Archive for august 2013

COSTICĂ ŞTEFĂNESCU S-A SINUCIS :(

Marți 20 august 2013

Costica Stefanescu ziarulring

Foto via ziarulring.ro

Fostul căpitan al Naţionalei şi al „Craiovei Maxima”, Costică Ştefănescu, s-a sinucis, azi. Era grav bolnav şi durerea trebuie să fi fost insuportabilă. Mare păcat!

Să ne rugăm pentru sufletul lui, să-l ierte Dumnezeu pentru că şi-a luat viaţa! Şi să-i primească, în schimb, tot ce a făcut bun şi frumos în viaţă, pentru ceilalţi!

Aşa ca în fotografia de mai sus vreau să-l ţin minte. De la Naţională, al cărei demn căpitan a fost. L-am văzut de multe ori pe viu, când juca la Steaua. Dădea viaţă ideii de fair-play.

A fost un sportiv adevărat, un domn al gazonului, de-o eleganţă impecabilă. Şi rară pentru un fundaş. El ar fi trebuit să conducă o academie de fotbal, să-i înveţe pe tineri că a fi fotbalist e altceva decât să fii derbedeu şi parvenit. Cu totul altceva. O artă.

Era admirabil ca fotbalist şi respectabil ca om. Un om discret. Şi un om bun, ce păcat! 😥

Îmi pare nespus de rău că s-a chinuit atât, şi e sfâşietor că n-a mai putut suporta şi a ajuns la actul extrem de a sări pe fereastră, de la etajul 5. Trebuie să fi fost o durere inimaginabilă. Nici nu vreau să ştiu dacă spitalul avea sau nu morfină; e prea dureros pentru mine să-mi amintesc cât de neputincioşi pot fi uneori medicii în faţa durerii.

Spitalul Militar Central e într-o situaţie extrem de delicată. Secţia de chirurgie toracică va purta fatalmente stigmatul acestei sinucideri. Nu-i un blam, e doar o constatare.

Ar trebui ca Ministerul Apărării să răspundă ce sumă a alocat SMC.

Costică Ştefănescu avea doar 62 de ani. Condoleanţe familiei îndurerate!

Dumnezeu să-l ierte! 😥

Reclame

CAZUL MIRANDA, ABUZ COLOSAL ASUPRA LIBERTĂŢII PRESEI. SUA ANEXEAZĂ LONDRA, EXPUSĂ UNUI CONFLICT DIPLOMATIC CU BRAZILIA

Marți 20 august 2013

Glenn Greenwald and David Miranda

Foto: Ricardo Moraes, Reuters via http://www.theguardian.com/world/2013/aug/19/david-miranda-interview-detention-heathrow

Duminică dimineaţa, un cetăţean brazilian, pe nume David Miranda, a fost reţinut pe aeroportul de tranzit Heathrow şi supus interogatoriului sub ameninţarea detenţiei.

Evenimentul a avut loc cu invocarea Legii Terorismului, al cărui articol 7 permite reţinerea pentru maximum 9 ore a unei persoane aflate în aeroport, port sau alte zone de graniţă, percheziţionarea şi interogarea fără apărare i.e. avocat (doar cel mult unul din oficiu, adică, din servicii).

Poliţia de frontieră – cu suspiciunea că ar fi implicate servicii secrete britanice – l-a interogat pe Miranda cu privire la orice în afară de terorism. Abuz, în sine, uriaş. Moţul pe mizerie l-au constituit întrebările privitoare la Edward Snowden. Şi chiar la mişcările de protest din Brazilia!

David Miranda a relatat toată sinistra păţanie pentru jurnalul „The Guardian”, al cărui corespondent din Brazila este Glenn Greenwald, partenerul lui şi avocat acreditat în SUA, pe care n-a avut voie să-l sune din Marea Britanie.

Corespondentul „The Guardian”, Greenwald, i-a luat interviu lui Snowden şi a scris mai multe articole privind poliţia politică practicată de NSA – Agenţia de Securitate Americană şi de serviciile britanice aferente.

Partenerul lui Greenwald, David Miranda, se întorcea de la Berlin la Rio de Janeiro, via Londra. Şi a fost umflat imediat după debarcarea spre linia aeriană către Brazilia. Mai precis, i-a fost confiscat tot bagajul, cu toate articolele electronice, printre care stick-uri de memorie, un hard-disk detaşabil, un computer şi telefonul mobil. I-au fost cerute parolele sub ameninţarea că dacă nu e „cooperant”, va fi dus în arestul poliţiei, cu toate consecinţele.

Miranda a spus că nici nu ştie ce conţin dispozitivele cu memorie, pentru că el n-a făcut decât un comision între o realizatoare de film din Berlin, cetăţean american, Laura Poitras şi partenerul lui, jurnalistul Greenwald de la Rio.  Laura Poitras e autoare ea însăşi de articole privind dosarele Securităţii Americane pe care Snowden le-a dezvăluit presei interne şi internaţionale. Şi chiar dacă Miranda ar fi (fost) la rândul lui colaborator al anchetelor jurnalistice, tot nu se justifică reţinerea lui. O reţinere scandaloasă, abuzivă şi care a provocat alertă maximă în mediile jurnalistice şi civice din lumea – teoretic, încă – liberă.

După 9 ore de interogatoriu, Miranda a fost eliberat şi condus pe teritorul britanic, de parcă nici n-ar fi fost anterior încadrat ca suspect de terorism. Între timp, brazilianul a ajuns acasă, iar Glen Greenwald a declarat că abuzul la adresa partenerului lui a fost „o tentativă nereuşită de intimidare”, fiindcă de acum încolo va fi şi mai vigilent şi mai dur în anchetarea jurnalistică şi livrarea de dovezi privind caracterul represiv al forţelor britanice.

Libertăţile cetăţeneşti, libertatea de expresie şi cea de manifestare, libertatea presei sunt grav prejudiciate. Cazul Miranda e un precedent extrem de periculos. Şi ispititor pentru autorităţile de pretutindeni, pentru că nu puţini guvernanţi au fantasma botniţei puse presei (doar că nici unul nu-i atât de idiot ca Băsescu, care a vrut să încadreze presa la pericol contra securităţii statului – sluga tot slugă, nici n-a ţinut seama de faptul că stăpânii lui cel puţin păstrează aparenţele). După care orice abuz şi orice crimă sunt posibile. Inclusiv împotriva umanităţii.

Primul adjunct al purtătorului de vorbe al Casei Albe a declarat, la o conferinţă de presă, că Statele Unite nu sunt implicate în eveniment, dar că au fost notificate înainte ca Miranda să fi fost reţinut!

E greu spre imposibil de crezut că nu Washingtonul se află la originea acţiunii de intimidare. Ne amintim că după 11 septembrie, Regatul Unit a fost cel mai năpăstuit de atentate teroriste, după care, Spania – principalii aliaţi în coaliţia din Irak. Toate astea ca să determine adoptarea unei legislaţii draconice, teoretic, antiteroriste, practic, una totalitară, represivă împotriva drepturilor omului şi a libertăţilor cetăţeneşti, culminând cu libertatea cuvântului: deci, a presei.

Ministrul brazilian de Externe a protestat dur şi i-a solicitat omologului britanic să dezavueze abuzul şi să se angajeze că aşa ceva nu se va repeta.

Totodată, în Parlamentul britanic se definitivează iniţiative – aflate deja în pregătire – privind modificarea legislaţiei antiteroriste, în aşa fel încât ea să nu mai pună în pericol valorile democraţiei şi ale statului de drept, libertatea persoanei umane.

Cineva are tot interesul să compromită Regatul Unit, să-l pună în situaţii de conflict diplomatic – pentru început, cu Spania, cu Brazilia -, eventual să-l dezmembreze şi să-l neutralizeze. Pentru că Londra e singura contrapondere puternică din lumea liberă faţă de agresiunea finanţei mondiale. Se opune din interior transformării oficiale a UE în nouă URSS, nu va adopta niciodată euro, iar lira britanică va rămâne cea mai puternică monedă în tranzacţia reală şi nu în ultimul rând, Commonwealth-ul e singura contrapondere temeinică la „globalizare”. În plus, Londra a cam susţinut de-a lungul vremii cauza palestiniană. Prinde bine ca Regatul Unit să fie acuzat de terorism de stat. Şi de aservire faţă de Washington.

Cazul Miranda e un semnal de alertă maximă. Presa din România tace. Absolut nimic nu se pomeneşte. În prim-planul televiziunilor se află înmormântarea lui Florin Cioabă, penticostal autointitulat rege al ţiganilor din România. Care mor de foame şi sunt obligaţi să presteze infracţional, în timp ce mai marii lor îşi permit luxuri, inclusiv sicrie, atât de scumpe încât sumele ar putea întreţine vreme de un an multe familii de ţigani. În aşa fel încât să nu mai fie pericol social şi agenţi ai prejudicierii imaginii internaţionale a României.

În curând, mass media de la noi vor fi libere doar pentru ceremonii funerare. Începând cu funeraliile presei înseşi. Oficiale.

P.S. Şi perversitatea proiectului e că nu poţi să nu te întrebi dacă băieţii-ăştia „parteneri de viaţă” persecutaţi nu sunt ei înşişi agenţi ai scenariului. Ca să te împiedice să te solidarizezi şi să protestezi. Deci, ca să te determine să capitulezi. Înainte de luptă. Pentru asta sunt compromise prin confiscare/înscenare cauzele vitale. Preventiv.

TOT CE LIPSEA DIN TEATRUL (INTER)NAŢIONALIST

Marți 20 august 2013

Gibraltar_tcm5-3906

Foto: www.msccruises.com

Recrudescenţa contenciosului hispano-britanic e tot ce lipsea din peisajul butaforiei internaţionaliste.

Că – forţând un pic (mai mult) – Gibraltarul e pentru britanici şi spanioli comparabil cu Gaza pentru israelieni şi palestinieni.

Activarea bătrânelor resentimente a avut succes chiar dacă premierii celor două ţări imperiale rivale istoric aparţin aceleiaşi familii politice şi – noroc că – amândoi sunt raţionali, iar statele, monarhice. Dar chiar apartenenţa comună de dreapta a celor doi premieri i-a favorizat pe infractorii care au amorsat conflictul în modul cel mai pervers şi mai periculos, la nivelul omului de rând, de unde s-a urcat la stat (încă în surdină şi aşa ar fi bine să rămână, până la aplanare – oricum, regii monarhiilor constituţionale domnesc, nu guvernează, în contextul în care, de exemplu, Juan Carlos e pasional, Elisabeta a II-a, temperată).

Dreapta mereu are orgoliul naţional printre dimensiunile definitorii. Şi evident, interesele ţării-mame primează. Internaţionalismul a fost mereu apanajul stângii.

Asta e realitatea (istorică), fie că vă place, fie că nu.

PREVIZIBIL: SILAGHI, URMĂRIT DE DNA

Luni 19 august 2013

Sluguţa Kovesi ori e idioată, ori se comportă ca pentru idioţi. Şi nu mă refer la faptul că Silaghi e în vizorul DNA, asta se ştia, la fel cum era previzibil că Nelu Iordache a fost arestat nu ca să toarne mafia băsecuristă, ci, de exemplu, pe Ovidiu Silaghi, că ar fi luat mită 200 de mii de eruo de la el. Şi zice Neluţu în denunţ că Silaghi a băgat aparatul de bruiaj când cu mita :lol:, ca să nu se facă flagrant, doar că tot s-a făcut rost de o înregistrare. Păcat că nu şi de o imagine porno.

Motivul actual pentru care am zis că fata procurorului Lăscărică ori e idioată, ori consideră opinia publică şi mai ales, presa, idioată – fără să fie departe de realitate – este solicitarea DNA către Parlament privind avizul pentru urmărirea penală a ministrului-parlamentar. Ceea ce e o imbecilitate fără margini, un analfabetism judiciar pentru care Kovesi ar trebui scoasă din magistratură. Că NU există altă imunitate parlamentară decât pentru declaraţii politice.

NU e nevoie de nici un aviz, nici pentru urmărire penală, nici pentru trimitere în instanţă a unui parlamentar. Avizul e necesar doar pentru reţinere şi percheziţie (că altfel ar fi drum liber pentru abuzuri nelimitate).

Televiziunile, de altfel, n-au făcut decât să propage marfa cu care au fost furajate. N-am auzit nici un realizator, comentator, analist al neamului să observe aberaţia analfabetă profesional a DNA.

Scandalos e şi faptul că se urmăresc informativ parlamentarii şi asta e posibil pentru că Parlamentul nu a cerut anchetă referitor la numărul uriaş de aleşi ai naţiunii urmăriţi sub pretextul legii siguranţei naţionale în urmă cu doi ani. Cine mai ştie câţi or fi fost anul trecut şi anul ăsta. Probabil că toţi.

Vorba ceea: dreptate până la capăt. Trăiască coabitarea!

UPDATE. Zgonea a şi convocat Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, în loc s-o trimită pe Kovesi la alfabetizare. De altfel, s-ar putea lua de mână.

BĂSEA, DECONTUL! ŞI TONTA, PONTUL

Luni 19 august 2013

S-a scălămbăit peste tot, de la munte, la mare şi înapoi, de la sâmbra oilor, la cheful cu colegii de la Marină, în vila de protocol de la Neptun. Mai nou, pângăreşte biserica, se maimuţăreşte pupând icoana împărătească la mănăstiri. Dumnezeu să-l ierte! E datoria noastră să ne rugăm pentru el. Dar sufleţelul lui cu amor smolit e una şi alta e banul public pe seama căruia huzureşte ostentativ.

N-am auzit nici un coabitac să-i ceară decontul. Doar constată că se plimbă pe banii oamenilor.

N-au decât să facă chetă liderii USL şi să-i sponsorizeze băutele, turneele electorale pentru Divorţaţă şi toate ieşirile în peisaj.

Că toată distracţia impostorului de la Cotroceni e pe banii populaţiei, ocazie cu care face din nou kur-papir din Constituţie.

Iar Tonta zice că mai are 68 de săptămâni pentru asta. Şi că el e optimist, adică, ar trebui să ne consolăm cu gândul că ce-a fost mai mult din cei 10 ani de distrugere a trecut. Băiatu-ăsta e în toate cele?!

L-am auzit câteva minute astă-seară aseară la Răzvan Dumitrescu, fiindcă n-am putut folosi imediat telecomanda, tocmai duceam tişul pisicii. După care Puşi a făcut şi treaba mare, aşa că a trebuit să suport tonteriile lui Ponta până ce am tras apa.

Oricum, rămâne cum am stabilit: nu e alt propagandist mai tenace pentru Băsescu decât Antena 3. E plin ecranul lui Felix cu el şi cu ea.

DUMNEZEU SĂ-L IERTE PE BIETUL CIOABĂ! FAMIGLIA BĂSESCU, PE POST DE BOCITOARE

Duminică 18 august 2013

basescu cioaba cotid

Foto via http://www.cotidianul.ro

Florin Cioabă s-a stins, azi, la spitalul din Antalya la care fusese transferat şi operat. Avea numai 58 de ani. Fiul lui spune că decesul a fost provocat de o eroare medicală, anume, forţarea coronarografiei în condiţiile vaselor obturate. Oricum Cioabă jr. susţine că medicii turci şi-ar fi recunoscut vina, dar n-a precizat dacă vor cere despăgubiri – n-aş crede. E un cerc vicios, pentru că rostul coronografiei tocmai ăsta este, să ofere o imagine a sistemului cardio-vascular şi de cele mai multe ori procedura se aplică tocmai pacienţilor suspecţi de obturaţii.  Oricum, dr. Brădişteanu a atras atenţia asupra gravei obturări a vaselor, după ce l-a examinat pe mai-marele ţiganilor. Aşii noştri în cardiologie au reuşit dezobstrucţii spectaculoase, păcat de bietul Cioabă că n-a avut atacul în ţară. Sub nici o formă nu îmi permit să contest competenţa medicilor al căror pacient a fost decedatul, li se putea întâmpla şi alor noştri, la urma urmelor, e cât te ţine aţa, vorba bunică-mii (şi contraziceţi-mă că zicala ei din bătrâni nu coincide cu descoperirile datelor din codul genetic).

Tot bunică-mea spunea că rudarii şi nomazii căldărari sunt cumsecade, foarte muncitori şi respectuoşi – cel puţin, aşa era pe vremea lor. Mamaia îmi povestea că pe atunci nu se pomenea ţigan fără meserie, chiar şi cei foarte sărmani munceau pentru coltucul de pâine, nu cerşeau sau să fure – că erau pedepsiţi în primul rând de stabor, judecata lor. Nici nu se concepea mafia de acum. Comunismul i-a pervertit. Sincer, mie Florin Cioabă mi-a fost simpatic, chiar dacă băsea. Nu pot uita momentul în care el cu ţiganca lui au intrat în curtea Palatului Ştirbei cu duba în care era calul alb cadou de nuntă pentru EBA. Absolut fabulos! 🙂

La fel de sincer îmi e milă şi de bulibaşa Ferdinand Stănescu, verişor cu răposatul, tot căldărar. Bunul simţ de neam bun se vede şi din faptul că îl cheamă Ferdinand, iar asemenea nume nu îl putea alege decât o familie ţigănească plină de respect faţă de monarhia de stat a României.

Deci, condoleanţe familiei! Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! Iar Cioabă jr. să ia aminte şi să slăbească, dacă vrea să nu repete soartea tătâne-său. Că obturarea vaselor se produce în principal din pricină de grăsime, care înveleşte şi inima. Ce să mai facă şi medicii?

Partea proastă, partea oribilă, grotesc de previzibilă e că înmormântarea lui Florin Cioabă va fi despre Băsescu. Va plânge de îi va tremura haina: fiindcă precis la regele romilor va veni la patru ace, nu în puloverul bleu cu care l-a onorat pe Părintele Patriarh Teoctist la catafalc: exact puloverul în care jucase cu ţigăncile la paranghelia de Sfânta Maria. Şi s-o vedeţi şi pe EBA, cum se smiorcăie, de teamă că n-o să mai aibă bază electorală la europarlamentare. Aşa că trebuie să presteze grav ca să capete voturi postume. Că doar în România votează şi morţii.

UPDATE. Apropo, salba de aur pe care a primit-o de la Dorin Cioabă o fi declarat-o EBA la fisc?

OANA STĂNCIULESCU, PANORAMĂ SUPERBĂ

Duminică 18 august 2013

Palatul Regal princeradublog

Foto: http://www.princeradublog.ro

„Panorama” Oanei Stănciulescu de aseară a fost superbă, n-am mai stat de o vreme bună sâmbătă seara să văd emisiuni politice. Dar a fost despre cultură politică, politică de dezvoltare, ceea ce ne lipseşte, pentru că guvernanţii n-au viziune. A fost o emisiune cu Nicolae Noica, despre viziunea de dezvoltare a României din perioada regală. Tot ce avem temeinic şi de durată e din acea vreme.

Epigonii de azi nu ştiu decât să lipească călcâiele în faţa finanţei mondiale şi să execute ce li se dictează din afară. Contra României.

Faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi gândiţi-vă unde ar fi azi ţara noastră dacă avea continuitate democratică. Dacă nu ni se exila Regele, dacă nu ni se exterminau elitele – morale, profesionale, politice, spirituale, culturale.

Nostalgia după Ceauşescu e stupidă – şi indusă prin politica postdecembristă nemernică. E stupidă pentru că regimul comunist a însemnat deznaţionalizare, apoi, naţionalism artificial şi falsă dezvoltare, una cu forţa, contra naturii. Generic: dezvoltare „pe stoc”. Ce dezvoltare era aia, prin colectivizare, naţionalizare, exterminare, promovare a nulităţii?

Nicolae Noica: România era respectată, fiindcă avea oameni respectabili.

DE CE S-A MAIMUŢĂRIT UDREA TOCMAI LA ROHIA?!

Sâmbătă 17 august 2013

Rohia crestinortodox.ro

Foto: http://www.crestinortodox.ro

Udrea a început din nou să se bage-n seamă ţigăneşte (să mă ierte romii). Că ţigănie înseamnă stridenţa, ostentaţia.

Unu: e tot grasă. 😀 Motivul pentru care pare „trasă prin inel” – cum au papagalicit tembelii din presă o ştire plătită gras şi propagată gratis – este că a avut mult(ă masă) de unde să dea jos. Şi a dat vreo 10 kg (din 90, la înălţimea ei :shock:). Ca să fie trasă prin inel, ar trebui să mai dea vreo 20 kg, spre 22 – marja de 2 kg pentru ciocolată 😛 . Că la 1,60 şi ceva, şi la vârsta ei, trebuie să ai maximum maximorum 50 kg ca să fii la standardul estetic şi maximum maximorum 55 ca să te încadrezi în parametrii de sănătate. Ea are 80 de kile ca popa (numai posteriorul trage vreo 10, 5 şi 5). Nu-i pretinde nimeni standardul sportiv (15-20 kg diferenţa faţă de înălţime).

Oricum, treaba ei, dacă n-ar fi ţinut morţiş să devină treabă publică, pentru care s-a dus să pozeze din baie la mare! Că ea asta face la mare, baie cu colacul, nici nu ştie să înoate – se vede şi după structura psiho-somatică orizontală, pentru că înotătorii au fibră longilină, chiar şi ăia mai graşi – poftim, că am pus-o să înveţe să înoate la 40 de ani! Şi să vedeţi că va da filmuleţe pe chestia-asta. 😀 Dar îmi va mulţumi, fiindcă aşa experimentează o senzaţie unică, slăbeşte durabil şi nu se mai murdăreşte cu atâta transpiraţie gulerată. Uite, poate să-i plătească lui Băsescu chirie la piscina din Dante şi el s-o verse la bugetul vânzărilor anterioare.

Serios, n-avea decât să se dea în stambă cât voia, nu face decât să-şi activeze voaiorii pentru a prelua Mişcarea de la Tolomac. N-avea decât să meargă, de la marea grecească, în delta românească şi să se lamenteze că n-are semnal ca să posteze pe facebucale. N-avea decât să meargă, pe urmă şi la munte, să se îmbrace popular, să se dezbrace, să cânte, să joace. Orice. Oriunde.

Dar nu la Rohia! De ce s-a dus tocmai la Rohia să se dea în spectacol?! Lasă că a maimuţărit portul oşenesc şi imaginea de moaţă! Dar s-a maimuţărit la Rohia, lângă mănăstirea plină de sfinţenie. 😯 Chiar nu găsea alt loc, altă localitate? Sau ăştia vor să spurce absolut tot? Mai ales că acum sunt degajaţi de guvernare şi au toată libertatea să se distreze coabitac.

Oricum, Urdea nu se califică pentru moroşeni. Nu ştie să guste o rachie, să simtă o pălincă. Nu bea niciodată. Ori e alcoolică, ori soră cu frigiderul. Cu bulimia ei, pune la loc repede ce s-a chinuit să dea jos ca să arate că are voinţa politică să supraliciteze poşta română.

Deci, dacă imaginea pe care şi-o propagă cu disperare e de găină bătrână care face supa bună, ce caută la mănăstire?

P.S. Mai ales cu bretonul ăla, maimuţa o surclasează. Original. Poate îi împrumută banana.

O ZI CRUCIALĂ PENTRU ROMÂNI, IGNORATĂ. ROG SF. SINOD AL B.O.R. SĂ DECIDĂ CRUCE ROŞIE PENTRU SĂRBĂTOAREA SFINŢILOR BRÂNCOVENI

Vineri 16 august 2013

Brancovenii razbointrucuvant

Foto via http://www.razbointrucuvant.ro

Sfinţii Brâncoveni au fost martirizaţi în zi de Adormirea Maicii Domnului, acum 299 de ani. De aceea, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când a decis canonizarea (20 iunie 1992), i-a trecut în calendar cu data de 16 august. Rog Sfântul Sinod să acorde cruce roşie acestei date.

Ar trebui să fie sărbătoare naţională. Măcar fiindcă ar fi două zile libere una după alta, poate s-ar întreba şi românii cărui fapt datorează bucuria.

Cât(e) mai ştim despre această istorie, despre istoria noastră, în general şi în particular? La noi, memoria se defineşte prin uitare a identităţii naţionale.

După lunga noapte comunistă, în care propaganda ne-a virusat sistemul imunitar, noi fie „ne demitizăm”, fie ne ignorăm reperele cardinale.

De ce? De proşti, era să să zic. A fost primul impuls. De fapt, e o campanie de spălare a creierelor care are ca finalitate transformarea poporului român într-o populaţie aflată la discreţia tuturor manipulărilor distrugătoare de conştiinţă şi de fiinţă naţională.

Nu trebuie să avem demnitate de ţară şi conştiinţă a apartenenţei creştine etnogenetice; noi trebuie să avem complexe, în aşa fel încât să ne dispreţuim ţara şi tradiţia, şi să cultivăm, până la cult idolatru, repere şi valori străine de interesele naţionale. Ca să cerem să fim aserviţi.

Tot felul de inculţi cu aere docte vin şi ne dau lecţii, de exemplu, despre „vechea” Europă şi „noua”. Iar tinereii de noi, care am apărat-o pe bătrânică de mai multe atentate, tăcem şi încasăm. În loc să le spunem că „noua Europă” sunt ei, cei spălaţi pe creier, Iudele lepădării de Hristos.

Un popor sănătos ar marca evenimentul din calendarul de azi, l-ar cinsti firesc, aşa cum respiră. Dacă s-ar face un sondaj real, poate nici 5% n-ar şti despre ce e vorba şi mai puţini cei care ar avea informaţiile istorice.

Constantin Brâncoveanu era un tânăr boier luminat, destoinic şi mai ales, credincios. Adică, în Dumnezeu. Adică, fidel ţării, neamului, familiei şi totodată – sau tocmai de aceea – excelent diplomat. Depăşise cu doar un an vârsta lui Hristos de pe cruce când, după moartea lui Şerban Cantacuzino, l-au chemat pe tron. Iniţial, a refuzat. Au urmat 26 de ani de înflorire a Ţării Româneşti, culturală, bisericească, educaţională – toate trei, în strânsă relaţie – o epocă, un stil care persistă, după atâtea vicisitudini, în patrimoniul cultural şi identitar al României.

După care blestemul fratricid, firul roşu al istoriei naţionale, a lovit din nou, cu mâna rudelor Cantacuzine, care, deşi era garantat pe viaţă, l-au detronat profitând de conjunctura cantemirească din Moldova a războiului ruso-turc, turnându-l turcilor că ar fi uneltitor contra Înaltei Porţi. Trădarea s-a comis chiar în Miercurea Mare, cea cu arginţii lui Iuda, după care, în Vinerea Mare a anului 1714, domnitorul mazilit şi familia lui au fost duşi şi întemniţaţi la Istanbul, în „Temniţa celor Şapte Turnuri”.

Avea unsprezece copii, patru băieţi şi şapte fete. Sultanul Ahmed al III-lea, cunoscându-i pregătirea culturală, diplomatică şi militară, a vrut să-l folosească de partea lui, cerându-i să treacă la mahomedanism, împreună cu familia. Domnul a refuzat să se lepede de Hristos şi au urmat torturi, din primăvară până-n vară, chinuri cumplite şi fără rezultat, căci nici un fiu nu s-a clintit din credinţă. Cununa muceniciei începea să se ivească deasupra creştetelor lor.

Execuţia a fost programată cu multă ostentaţie imperială, cruzime belicoasă şi sfidare cinică, în chiar ziua de 15 iunie, de Adormirea Maicii Domnului, de onomastica Doamnei Maria Brâncoveanu şi totodată, aniversarea Domnului Constantin Brâncoveanu, care împlinea 60 de ani.

La marele spectacol în aer liber, cu Marea Neagră martoră, sultanul i-a lăsat să-şi facă o rugăciune, după care le-a mai cerut o dată osândiţilor să abjure şi să se turcească. Românii L-au mărturisit încă o dată pe Hristos. Sultanul s-a înfuriat şi a ordonat gâdelui să-i decapiteze succesiv, în aşa fel încât tatăl să-şi vadă fiii murind. Primul cap căzut – dar numai prin secure – a fost cel al ginerelui domnitorului-martir, sfetnicul Ianache Văcărescu. Au urmat, în ordinea descrescătoare a vârstei, fiii, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei. Ultimul mucenic fiind Constantin cel mare Brâncoveanu – căruia toată viaţa numele imperial cu semnul crucii i-a fost stea polară.

Magnifică e gloria creştină a morţii celor şase sfinţi români. Sunt relatări ale unor martori străini, nu doar legende testimoniale. Printre ei, ambasadorul Veneţiei, Andrea Memno, care i-a raportat Dogelui într-o scrisoare scena execuţiei (integral redată aici: http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/cararea-imparatiei/cum-murit-constantin-brancoveanu-copiii-79722.html). Constantin Brâncoveanu a zis aşa:

„Fiii mei! Iată, toate avuţiile şi tot ce am avut, am pierdut; să nu ne pierdem însa şi sufletele! Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei, şi nu băgaţi seamă de moarte! Priviţi la Hristos Mântuitorul nostru câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit: credeti tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi nici vă clătinaţi din credinţa cea pravoslavnică, pentru viaţa şi lumea aceasta!”

Iar când i-a venit rândul, Mateiaş, fiul cel mai mic, de 16 ani, s-a îngrozit şi a zis că se turceşte. Atunci, tatălui lui l-a ajutat să-şi capete cunună: „Mai bine să mori în legea creştinească, decât să te faci păgân, lepadându-te de Iisus Hristos pentru a trăi câtiva ani mai mult pe pământ!„.

Iar băiatul i-a ordonat gâdelui: „Vreau să mor creştin. Loveşte!”.

Ar trebui să fie o deviză pe blazonul guvernanţilor. Mai ales că ei nici nu sunt în situaţia să se martirizeze, ci doar să fie demni. Şi să apere demnitatea naţională.

Numai că ai noştri se turcesc de voie, pentru măriri deşarte şi arginţi. Au închinat mai multor „Înalte Porţi”, ţara sfinţită dumnezeieşte de sângele sfinţilor martiri. Martiriul Brâncovenilor şi al Văcărescului e un blazon naţional în faţa căruia mărimile UE ar trebui să se plece. Iar gitensteinii şi femeiştii, să plece.

Apropo, staţi să vedeţi, că n-am terminat de rememorat. Sultanul a invitat la execuţie toţi ambasadorii puterilor europene. Şi presa vremii (dintre care o gazetă franţuzească a scris inepţia că Brâncoveanu a fost executat fiindcă era datornic la Poartă). „Vechea” Europă a tremurat în fusta-pantalon. Şi nici n-a suflat în faţa spectacolului înfiorător cu ţestele martirilor creştini înfipte în pari şi lăsate mai multe zile în faţa Seraiului. Trupurile au fost aruncate în mare şi recuperate, ulterior, de pescari, ca să fie îngropate creştineşte.

Mai vreau să amintesc câteva aspecte. Fiii Brâncoveni erau de-o elevaţie impresionantă. Ca şi ginerele Ianache. Nu beizadele răsfăţate, ci atleţi ai lui Hristos, oşteni cu educaţie puternică, spirituală şi militară. Fiul cel mare, Constantin, era viteaz de mic. Fiii mijlocii, Ştefan şi Radu, aveau o vocaţie literară şi mistică luminoasă. Au scris imne de laudă creştine şi îndemnuri la urmarea sfinţilor, chiar a sfinţilor martiri. Ştefăniţă şi-a celebrat patronul, primul martir al creştinismului, care l-a imitat pe Hristos chiar şi prin rugăciunea de a-i fi iertaţi torţionarii. Radu a cântat-o pe Maica Domnului. Iar Constantin-Vodă, înainte de a fi legat şi dus la Istanbul, i-a spus uzurpatorului să fie iertat, dar şi ferit de mânia divină. Sfârşitul trădătorilor avea să fie jalnic, o moarte fără onoare, de mâna turcilor întorşi împotriva lor.

În final, mă refer la Maria Brâncoveanu. Şi-a pierdut bărbatul, după 40 de ani de convieţuire frumoasă şi rodnică. Şi-a pierdut şi fiii, trăind durerea Maicii Domnului. La fel cum Constantin Brâncoveanu a trăit durerea Tatălui Ceresc, faţă de care martiriul Fiului i-a fost izbăvire.

Maria Brâncoveanu, fetele ei şi ceilalţi gineri au reuşit, până la urmă, să revină în ţară, chiar împreună cu noul domnitor, Constantin Mavrocordat. Ea s-a rugat pentru iertarea şi luminarea trădătorilor. Doar că aceia recidivaseră (cât încă mai erau la putere, au trimis vorbă mincinoasă că, pentru o sumă de bani, turcii sunt dispuşi să-i lase pe Maria şi ai ei să revină acasă, după care tot ei au luat banii, lăsându-i surghiuniţi). Sfârşitul lor a fost, cum aminteam mai sus, cumplit. Cumplit de umilitor.

Moartea înălţătoare a Brâncovenilor a fost cântată în folclorul românesc. Pe atunci, românii încă îşi cinsteau eroii şi martirii. Încă era vie credinţa în Dumnezeu. Adică, lucrătoare.

Printre primele lucruri pe care mi le amintesc din copilărie este şi balada culeasă de Alecsandri, despre Constantin Brâncoveanu. Mi-o spunea mamaia. Şi de multe ori, o rugam să mi-o repete. Ştia pe de rost multe, foarte multe poezii. Şi proverbe. Pe unele chiar le inventa ea, în matricea educaţiei ancestrale.

Poezia despre Brâncoveanu Constantin, domn creştin, care a preferat să moară cu fiii lui decât să se lepede de Hristos face parte din formarea conştiinţei de sine la români. Încă am avut şansa ca la temelia conştiinţei de sine să am credinţa bunicii mele materne. Moştenită din bătrâni.

Nu mă întreb dacă în cărţile de citire sau măcar în clasele superioare din învăţământul obligatoriu mai figurează asemenea baladă. Răspunsul e previzibl. Şi mai trist e că nici nu mai există decât cel mult o generaţie care ar putea-o duce mai departe.

Că din partea guvernanţilor, slabe speranţe. Turcirea e prea lucrativă şi indolenţa, prea ispititoare. Iar presa moare lent, în propria-i ignoranţă. Televiziunile nu pomenesc nimic despre această dată crucială şi constitutivă a istoriei naţionale. Preferă schimonoselile lui Băsescu, maimuţărelile Udrei, palavrele lui Ponta şi alte prostii.

La nivelul ăsta am ajuns. Mult sub Marea Neagră, care a oglindit faptele Sfinţilor Brâncoveni.

P.S. Trupul sfântului Constantin Brâncoveanu a fost adus de Doamna Maria când s-a întors din surghiun şi îngropat în cripta din Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Capitală, una din numeroasele ctitorii brâncoveneşti. La Kilomentrul Zero. De acolo începe toată minunea persistenţei poporului român în istorie şi a României ca stat naţional. Şi repet: oricât de grele vremuri ar veni, România nu piere, iar poporul român va dăinui. Fie şi în criptele martirilor.

ACUM E BUN BRĂDIŞTEANU?

Joi 15 august 2013

cioabaeba

Dr. Brădişteanu a declarat că Băsescu l-a rugat să meargă în Antalia să vadă ce face bietul Cioabă, aflat în stare gravă. după un stop cardiac resuscitat. Şi a mai spus că a fost cu avionul SMURD.

Înduioşătoare grija lui Băsescu pentru sponsorul Cioabă, doar-doar o strâge ceva ţigănet, vorba lui Mădălin Voicu, pentru partiduleţul tolomac!

Din partea mea, sănătate! Chiar îmi e milă de bietul om, la fel cum îmi e milă de orice vietate.

Dar dacă ar fi fost altcineva în locul amicului rex ţigănesc, îl mai ruga Băsescu pe ditamai doctorul Brădişteanu să plece cu SMURD-ul după el peste hotare? Mai ales dacă persoana în cauză n-ar fi avut bani să plătească intervenţia?

Istorioara-asta arată ce mare caracter e Băsescu. Felul lui infect de-a fi, laşitatea versatilă. Când are interes, se poartă slugarnic, linguşitor, iar după ce-şi atinge interesul, se răzbună pe cei de care s-a folosit.

Are un tupeu XXX şi o lipsă de bun simţ pe măsură. Doctorul Brădişteanu a fost hărţuit şi batjocorit de DNA, pentru că şi-a exercitat profesia în cazul pacientului Adrian Năstase, după tentativa de sinucidere. În mod scandalos, i s-a pus la îndoială excelenţa profesională. Acţiunea penală s-a pus în mişcare imediat după ce a urlat Isterica Macovei că Brădişteanu îl favorizează pe infractorul Năstase să se sustragă de la executarea pedepsei. Şi a mai zis că doctorul e revidivist, fiindcă mai are o cauză penală de corupţie (evident, fără să precizeze că e vorba de un proces  în care medicul avea câştig de cauză).

Băsescu personal făcuse mişto de dr.Brădişteanu.

Acum a apelat la competenţa doctorului ultragiat. Că ultraj la adresa unui medic în exercitarea profesiei a fost ce-a făcut DNA.

Ca medic, cel solicitat nu putea refuza. Pe asta a şi mizat impostorul.

P.S. Dacă familia lui Florin Cioabă l-ar fi rugat pe dr. Brădişteanu să meargă în Turcia şi medicul accepta, ce urma? Insinuări, acuzaţii penale…

ADORMIREA MAICII DOMNULUI. ŞI O MICĂ ISTORIE

Joi 15 august 2013

Adormirea Maicii Domnului razbointrucuvant2

Foto via http://www.razbointrucuvant.ro

Azi e mare sărbătoare sfântă, numită în popor Sfânta Maria Mare. Că mai mare e adormirea ei, decât însăşi naşterea – şi ea dăruită pentru (ca să fie) biserică.

Măicuţa Domnului a fost luată cu trup cu tot în viaţa veşnică. Pentru că trupul ei era deja îndumnezeit. Fiul ei a luat-o în cer, biserică vie în care a fost purtat şi din care S-a născut, Dumnezeu şi om.

Din nou Apostolul Toma joacă un rol de mărturisitor pentru îndoielnici. Dacă la Învierea Domnului, Toma a zis că nu crede până nu vede mâinile lui puse în urma cuielor Domnului din palme şi în urma suliţei din piept, la Adormirea Maicii Domnului, Toma a ajuns după înmormântare şi întristat că nu a văzut-o pe urmă, ceilalţi au deschis mormântul. Şi l-au găsit gol, ca şi atunci când înviase Iisus.

Sfânta Fecioară e cea mai dulce şi mai ajutătoare, ea e însăşi dăruire. A fost dăruire de sine încă de la naştere. Hărăzită pentru mântuire.

Sfinţii Părinţi spun că Măicuţa Domnului plânge când cineva are nevoie de ajutor şi nu-i cere să se roage.

Ea tot timpul se roagă pentru noi, ca o maică preacurată, unica făptură pur omenească ireproşabilă, deci, fără de păcat. De unde şi Muntele Athos, unde femeile n-au voie, pentru că nici una dintre noi, oricât de perfectă în viaţă şi sfinţenie, nu poate fi vreodată ca Maica Domnului.

Maica Domnului – personal – l-a salvat pe bunicul meu când era la Canal. Toţi îl dădeau mort şi el a înviat. A văzut-o, profilată pe mare, cu Pruncul Sfânt. Era ca şi mort la infirmerie, dar Măicuţa Domnului l-a luat în vedenie pe malul mării. Şi dimineaţa s-a trezit sănătos, spre uimirea tuturor. Inexplicabil. Pentru cei fără de credinţă. Că el i se încredinţase ei, Măicuţei Sfinte, atunci când simţise că moare. Era încă tânăr – şi cu cinci copii acasă -, avea să se ducă la aproape 90 de ani;  îmi pare rău că n-a apucat decembrie 1989, tare mult aş fi vrut să apuce căderea teoretică a regimului comunist şi să văd ce spune practic.

La mulţi ani, tuturor celor care poartă sfântul nume! Nu vă luaţi după cine spune că nu se sărbătoreşte azi, ci doar la naştere (8 septembrie). E o prostie, fiindcă toţi sfinţii se sărbătoresc la adormirea lor. Adică, la naşterea în viaţa veşnică. Părintele Grigore Mazilescu dixit.

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoşii!