MARE SĂRBĂTOARE, SFINŢII ÎMPĂRAŢI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, CONSTANTIN ŞI AUGUSTA MAMĂ ELENA. EDICTUL DE LA MEDIOLANUM, 1700 DE ANI. MEREU PRIN SEMNUL CRUCII VOM ÎNVINGE!

Sfintii Imparati basilica.ro

Foto: http://www.basilica.ro

Din predica Părintelui Patriarh Daniel:

„Sfântul Împărat Constantin a însemnat armata sa cu semnul Sfintei Cruci, iar în data de 28 octombrie 312, lângă Roma, la Podul Vulturului pe Tibru, a învins armata dușmanului său Maxențiu, deși aceasta era mult mai numeroasă. Ca semn de recunoștință, Sfântul Împărat Constantin a început să apere pe creștini. Mai întâi, în anul următor, le-a dat libertate prin Edictul de la Mediolanum sau Milano de astăzi, după care a ajutat Biserica prin o mulțime de înlesniri”.

„Sfinții Împărați Constantin și Elena au schimbat fața lumii, au marcat o cotitură în istorie, a arătat Patriarhul României, spunând că: „Din prigonitor, Imperiul Roman devine Imperiul Creștin. În edictul de toleranță religioasă de la Milano din 313 se spune că fiecare cetățean roman are dreptul să urmeze credința pe care o dorește și să se închine divinității din cer așa cum dorește. Deci, era o libertate creștină, o libertate religioasă pentru toți cetățenii, aceasta cuprinzându-i în primul rând pe creștini. Prin faptul că a menționat că fiecare se poate închina unei divinități din cer, nu de pe pământ, de fapt a desființat cultul împăratului ca fiind zeu, ca fiind un Dumnezeu”.

„Sfântul Constantin cel Mare a fost un păstor al Bisericii în înțelesul de ajutător al ei. Cei care au fost persecutați s-au putut întoarce din exil, creștinii care au pierdut biserici, locașuri sfinte sau averi le-au primit înapoi. Sfântul Împărat a arătat în toate o grijă deosebită pentru lucrarea misionară a Bisericii. Împreună cu mama sa Elena au construit locașuri de cult în cele mai importante locuri din Răsări și Apus, la Ierusalim, la Roma și la Constantinopol unde a mutat capitala imperiului, numind Bizanțul Noua Romă și după numele său, Constantinopol. În anul 306 ajunge el împărat în una din cele patru părți ale imperiului, deoarece în timpul său Imperiul Roman era condus de doi împărați, unul în Apus și altul în Răsărit, și fiecare avea asociat câte un cezar, câte un împărat secund. După moartea tatălui său, împăratul Constantin Clor, în anul 306, Sfântul Constantin devine împărat pentru a patra parte a imperiului și, apoi, biruind pe Maxențiu în anul 313, rămâne singur împărat în Apus, iar în anul 324 a învins pe Liciniu, care deși la început s-a înțeles cu Sfântul Constantin să dea libertate creștinilor, după aceea s-a răzgândit. Îndată după ce a ajuns singurul împărat în întreg Imperiul Roman, Sfântul Constantin, care a dat liberate celor persecutați, s-a interesat de unitatea Bisericii”.

„După ce au încetat persecuțiile din afară au început tulburările din interior ale ereziilor. De aceea, în anul 325, Sfântul Constantin a convocat primul Sinod Ecumenic a toată lumea la Niceea, lângă Constantinopol. Acest sinod a formulat primele opt articole din Crezul pe care îl rostim astăzi, niceo-constantinopolitan. Deci, Sfântul Împărat Constantin a fost interesat de unitatea de credință a imperiului și a mediat astfel încât el a organizat de fapt acest Sinod Ecumenic punând la dispoziția ierarhilor poșta imperială și palatul imperial de la Niceea, el locuind în al palat la Nicomidia, urmărind din aproape lucrările Sinodului I Ecumenic. Astfel, Sinodul a afirmat că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut”.

„Sfântul Împărat Constantin s-a născut nu departe de țara noastră, s-a născut în Serbia de astăzi. Însă nu erau sârbi atunci, ei au venit în secolul al VII-lea și s-au creștinat în secolul al IX-lea, iar Sfântul Constantin s-a născut mai probabil în anul 273. Regiunea în care s-a născut el s-a numit Dacia Mediteranea ceea ce înseamnă ca era o regiune locuită de daco-romani. În această regiune, el s-a născut în orașul Naisus care astăzi se numește Niș. A avut o deosebită preocupare și simpatie pentru teritoriul țării noastre, de aceea el a recucerit într-un fel Dacia după părăsirea ei de către împăratul Aurelian, care a părăsit-o din cauza invaziilor popoarelor migratoare barbare. Trebuie să amintim aici, ceea ce se amintește foarte rar, că pentru a arăta interesul său pentru regiunea Dacia, adică Țara Românească de astăzi din partea de sud a țării, a construit un pod peste Dunăre, mai mare decât podul lui Traian, podul lui Constantin de la Sucidava, Corabia, Celei, din Oltenia de astăzi, care ar trebui mai bine cunoscut. Acest pod cu o lungime de peste doi kilometri a fost o punte de legătură și o facilitate de a se ocupa mai mult de teritoriul acesta care a fost oarecum pierdut și apoi recâștigat pentru Imperiul Roman. El a continuat creștinarea populației începută de Sfântul Apostol Andrei. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cinstiți cu multă evlavie pentru pilda vieții lor, pentru dragostea lor față de Hristos și față de Biserică. Ei devin modele pentru noi toți în a păstra dreapta credință, în a apărat și a ajuta Biserica și modele în educație. Sfânta Elena l-a educat pe fiul său în credință astfel încât el a devenit un mare apărător al Bisericii și un civilizator. Legile lui apără demnitatea umană, interzic tortura, divorțul, avortul, în secolul al IV-lea. Peste tot se vede grija pentru săraci, pentru cei orfani, pentru cei necăjiți, atât din partea împăratului, cât și din partea împărătesei. Sfânta Elena nu a fost numit împărăteasă doar pentru că era mama lui, ci a fost declarată Augusta, adică împărăteasă, de către Sfântul Constantin cel Mare”.

„Evlavia poporului român pentru acești Sfinți Împărați Constantin și Elena este foarte mare. Faptul că noi avem aici Catedrala Patriarhală pusă sub ocrotirea Sfinților Împărați de către ctitorul ei Constantin Șerban Basarab Voievod ne arată că domnitorii românii au urmat exemplul Sfântului Împărat, fiind apărători și ajutători ai Bisericii. Peste 1 700 000 de români poartă numele de Constantin și Elena sau derivate. Tuturor le spunem astăzi ani mulți cu sănătate și fericire, cu spor în fapte bune și mântuire, spre slava Preasfintei Treimi și spre bucuria Bisericii”.

Notă: Sublinierile îmi aparţin.

Dumnezeu să-i odihnească pe dragii noştri – adică, ai mei şi ai voştri! Printre care mama mea, Elena-Lila şi unchiul meu, Terentie-Constantin! Şi duhovnicul meu, părintele Constantin Voicescu!

Anunțuri

5 răspunsuri to “MARE SĂRBĂTOARE, SFINŢII ÎMPĂRAŢI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, CONSTANTIN ŞI AUGUSTA MAMĂ ELENA. EDICTUL DE LA MEDIOLANUM, 1700 DE ANI. MEREU PRIN SEMNUL CRUCII VOM ÎNVINGE!”

  1. MARE SĂRBĂTOARE, SFINŢII ÎMPĂRAŢI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, CONSTANTIN ŞI AUGUSTA MAMĂ ELENA. EDICTUL DE LA MEDIOLANUM, 1700 DE ANI. MEREU PRIN SEMNUL CRUCII VOM ÎNVINGE! » Bloogle Says:

    […] Original Blog » […]

  2. Mihai Hristea Says:

    Multumim, frumoasa Rox! 🙂

  3. Radu Humor Says:

    Se pare că predica de ieri a fost âinută în toate bisericile , dar cine citeşte aici, cu siguranţă va rămâne la fel de impresionat ca şi mine .
    Mulţumesc mult, Roxana !

  4. Roxana Iordache Says:

    Mihai Hristea, ai vrut să spui: mulţumesc frumos! 🙂

    Humoare, te-am prins că n-ai fost la biserică! 😛 N-a fost pastorală, a fost predica Patriarhului. Oricum, mulţumesc pentru mulţumiri. Şi amândoi, Prea Fericitului. 😳

  5. Mihai Hristea Says:

    Cand multumim, multumim oricum frumos. 😉
    Eu chiar am vrut sa spun ce-am spus. 🙂

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: