Am văzut la ştiri declaraţia lui Ponta că Nuland a venit „cu un motiv confidenţial”. A spus-o cu seninătate, fără să fie deranjat cu întrebări suplimentare. Că Gâdea e omul lui de serviciu, de când i-a ordonat Felix să presteze aşa.
Ştirile au fost la şase dimineaţa, ele reluau o declaraţie de aseară. Şi nimic. Nici o reacţie. Pentru că în USL nu-i decât o complicitate din interese personale şi fără interes pentru interesele naţionale. Iar presa e sub nivelul mării.
Avem absolut tot dreptul să ştim ce a cerut administraţia SUA slugilor din România. Chestia-asta cu aranjamentele „confidenţiale” peste capul popoarelor e scandaloasă, inacceptabilă. Numai că poporul român e tratat de prost.
Ce alt premier dintr-o ţară euroatlantică şi-ar fi permis să facă o asemenea declaraţie fără să-şi dea demisia în consecinţă? Nu de alta, dar ca să nu plece în şuturi.
Pe cine-au întrebat ministrul Justiţiei şi preşedintele CSM, plătiţi din bani publici, când au răspuns ca nişte slugi în patru labe la convocarea pe care le-a făcut-o Ambasada SUA? Adrian Bordea, cică: „ni s-a solicitat intempestiv o întrevedere la Ambasada SUA” şi „discuţia s-a purtat pe câteva minute, nu au fost decât trasate cred că punctele care vor constitui baza de discuţii mai ample în viitoarea întâlnire”. 😯 👿 Aş jigni boul. Grav de tot.
Ce-ar fi fost dacă ministrul de Externe al României convoca ataşatul american – că nu s-au învrednicit de mai bine de un an să trimită un nou ambasador – să-l întrebe dacă oficialii statului român au fost spionaţi ca şi ceilalţi demnitari europeni şi dacă da, pa?!
În ce-l priveşte pe naşul Cristi Maior ot SRI, el a făcut cea mai penibilă declaraţie posibilă când a băgat capul ca struţul declarând că „nu a existat acord cu NSA pentru ascultarea demnitarilor din România”. 😆 😯 👿 Declaraţia pentru imbecili a comis-o cu luni în urmă şi n-a avut nici un ecou, fiindcă ăsta-i nivelul la care nevolnicii au adus statul român. Dacă o asemenea declaraţie ar fi fost făcută, prin absurd, de către şeful principalului serviciu de informaţii , de exemplu, al Germaniei, nu doar că zbura, ci era arestat. Imediat.
Deci, impotenţilor care ar trebui să asiguraţi securitatea României şi să-i serviţi interesele, demisia! Ieri.
Au fost suficiente câteva secunde pentru ca subsecretara de stat Nuland să-l pună la punct pe Băsescu. A fost o execuţie sumară, glacială, ca de la slugă de stăpân la sclav. Pentru ca sclavul să priceapă că pe măsură ce se umileşte mai mult, mai mult e umilit. Chiar de o subalternă a stăpânului. O lecţie care nu-i mai era necesară, a primit prea multe şi nu i-a păsat. Pentru că de fapt, Băsescu e cel mai laş şi umil individ. Repet, fără Sistem n-ar fi nimic. De fapt, ar fi ceva: un număr de penitenciar în regim psihiatric.
Băsescu s-a umilit în modul cel mai înjositor ori de câte ori a avut interesul să prostească pe cineva, după care s-a răzbunat pentru mărinimia sau prostia persoanelor care i-au permis să se folosească de promisiuni mincinoase ca să-şi atingă interesul. Doar că aşa ceva nu ţine cu (stăpânii) SUA. Nuland i-a tăiat, din start, nasul familiarismelor. Deşi trebuia să fie viceversa. 👿
Băsescu s-a declarat onorat de vizita unei subalterne a omologului lui care îl tratează cu partea dorsală. La fel l-a tratat şi sub-subalterna omologului. În engleza-i stâlcită, pocitania a comis o gafă pentru care Nuland l-a lipit de pereţi. Cică: trebuie să fiţi obosită după călătorie. 😯 Nici n-a terminat bine gafa, că şerpoaica l-a şi injectat: Sunt plătită ca să nu fiu obosită, la fel şi dv. 😆 Schema pentru întârziaţi: băi lăbuţă, vezi cum te porţi, nu-mi faci tu mie avansuri, că te bag sub masă la Alcoolicii Anonimi!
Băsescu a făcut sluj crezând că o drege, adică a zis că vor discuta „problemele”. În sensul că e gata să facă delaţiunile. La care ea: important e parteneriatul stetelor noastre. Jucătorul la cacealma s-a umplut de ridicol: sper ca micile neînţelegeri să nu afecteze relaţia. Iar ea: se împlinesc 10 ani de la aderarea României la NATO. 😆 Serios dacă nu mi-ar plăcea să-i fie anchetatoare, când îi sună ceasul.
Şi atât de mândru e de prosternarea lui încât şi-a postat umilirea pe un site al fanilor lui şi pe facebook! Şi chiar n-ar avea nici o importanţă, dacă, oficial, el n-ar fi, pentru SUA, preşedintele României. Iar când preşedintele României e umilit în asemenea hal de o slujnicuţă a administraţiei americane, e umilită, de fapt România. Şi fără absolut nici un drept.
Pe vremea preşedintelui Constantinescu, coropişniţa-asta subalterna Numan n-ar fi fost admisă nici în escorta domesticilor, necum să deschidă gura în faţa lui. Nici măcar ca să-i facă o plăcere aducătoare de herpes.
În România au venit postdecembrist doi preşedinţi ai SUA, care au onorat ţara noastră: în ordine cronologică şi invers ca importanţă, Bill Clinton şi George W.Bush. Acum am ajuns ca o subsecretară de stat să fie primită cu covorul roşu la Cotroceni şi să-l facă de comandă pe primitor.
În rest, rămâne cum am stabilit în postarea anterioară: trebuie să ai un tupeu colosal şi o nesimţire pe măsură ca să dai lecţii cu privire la statul de drept când reprezinţi Sistemul Big Brother. Şi s-a lăudat că „a primit asigurări de la Guvernul României”. Asigurările normale nu puteau fi decât acelea că după ce pică Băsescu, România va face chiar absolut totul pentru ca să redevină independentă justiţia pe care puşcăriabilul de la Cotroceni a prostituat-o ca în stalinism.
Bine a făcut Ponta că nu s-a coborât ca premier al României să aibă o întrevedere cu o subalternă a omologului american. Care e şi prim-ministru. Ministrul de Externe a fost, însă, prea mult pentru ea. Era suficient un subsecretar de stat.
Nu sunteţi voi America pe care o iubim şi al cărei parteneriat l-am aşteptat. Sunteţi chiar fraudele maxime, otrava din inima SUA. Aţi reuşit să ostilizaţi lumea împotriva americanilor. Aţi reuşit performanţa fără egal de a ostiliza cel mai filoamerican popor de până acum, poporul român. 👿
Bunică-mea avea o vorbă: să vă fie de cap şi de hârcă!
Deci, încă o dată: hai marş! Fă paşi înapoi şi să te mai întorci când oi învăţa ce înseamnă respectul!
Până atunci, shove it!
Frauda-asta, de altfel, a fost avansată sub secretarul de stat, după ce, în calitate de purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a patronat dezinformarea opiniei publice americane şi internaţionale. Motiv pentru care a trebuit să se mişte bipartizan la bară ca să-şi pledeze poziţia şi să-i ia locul jigodiei anterioare, Philip Gordon.
P.S. Frunda mi-a amintit de ce îmi e simpatic. A zis-o verde, mai român decât toţi laşii cu sânge românesc: n-au ei nici un drept să ne trateze ca pe o colonie. Îl salut cu drag pe cel care i l-a trimis consilier. Frunda e cel mai bun lucru care i s-a întâmplat lui Ponta. După Crin Antonescu, evident. 😛
Tonta degeaba se scuză că n-a ştiut. Ca să demonstreze că într-adevăr n-a ştiut, îi cere demisia lui Zgonea. Dacă nu i-o cere, ori a ştiut, ori îl guvernează Zgonea pe linie ierarhică.
A fost un exerciţiu-şcoală al serviciilor, absolvit cu brio, din cauză că ţinta era vulnerabilă până la prostie. Adică, în Parlament, mai precis, inclusiv printre USL-iştii din Parlament, sunt băsecurişti care fac jocurile. Şi au băgat modificările hilare la Codul Penal, de natură să facă, din nou, din România o colonie, iar ambasadorii unor state să se ridice de pe ouă şi să cotcodăcească punitiv la impotenţii noştri de guvernanţi.
Dacă erau bărbaţi, le-ar fi pus în vedere că România e stat aliat, deci membru al NATO cu victime pentru o cauză care nu e a ei şi stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, unde nimeni nu e mai egal decât celălalt decât dacă vrem să dovedim totalitarismul orwellian al UE, noua URSS.
Oricum, bine le face Băsescu că le cere demisia, lui Ponta şi lui Crin, precum şi dizolvarea Parlamentului cu 70% USL, din moment ce l-au avut în mână şi în loc să-l spulbere, l-au graţiat, de frica mărimile 😳 mărimilor mondialiste. De ei ar putea să-şi bată joc cât vrea. Partea proastă e că dezaxatul de la Cotroceni îşi bate joc de popor. Din cauza nevolnicilor pe care i-am votat şi nu sunt în stare să ne apere. Dimpotrivă, îşi văd doar de interesele lor meschine. Deci, continuă să facă ce au făcut şi cei pe care i-au dat jos doar ca să le ia locul.
Demisia ar trebui să şi-o dea toţi. Şi să vină la putere nişte oameni normali. Care nu uită de unde au plecat.
Din păcate, e o utopie. Deci trebuie să ne mulţumim cu ce avem.
Numai că şi ei ar trebui să nu se mai atace pentru că îi troznim de proşti ce sunt. Faptul că sunt mai acceptabili fiindcă nu le mai vedem feţele celorlalţi nu-i face scuzabili. Dimpotrivă, îi obligă să se pună în patru labe în faţa alegătorilor. Nu de alta, dar fiindcă mai urmează alegeri.
Realitatea e că Administraţia republicană a respectat România, pe când administraţia „democrată” Obama a batjocorit ţara noastră fără precedent. Şi continuă să o facă. Pentru care ar merita să-i explodeze aroganţa-n faţă.
Puşlamaua de Obama ar trebui să asculte bine „Amazing Grace”. Poate pricepe ceva, înainte să ardă în iad.
E o zi care trebuie să existe. Ar trebui să fie în fiecare zi.
Şi cred că principalul drept al omului e ca oamenii să-i respecte drepturile. Şi principala lui datorie e să respecte drepturile celorlalţi. Iar statul să fie garantul drepturilor omului, nu opresorul lor.
Nici statul, nici societatea şi nici alte considerente nu sunt mai presus de om, aşa cum cred totalitarii. Doar Dumnezeu e mai presus. Pentru însăşi consacrarea omului.
Nici o lume nu e perfectă, nicăieri nu-i raiul pe pământ. Dar o lume normală are mereu în centru respectul faţă de om, preţuirea pentru viaţă.
Unde ele lipsesc, începe iadul.
Şi deşi ONU a stabilit, încă din 1950, 10 decembrie ca zi a drepturilor omului, ele se tot încalcă, inclusiv în democraţii. Tiraniile persistă. Considerentele comerciale în relaţie cu state totalitare primează. Unele sunt chiar membre ale Consiliului de Securitate al ONU, cu drept de veto, am numit China şi Rusia. Drepturile omului sunt, din păcate, mai mult o lozincă fariseică în relaţiile internaţionale.
Dubla măsură se aplică, de altfel, pe faţă. Dau numai un exemplu, că deja masacrele cotidiene contra deţinuţilor politici din China sunt trecute cu vederea sistematic în favoarea considerentelor materiale, aşa încât am să mă refer la Rusia şi la satelitu-i ucrainean.
Nimeni n-a condiţionat relaţiile cu Rusia de elucidarea şi încetarea asasinatelor care au drept ţintă incomozii, de la jurnalişti la opozanţi, mai ales disidenţi din servicii. Nimeni n-a îngheţat relaţia cu Moscova pe motiv de Politkovskaia, jurnalista ucisă pentru că denunţa masacrele din Cecenia. De fapt, Washingtonul susţine Moscova în „lupta contra terorismului cecen”, deşi e în cauză un stat care trebuia să fie independent încă de la căderea URSS, parţial teoretică. Nici mărimile UE n-au răcit relaţiile cu Rusia pe motivul drepturilor omului, mârâielile se produc doar când sunt în joc călcături pe bătături economice.
În schimb, UE a avut faţă de Kiev o atitudine de genul „Cât îmi dai ca să te-mpuşc”, adică, a condiţionat acordul de asociere cu Ucraina, de eliberarea Iuliei Timoşenko, acord pe care puterea filorusă care a băgat-o la puşcărie oricum nu-l voia. Deţinuta cu pricina nu e, de altfel, decât o politiciană versatilă, care s-a plimbat între SUA şi Moscova, şi până la urmă, a picat în gol. Condamnată cu un cap de acuzare la fel de idiot ca şi cele ale DNA, de pe la noi, abuz în serviciu, abuz de putere. Numai că UE bagă la MCV fără număr elogii privind DNA, la fel de admirativă fiind şi Administraţia SUA.
Până la urmă, drepturile omului le apără oamenii. Adesea, de unii singuri sau alături de familiile lor. Cum sunt la noi Ion şi Adriana Olteanu, protestatarii de la Drobeta. Stigmatizaţi precum evreii cu steaua galbenă. Doar că ei nu sunt evrei. Dacă ar fi, nimeni n-ar îndrăzni să-i trateze atât de represiv precum au făcut-o guvernele Boc şi MRU, şi cum continuă să o facă guvernul Ponta.
Ion Olteanu a fost dintre puţinii protestatari de pe vremea lui Ceauşescu, iar justiţia postcomunistă refuză să-i recunoască statutul de deţinut politic. În contrast, Silviu Brucan, un propagandist kominternist criminal şi cinic, a murit elogiat. Că de! A fost „visiting professor” în SUA. Deşi nici nu terminase liceul.
Obama a dat noroc cu Ponta în trecere spre funeraliile lui Nelson Mandela.
O realizare epocală!
De multă vreme nu mai urmăresc tembeliziunile de ştiri. O detoxifiere pe care v-o recomand. Azi am nimerit pe Antena 3 când tocmai titra, cu majuscule, „Ponta s-a întâlnit cu Obama”.
Până unde merge pupintontismul? Până unde merge şi pupinbăsismul.
Am scris de mai multe ori că era previzibil ca Pungeştii să devină punga cu explozibil electoral prin instrumentarea locală a violenţei jandarmeriei împotriva populaţiei civile revoltate, violenţă de natură să se spargă în capul ministrului liberal de Interne, deci, să explodeze în faţa PNL, ca acţiune de pre-campanie pentru europarlamentare.
Spre deosebire de PNL, PSD – să mă ierte susţinătorii admirabili şi dragii de bizoni înşişi – are suficienţi bizoni ca să-i asigure 25-30% şi în cele mai crâncene perioade de scădere a încrederii şi simpatiei.
Foto: realitatea.net
Oricum, Ponta se joacă cu focul, fiindcă scânteia de acolo poate cuprinde capitala. Şi în consecinţă, ţara.
Mai ales că şi vremea e frumoasă, aşa era în decembrie 1989.
Deci, ministrul de Interne ar face bine să-l demită pe responsabilul acţiunii represive şi să dispună anchetă la adresa celor care au executat-o cu zel. Altfel, riscă o mişcare anarhică. Şi anarhistă. Scăpată de sub control. Tot ceea ce vizează Sistemul care o instrumentează ca să justifice măsuri de forţă şi regim totalitar.
Foto: Adrian Arnăutu, Mediafax
Şi să nu fie de mirare când Băsescu va face conferinţă de presă special ca să înfiereze „violenţa guvernamentală”, satisfăcut, în acelaşi timp, că proiectul coabitac Chevron e în desfăşurare. De altfel, presa băsecuristă pregăteşte terenul. Cu zel.
Aşa încât ministrul Stroe ar fi cazul să joace bărbăteşte şi să dispună măsuri dure. Poate chiar să ia taurul de coarne şi să meargă personal la faţa locului. După ce-i demite pe (i)responsabili. Dacă mai poate, după prostia cu descentralizarea. Dacă nu, din păcate s-ar putea ca Sistemul să-i obţină demisia. Că nu trebuie să numere el voturile.
Vreau să spun că n-are altă şansă decât să joace tare şi să câştige simpatia civică în cazanul de la Pungeşti. Altfel, PNL pierde grav. Şi asta-i secundar. Principalul e că o revoltă violentă ar fi tot ce poate fi mai neavenit pentru România. Liberalii ar trebui să ceară, frontal, rezilierea contractului cu Chevron.
Chiar în mijlocul marii manifestaţii naţionale care se anunţă mâine, la Pungeşti.
Geoană pierde, vorba lui Adrian Năstase, o competiţie pe care era aproape imposibil să n-o câştige, purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale fiindu-i Victor Ponta, care pe urmă îl dă jos, după care îl exclude din PSD, cu şuturi, după care îl primeşte, cu pupături, pe lista senatorială a USL şi acum îl face înalt reprezentant al Guvernului pentru relaţii externe, imediat după ce Ţopăilă se zborşise la PNL, victimizând PSD ca „atacat în fiecare zi”. 😀
Geonacule, vezi că te aşteaptă cineva la spa! Dar de data asta ia-o şi pe Mihaela! Dragostea ta. 😛
Şi să nu uiţi talcul! Nu de alta, dar nu ştii când vine Biden să joace tenis. Poate faceţi un dublu mixt. Cu Tonta. 😳
Welcome to Roxania 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.