OANA STĂNCIULESCU, PANORAMĂ SUPERBĂ

„Panorama” Oanei Stănciulescu de aseară a fost superbă, n-am mai stat de o vreme bună sâmbătă seara să văd emisiuni politice. Dar a fost despre cultură politică, politică de dezvoltare, ceea ce ne lipseşte, pentru că guvernanţii n-au viziune. A fost o emisiune cu Nicolae Noica, despre viziunea de dezvoltare a României din perioada regală. Tot ce avem temeinic şi de durată e din acea vreme.

Epigonii de azi nu ştiu decât să lipească călcâiele în faţa finanţei mondiale şi să execute ce li se dictează din afară. Contra României.

Faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi gândiţi-vă unde ar fi azi ţara noastră dacă avea continuitate democratică. Dacă nu ni se exila Regele, dacă nu ni se exterminau elitele – morale, profesionale, politice, spirituale, culturale.

Nostalgia după Ceauşescu e stupidă – şi indusă prin politica postdecembristă nemernică. E stupidă pentru că regimul comunist a însemnat deznaţionalizare, apoi, naţionalism artificial şi falsă dezvoltare, una cu forţa, contra naturii. Generic: dezvoltare „pe stoc”. Ce dezvoltare era aia, prin colectivizare, naţionalizare, exterminare, promovare a nulităţii?

Nicolae Noica: România era respectată, fiindcă avea oameni respectabili.

This entry was posted on Duminică 18 august 2013 at 8:05:09 am and is filed under Best ever, Categoria Hitler şi Stalin, Dedicaţie, Eveniment, Galeria din Roxania, Imperiul Răului, Lovely (gentle)men, Lovely ladies, Maxima zilei, Monarhia, PR, Presa, Prieteni, Prostituţie, Remember, Romania unfinished business, Romanian beauty, România profundă, Stupid Service, Ţărăniştii. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

14 răspunsuri to “OANA STĂNCIULESCU, PANORAMĂ SUPERBĂ”

OANA STĂNCIULESCU, PANORAMĂ SUPERBĂ » Bloogle Says:
Duminică 18 august 2013 la 9:48:42 am
[…] Original Blog » […]
Ghita Bizonu' Says:
Duminică 18 august 2013 la 10:59:32 am
Lasa draga ca nu toata productia era pe stoc. Se vindeau destule – si televizoarele color, si frigderele Artic, si Daciile (atat masina cat si tigara. Coniacu disparuse prin 73…) si pantofii Guban si Clujana si stofele Dorobantu’ . Pe stoc stateau poezelele geniiilor anticomuniste de azi.
Insa este o cestie pe care voi astia propretari pe „adevar” o uitati cu obstinatie: activitatea Partidului Liberal. Cand va extaziasti9 vobinde desp-re „viziunea de dezvoltare din perioada regala” ar trebui sa amintoti de „dinastia neconstitutionala” a Bratienilor , apoi de Kogalniceanu, Ion Ghica , Pache Protopopescu, C. A. Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, fara a fi uitat Eugeniu Carada care 30 de ani a fost seful „ocultei” care prin „diciplina cascavalului” a inhamnat inhamand la caruta Natiunii ambitiile prea meschine….
Ctitori de tara , artizani ai independentei, facatori de dinastie si rege…. SI nu uitati mai ales sa puneti in icoana „treimea” Bratienista : IC , Ionel si Vintila!!! ( sa nu mai zic ca ultimii 2 au lucrat ca ingineri la ridicarea podului lui Saligny.. A da .. Iorga a tunat in Parlament ” si ce sa invat eu de la un inginer?!?” „Masura domnule profesor, masura” a raspuns inginerul Ion I.C. Bratianu)

„Prin noi înşine” „Voinţa Naţională” din 3/16 mai 1905.

Vintilă I. C. Brătianu

De câte ori vorbim de cei din urmă cincizeci de ani, conservatorii se revoltă când arătăm că mai toate faptele mari săvârşite au fost puse înainte, dacă nu întotdeauna se executau, de partidul naţional de altă dată, de cel naţional-liberal de azi.
Această credinţă eşită din fapte, nu este a noastră numai, ci a masei celei mari a opiniei publice.
Taina acestei încrederi este o cunoaştere mai adâncă a nevoilor poporului român şi convingerea nestrămutată că prin noi înşine putem să ne desvoltăm pe toate căile; pe când neîncrederea în protivnicii noştri a fost sporită prin faptele lor.
Ceea ce s-a petrecut de la începutul redeşteptării noastre naţionale pe toate căile, se repetă, din nenorocire, azi din nou, cu mai puţină justificare, sub un guvern care poartă, orice s-ar zice şi el firma conservatoare.
Zicem, cu mai puţină justificare, căci neştiinţa boierilor vechi, necunoaşterea ţărei, nenorocirile trecutului puteau până la un punct oarecare întuneca judecata şi face pe unii Români chiar să caute totdeauna sprijin peste hotare, iar nu în puterilor noastre proprii.
A doua zi de retragerea lui Ştirbei-Vodă şi a armatelor străine din ţară, atunci când aproape un popor întreg era robit prin clacă, când comerţ românesc nu exista, când totul era sfera de acţiune a străinului, putea fi iertat ca nu toţi să vază aşa limpede ca generaţia de la 1848, putinţa redeşteptărei României prin ea însăşi.
Dar de atunci a venit Unirea, ’66, războiul, răscumpărarea şi exploatarea prin noi a căilor ferate, înfiinţarea Băncii Naţionale, a Creditelor financiare şi în urmă a Băncilor populare; într-un cuvânt în toate privinţele, sunt probe că putem să facem un loc de căpetenie Românilor în România.
De aceea zicem: cu cât se scurg, cu atâta este mai puţin justificat ceea ce un guvern conservator încearcă să facă azi din nou, să ne dea înapoi în redeşteptarea economică naţională.
Suflă iarăşi nenorocitul spirit vechiu, pe care îl vedem în forma tuturor concesiilor ce guvernul de azi aduce iar în discuţii; precum el a apărut şi în oneroasa conversiune care ne aduce surprinderi pe fiecare zi ce trece şi care arată slăbirea noastră faţă de poftele străinilor. Atunci când în România se exploatează şi se construiesc de 25 de ani, căi ferate, când vapoare cu personal român şi sub pavilionul naţional duc mărfurile noastre peste hotare, când instituţii de credit au rezistat crizelor celor mai acute şi au ajutat pe comercianţi, agricultori, industriaşi şi proprietari de case, când exploatatori şi specialişti români de petrol au arătat destoinicia lor, atunci când, în sfârşit, Statul şi-a stabilit printr-o luptă de 30 de ani creditul său, şi a făcut împrumuturi ca orice Stat occidental, atunci, zicem, nu este permis să nu dai elementului naţional un loc de căpetenie şi a ruga pe concesionarii străini să construiască şi exploateze căi ferate, garantându-le venituri, a ceda terenurile petrolifere ale Statului pentru ca alţii să tragă folosul cel mai mare; nu este în sfârşit, îngăduit să iei ultimul expedient al Statelor în faliment: loteriile, pentru a face ceea ce cere o nevoe a ţării.
Nu. – Avem credit bine stabilit, avem probe că putem găsi între Români, personalul special pentru orice ramură de activitate, avem în sfârşit conştiinţa nevoilor noastre mai bine ca oricine alţii.
Suntem o ţară de treizeci de ani eşită de sub regimul capitulaţiilor în sensul larg al cuvântului; de aceea, avem dreptul de a impune azi ceea ce cereau cu tărie alţii acum cincizeci de ani pentru o ţară desunită, ocupată de armate străine, sărăcită şi incultă; să mergem înainte prin noi înşine, şi să nu dăm elementului străin decât strictul necesar.
Suntem convinşi că ceea ce face guvernul actual cu concesiunea căilor ferate, cu concedarea terenurilor petrolifere ale Statului şi a unei loterii, iar într-altă ordine de idei cu Conteciosul administrativ prin călcarea vădită a Constituţiei ce ne-am dat, nu mai corespunde nu cu nevoile noastre, dar nici cu simţămintele mulţimei Românilor, cari au altceva în vedere decât un câştig de samsar.
Şi oricare ar fi soarta pe care Corpurile legiuitoare, ce nu-şi dau seama de greşeala pe care o leagă din nou de numele conservator, o vor da acestor proecte, suntem convinşi că acei ce protestează în contra acestei întoarceri a noastră la sistemul ruşinos şi dezastruos al trecutului, au cu dânşii simţământul aproape unanim al opiniei publice, care, s-ar zice, vrea ca Ţara Românească să propăşească prin propriile ei puteri şi astfel, ca elementele ei să participe într-o măsură lărgită şi în toate ramurile de activitate ce se deschid.
„Voinţa Naţională” din 3/16 mai 1905.
(„Doctrina liberală în România”, Academia Română, Ed. Institutului de Teorie Socială, Bucureşti, 1999, pp. 155-157)

Sa revedem ce scria si cu se mandrea Vintila in 1906 : “răscumpărarea şi exploatarea prin noi a căilor ferate” sau “în România se exploatează şi se construiesc de 25 de ani, căi ferate, când vapoare cu personal român şi sub pavilionul naţional duc mărfurile noastre peste hotare, ….., nu este permis să nu dai elementului naţional un loc de căpetenie şi a ruga pe concesionarii străini să construiască şi exploateze căi ferate, garantându-le venituri, a ceda terenurile petrolifere ale Statului pentru ca alţii să tragă folosul cel mai mare”.

Noi am preferat câştig de samsar …..

http://vremea.forumgratuit.ro/t512-doua-conceptii-opuse
johnson1312 Says:
Duminică 18 august 2013 la 12:10:45 pm
S-a curătat cocalarul ! Acum toata vina o sa cada pe Brădisteanu vezi doamne că… ” nu s-a ocupat cum trebuie de un om bolnav desi domnul Presedinte i-a solicitat s-o faca !!! ” Nu-l cunoastem pe tatar ? Ar fi primna data cand ar urma sa auzim asa ceva ? 😡
Ghita Bizonu' Says:
Duminică 18 august 2013 la 1:35:43 pm
johnson1312

sau se va zice ca „uite dom’le nice Bradisteanu’ nu face minuni!”
Oricum ma gandesc sa slabesc niste kile (desi raposatu avea mai multe deact mine!!)
Radu Humor Says:
Duminică 18 august 2013 la 1:39:34 pm
Johnson, oricum sunt pline toate posturile TV de tragica ştire, numai că ce-i prea mult strică, produce, pe lângă fireasca compasiune şi greaţă !
Dar probabil ăştia vor să arate , când va fi tragicul eveniment, că între regele ţiganilor şi Regele Românilor nu-i nici o deosebire !
Sta-i-ar în gât şi pe lumea cealaltă, celui care a avut trăsnita şi mizerabila idee de a născoci regele ţigănesc !
Ca replică la Regele Mihai, adică ce mă, ce vă lăudaţi voi atâta că aveţi Rege ? Uite că şi ţiganii au
Iar ce se întâmplă acum la moartea lui Florin Cioabă, Dumnezeu să-l ierte ! întrece orice închipuire !
Abjecţie pură, coordonată de la cel mai înalt nivel !
Te pomeneşti că Cioabă i-o fi lăsat cu limbă de moarte lui Băsescu şi titlul şi coroana 🙄
Şi uite cum a tranşat mizerabilul dintr-un foc, atât vechea dispută, cât şi complexul de inferioritate !
Radu Humor Says:
Duminică 18 august 2013 la 1:53:37 pm
Nicolae Noica a prezentat un Contract de construire de drumuri din anul 1931, cu nişte clauze atât de clare, că te îngrozeşti cât am putut decade ca neam, numai şi din acest pdv.
Închipuiţi-vă că el prevedea, de-alungul a 5 ani, pentru fiecare an câte o sumă de km executaţi.
Dacă la finele lui 1932, 1933, 34 sau 35, kilometrii executaţi nu erau la cel puţin 90 % din cantitatea prevăzută în contract, diferenţa dintre cât era executat (să zicem 60%) pînă la 90% , pentru fiecare km neexecutat se plătea o penalizare de 0,5 coroane suedeze !
Că suedeză era compania, nu americană, spaniolă, italiană, germană, sau mai ştiu eu cum, da cu acţionari majoritari, toţi din Israel 😉
Cărora statul român, adică noi domnilor şi doamnelor !!! le dăm un milion şi jumătate de euro, ca să se care de unde au venit, aduşi pe capul nostru de nişte criminali economici şi financiari !
E drept că cei care au semnat în asemenea hal dezavantajos pentru ţară, un asemenea contract, sunt cozi de topor româneşti, care-şi papă rânjind comisioanele babane prin cele mai exotice staţiuni cu cele mai ordinare curve, unele chiar de lux 🙄
Şi pentru asta, chiar nu se mai găsesc nici un fel de scuze !
Poate doar gloanţe !
Ghita Bizonu' Says:
Duminică 18 august 2013 la 2:30:36 pm
Ptr Roxi (ca e o duminica frumoasa!)– o intalnire de gradu trei ..

Acu cativa ani (3? 4?!?) eram la niste amici prin curte… Pe acolo in trecere o matza inca f tanara (cam 2/3 din marimea normala a unei pisici “de burlan” ) . Era in vizita – nu ii era foame … S-a frecat de picioru meu .. nitel. A sarit apoi pe genunchii mei , s-a rasucit nitelus (in timpu asta eu sorbeam .. ceva mai fermentat. Si fumam. Asezat .. “confortabil” adica cam lungit pe scaun. Deh in casa amicilor mei sunt la mine acasa!! Si invers) Apoi am simtit ca se urca pe mine .. ghearele ei patrunsesera usor camasa si intepau usor (nu tare!! Nu enervant ca micuta avea maniere !!) M-am uitat spre ea. Cateva secunde ne-am privit in ochi .. a deschis gura intr-un miau mut (sau poate ultrasonic) I-am raspuns moale cu “miau tu” si apoi ea satisfacuta s-a lasat in poala mea (ajunsese cam la capu piepului) s-a facut covrig si a inceput sa toarca… Dupa un timp a mai zis miau si s-a uschit …
Vazut , placut, despartit …
Aproape ca in cantecu asta :

da mai cu maniere!!!
Donkeypapuas Says:
Duminică 18 august 2013 la 3:34:10 pm
„Ce dezvoltare era aia, prin colectivizare, naţionalizare, exterminare, promovare a nulităţii?”
Cea dictată de Aliaţi. Ştiaţi că în acele „SovRomuri” anglo-americanii şi-au avut procentele lor de participare dar, cu largheţea lor nobilă, au renunţat şi şi-au cedat acţiunile în favoarea totală a URSS? Erau nişte acţionari minusculi, e drept, dar aşa ar fi putut să supravegheze cât de cât jaful produs de rusnaci şi să încerce să pună o limită măcar şi iluzorie.
Iar în timpul ăsta naivii „aşteptau americanii”.
PS: între 1960 şi 1975 România nu a avut datorii externe.
Roxana Iordache Says:
Duminică 18 august 2013 la 4:23:00 pm
Bizoane, superb! Mi s-a întâmplat şi mie. 🙂 Ar fi frumos să postezi pe forumul tău istorioara, e graţioasă.
Ghita Bizonu' Says:
Duminică 18 august 2013 la 5:11:03 pm
Roxi
scuze da forumu ala e ptr cestii grave , nasoale sacu cum zicea ala din Haimanale simtz enorm si vaz monstruos …
Na alta despre alta „pisica”

Prin iarna lu 73 eram la un serviciu de aprovizionare ( batjocorit de toata lumea de la director in jos – si cu mare satisfactie de cei din cadrul lui – A promis ca n’are ).Aici contau 2 lucuri – planul si prima impresie.
Pe vremea aia exista un plan cincinal , defalcat samd in functie de care o intrerpindere achiztiona diverse cestii …. Uneori de la furnizorii desemnati … Sau mai la liber ( cantitati uzuale si neprevazute sa zicem de vopsea , adica avea nevoie intreprinderea de numa 200 kile de vopsea) si atunci aceai mai multe variante ( depozit en gros, senimgros , poate chiar o BJATM ( baza judeteana de aprovizionare tehnico-materiala) , alte fleacuri . Pintre alte fleacuri am avut in mana carnet de cecuri fara limita de suma si am platit doar vreo 4 milioane pe niste balast …. Milioane de atunci …. La leafa minima de 1000 lei . Alte fleacuri – tipizatele se aprovizionau de la CLDC .. aici era naspa . Cerneala , hartia de scris, plicurile, indigourile , creioanele chimice samd se luau de la o unica librarie din centru , in preajma Palatului Telefoanelor , langa Hotelul Carpati. Eram unicu caruia ii placea aici.
Am zis si impresia. Uneori , se cereau derogari , suplimentari. Se obtineau pana la urma da’ greu . Cei cu drept de semnatura –fie barbati fie femei ( in gnl spre pensionare ) aveau grija sa te faca sa simti autoritatea lor … Asa ca eu , pusti fiind eram “directionat” catre cucoane. Cocoana care gasea mare placere sa faca viata amara unui sef de servicu intre 40-60 ani si sa faca sa planga o juna sub 30 se inmuia imediat ce aparea un tinerel corect imbracat , politicos “ca pe vremea ei “ si aparent usor timidd si timorat – se trezea instincu matern ! Tovarasii cei mai afurisiti riscau sa aiba probleme de circulatie cerebrala la vazul unei minijupe ( si in anii aia mini era mini ! Tivul fustei acoperea tivul chilotilor !! ) si semnau fara probleme ….
Ce mai tura vura , intreprinderea unde lucram – IEILIFGA din C IEILIFGA din MAIASA – avea probleme cu combustibilul .. adica nevoie de suplimentare cota . Primul s-a sacrificat nea Stefan ( dl Dumitrescu, tehnician , sef serviciu ) si a scapat cu un refuz net. Al doilea Popescu care a venit intr-un hal de nervi … caci fusese tratat “special”. Era randul meu sa fiu refuzat ori bruftuluit ( sanse mai mici , ca ce placere sa bruftuluiesti un pusti de 20 de ani ? ) si zau ca nu-mi pasa – ce naiba alte vremuri si daca un barbat de varsta tatalui tau era nedrept cu tine …apai asta e viata !! Rusinea lui nu a ta !!
Oricum gagiu in cauza era reputat de afurisit , rau voitor si parca afemeiat , In rest tip bine , de cca 60 de ani .
Si ma duc… Institutia respectiva isi avea sediul in zona de la capatul din Pantelimon al tramvaiului 14 … mai spre clubul 23 August . Ah uitasem Iarna, juma metru zapada , frig. Intru la locu de penitenta – cald ca naiba ca deh inca nu fusese Razboiul Kipurului si “aia” erau cei cu combustibilu’ . Tipu cu painea si cutitu, seful departamentului era pozitionat clar , cu spatele la ferestre , in fata usii de intrare intr-o pozitie care indica clar cine e seful ( plus biroul cu 2 corpuri ) . Un sir de delegati nefericiti de ambe sexe asteptau randul la refuz … ( erau necesare cca 6-8 daca nu 10 interventii pana sa catadixeasca sa arunce o privire pe documente ) . Si la un moment dat se deschide usa … si cum sa sa zic vreo 2 functionari raman cu privirile pironite spre usa.. altii intorc ochii .. aveai ce vedea ! O bruneta superba , cam 170 cm insa pe chipul ei superb scria limpede curva …Si tipa isi scoate mantoul extramaxi sub care avea o pereche de cizme extra inalte peste care se suprapunea o mini minijupa surmontata de o cestie neagra , mulata bine pe un bust junonic si vulcanic bine decoltat … ( sa va zic ceva – moarte curata ! Genul de femiei care inebuneste 10 barbati din 10 da numa ca 9 stiu ca le este inacesibila iar din restu de 1 , 990 % sunt tampiti iar aialati 10 % nu numai ca sunt tipi “bine” dar au si o situate materiala de invidiat), Si cu o inocenta bine mimata intreaba cu o voce sa bage un barbat hetero in toate boalele ( infarct, HTA , tahicardie , angina pectorala ) de tovarsul …. Si ala , sefu se prezinta imbujorat in fata ei ,,, si ea se declara incantata si , cu fata ridicata spre el , se apropie de el atingand usor sacoul cu bluza .. Ma mir ca gagiu nu a cazut jos cand vazu decolteul …Poftita pe scaun , discuta cateva minute , gacica baga un pic de periuta , vorbeste de plan si ca directoru ei e Muma Padurii in combinatie cu Polifem cu tonul ala de sa-ti produca infarct … si obtine semnatura ! Seful o conduce spre cuier, o ajuta sa se imbrace , ea ii mai multmeste inca o data “vai ce rea e lumea ! Nu apreciaza un domn asa de amabil si binevoitor “ …. Iar el se intoarce plutind spre birou. In momentul cand era asezat pe scaun cu o mutra visatoare am o inspiratie de geniu , ma fac mic si insignifiant (aveam 1,87 ! ) si sfios intind docomentele mele si cu o voce pierita de fetita de 5 ani zic : va rog …. Si gagiu semneaza !!!
Ma retrag cu maxima discretie si o intind pronto la capatu lu 14 sa merg la Aurora la un film … ca imi indeplinsem cu varf si indesat atributiunile ! La capatul lu 14 aceiasi superba faptura arata de parca juca in rolul Junonei cand a aflat de aventura lu Jup cu Alcmena …Cum am zis juma de metru de zapada , frig si tramvaiele veneau mai rar ca acu’. Ma duc catre ea “sarut maineile, va raman indatorat “ ea imi arunca o privire … sa zic asa la un gainat de cioara s-ar fi uitat cu amabilitate … insa eram prea vesel :”Mi-a semnat si mie!” “Suplimentarea ceruta ! va inchipuiti maine cat o sa ma laud ?!” In sfarsit a avut o privire care certifica existenta mea ca om .. ( sa va zic ceva. Pre vremea aia riscai sa fi taxat drept pusti impertinent si de cele de o varsta cu tine … iar ea avea 27-28 ani si era obisnuita ca tot ce poarta pantaloni intra in calduri la simpla ei aparitie . Asa ca eu la 20 de ani … )
Ma rog a doua zi la birou .. dl Dumitrescu amabil m-a luat usor la rost ca nu am aparut ( plecasem de acasa direct la “aia” ) si a ramas masca cand i-am pus in fata actele semnate!
A fost extrem de bucuros si s-a dus la director si acolo au fost amandoi extaziati cand au observat ca se aprobase cota ceruta ( plus 25% peste necesar ca sa aibe de un sa taie !! ).
Doua ore m-am laudat cu nerusinare insinuand ca sunt cel mai bun ( maniere locale . daca nu faceai asa ceva .. insemna ca esti bolnav !! sau mai rau !!!) . Ma rog in final am recunoscut bafta … si acu chiar am fost felicitat in mod sincer .
Peste catva timp a trebuit sa merg la CLDC . Cum am zis nashpa . Multi delegati, coada mare pe hol , o scarbosenie , pierdeai intre 2 si 4 ore si-ti trecea os prin os . Si numa ca ce intru …. Apare si tipa de care v-am povestit mai sus. Luminoasa ca o furtuna iarna ( la CLDC nu-si putea valorifica talentele multilateral dezvoltate asa ca o astepta coada !! )…O salut ( o stiam si politetea conteste .. totusi ) si ea are asa un semn vag din cap si un “na zi” – oricum o manifestare care mi-a ridicat imediat ratingu’ printre cei din preajma ..( mai tarziu am aflat ca mai fusese vazuta pe acolo … si eram singurul delegat care fusese asa de bine tratat !) Eu ma vedeti cam pus pe vorbe si glume .. si atunci aveam 20 de ani si viata mi se parea .. ma rog eram o fire optimista si vesela. Oricum dupa juma de ora tipa a schitat ceva care aducea vag a zambet … ( eu pusti de 20 de ani fara ban ea … A da. Pe atunci si asa aparitii trebuiau sa aiba un serviciu …. Azi asa o aparitie ar incendia orice loc de fite din primele 5 minute !! 5 daca s-ar stradui sa fie “cuminte”) .
Peste catva timp ma duc la libraria ce vindea cu virament ( una in tot Bucurestiul). Mie imi placea – dupa ce depuneam comanda puteam aproxima timpu de asteptare, o intindeam pana in Pta Palatului unde cumparam presa : Le Monde, Le Figaro, Le Combat si apoi ma duceam la barul hotelului Carpati unde comandam ceva si citeam ziarele … si totu in modul cel mai oficial in timpu si interesu seviciului ( nu ma intrebati ce facea soferul …treaba lui ! Da si el isi gasea ceva de facut ). Insa ptr ceilalti .. plictiseala de pe lume ( insa fata de CLDC aveai niste banci pe care sa stai !). Si acolo .. aceiasi persoana .. cu un aer … daca imprejur s-ar fi aflat niste vrabii zau ca ar fi fost mai interesata ! Toti barbatii zgaindu-se la ea ca prostii si ea neobservand nimic . Nu existau ( definitia ei ptr “barbat” incepand de undeva de la 5.000 lei pe luna in sus !! ). Ma apropii sa o salut si imi raspunde .. ma rog cam ca o regina plictisita catre bufon ( asta si eram . Doar nu credeti … ). Merita insa sa vedeti figurile celorlalti ! Si mai una mai alta eu zic ca prefer sa astept la bar decat acolo … si ..ma insoteste . Intram – socul normal printre clienti . Dupa 15 minute radea in hohote si binevoieste sa-mi zica numele ei – Marina . Si zice ca ne putem tutui …Iar cand ne intoarcem la librarie .. se tine de glume proaste “pustiule nenococu tau ca sunt numa tipe nasoale si cam in varsta azi !” si ma ia de brat . Spre stupoarea tuturor celor ce asteptau . Sa zic asa printre cei prezenti “ratingu” meu era de la exceptional in sus …
Ma rog ne-am mai vazut de cateva ori la libraria aia … si bine-ntels mergeam la bar la o cafea …. Insa ultima data mi-a dat o lectie .. da ce lectie . “Pustiule voi barbatii sunteti prosti. Da’ prosti de-a binelea “ ( si zis-o sa auza toti din bar, care opricum nu avea mai mult de 20 mp ). Si cu vocea aia speciala de manevrat barbati de te baga in boala “E destul ca o tipa draguta sa-si dea ochii peste cap” ( si si-a dat ochii peste cap privindu-ma dulce cu adanca admiratie) “ Stii ce-mi place la tine este in primul rand este simtul umorului , insa inteligenta ta deosebita” si brusc a devenit regina inaccesibila si dipsretuitoare si cu o voce ca diamantul pe sticla : “uitat-te la tine ! gata arati ca un vitel lovit de diaree ! gata sa crezi orice . Ti-am zis voi barbatii sunteti incredibil de prosti !” . Dupa cateva secunde am ras in hohote ( mai ales de mutrele celorlati barbati !!!! ) si i-am multumit …
Dupa cativa ani , no 3 din lista preferintelor ( si ea o artista desavarsita in manipularea barbatilor ) a incercat sa-mi declare admiratia ei fara de margini privind inteligenta si caracterul meu samd … si a fost socata ca am ras cu mare pofta … si apoi i-am zis ca gluma e fumata si ca totusi am vazut un spectacol mai bun .. Cestie ce o nemultumeste si azi cand isi mai aduce aminte … ( esecurile ei fiind putine … insa eu eram cel mai vulnerabil – aparent).
Radu Humor Says:
Duminică 18 august 2013 la 6:27:19 pm
E rândul meu să spun :
Superb !
Am retrăit nişte amintiri deosebit de frumoase !
Ştii că s-ar putea să ne fii întâlnit ?!
Da, ce-ai păţit de nu ţi-ai mai prins degetele prin tastatură şi ai scris ( aproape) corect !
Ori ai dat un copypaste 😉
Ghita Bizonu' Says:
Duminică 18 august 2013 la 8:57:31 pm
Radu Humor

e mai vechi . Inainte nu faceam atatea greseli. Cateva pusee de tensiune in plus mai multa reforma medicala !!!
blogideologic Says:
Luni 19 august 2013 la 7:47:23 am
Filosofia politică şi Estetica / Încă o dovadă a perpetuării şi favorizării belakunismului în România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu : Cartea “Estetica” (două volume), scrisă de fostul ministru belakunist Georg Lukacs, a fost tradusă pe româneşte şi publicată în anul 1972 la Editura Meridiane. Am spus pe blogosferă, de câteva ori chiar, adevărul iluministului scoţian Francis Hutcheson, preluat şi de Titu Maiorescu : Filosofia politică şi Estetica sunt strâns legate. Reamintesc aici doar o mostră din Filosofia politică a lui Georg Lukacs : „Vom ruina omenirea, copil după copil.” Estetica lui Georg Lukacs nu este nici neutră, nici anodină. Unii spun că modernitatea începe când Cartesius descrie Omul prin dualismul Trup şi Suflet. Cartesius era în plină Metafizică. Înseamnă că Trupul şi Sufletul Omului sunt alcătuite din Substanţe ? Substanţe distincte. Dintr-o substanţă materială, Trupul. Dintr-o substanţă spirituală, Sufletul. Primii doi Ideologi primari, Condillac şi Destutt de Tracy, mai credeau aceasta ! Abia ideologul Maine de Biran, care cunoştea în adâncime operele lor, simte ceva imperfect în acea Metafizică. El capătă dezvăluirea şi revelaţia tainei despre Conştiinţa Omului. Conştiinţa nu-i o Substanţă, fie materială, fie spirituală. Conştiinţa Omului e alcătuită din mulţimea tuturor relaţiilor abstracte la care dobândeşte acces Omul ! Vorbeam înainte despre periculozitatea cărţii “Estetica” scrisă de belakunistul György Lukács, tradusă pe româneşte şi publicată în anul 1972 cu permisiunea şi chiar la ordinul dictatorului Nicolae Ceauşescu, la începutul “revoluţiei culturale”. Intenţia dictatorului, complet reuşită, a fost augmentarea efectelor rele şi groteşti ale “revoluţiei culturale” din România. Opul belakunist transmitea cititorului, odată cu lectura lui, şi o maladie extrem de gravă a spiritului. Anume, credinţa falsă a reificării.
Roxana Iordache Says:
Luni 19 august 2013 la 1:26:49 pm
Titus, mulţumesc.