat ce Senatul a adoptat în unanimitate această lege, le-am sugerat liberalilor, în particular, liderei grupului senatorial, Norica Nicolai, să conteste la Curtea Constituţională această lege tembelă, pentru a remedia rapid o eroare.

I-am şi avertizat pe liberali că, în caz contrar, fie o va face PD-L, fie nu o va promulga preşedintele Băsescu şi vor câştiga în imagine. Dar indolenţa liberalilor bate propriile recorduri, împotriva propriilor interese.

Dacă simpaticul Crin Antonescu nu se grăbeşte să conteste la Curtea Constituţională nici legea criminală privind interdicţia de restituire a imobilelor naţionalizate, atunci este previzibil că preşedintele Băsescu va da o nouă lovitură de imagine, prin nepromulgare.

Prostia se plăteşte.

O LEGE IMBECILĂ VOTATĂ ÎN UNANIMITATE LA SENAT

Miercuri 25 iunie 2008

Foto: kappa.ro            Foto: informatiazilei.ro

Dacă ieri, Camera Deputaţilor a adoptat cea mai criminală lege de la răsturnarea din decembrie 1989 încoace, conform căreia casele naţionalizate să nu mai fie restituite, astăzi, Senatul s-a întrecut pe sine şi a adoptat, în unanimitate, legea cea mai imbecilă de la comunism încoace.

Anume, ca audio-vizualul să aibă obligaţia să difuzeze teme negative şi teme pozitive fifty-fifty! De la realismul socialist încoace nu s-a mai pomenit o asemenea aberaţie care intervine, brutal, în politica editorială a redacţiilor şi impune norme de tip cenzură. Că primul iniţiator se numeşte Gheorghe Funar nu-i de mirare. Dar că perechea lui conceptuală se numeşte Ioan Ghişe, liberal, este absolut incredibil!

Ghişe nu e nici pe departe un ga-ga, este una din piesele de bază mediatice ale PNL. El s-a consultat cu partidul? Partidul ce-a zis? Sau era mai preocupat cu sforile pentru propulsarea unor neaveniţi prin colegii electorale capitale? Şi dacă s-a votat în unanimitate, înseamnă că au votat şi toţi senatorii liberali prezenţi. O fi fost şi Norica Nicolai?

Chiar dacă a fost şi chiar dacă a votat-o, măcar să o pună pe seama căldurii mari şi să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la această imbecilitate de lege flagrant anticonstituţională, pentru că limitează şi condiţionează libertatea de expresie, libertatea presei. Mă mir că n-au inclus şi blogurile. Sau s-or fi gândit că îi înjurăm pe aici şi pe la televiziuni îi lăudăm.  Fifty-fifty!

Norocul lor că eu nu vreau să ies pe sticlă şi nu cred că am să mă răzgândesc. Altfel, mi-ar fi făcut o reală plăcere să dezbat cu Victor Ciutacu tema generoasă, extrem de pozitivă, din cauză că este atât de productivă, conform căreia, cum zice el: „mama imbecililor e mereu gravidă”. Şi fată!

Tulai, Doamne! Căldură mare.

UPDATE. Gheorghe Funar a declarat, la Realitatea tv, că o contribuţie mai mare o are domnul Ghişe. Imprevizibilă e natura umană!