A MURIT GRIVEI! ÎN GLORIE DEPLINĂ

Sâmbătă vă povesteam de credinciosul nostru drag, scump, iubit, înţelept şi inegalabil, că a împlinit 20 de ani. De fapt, împlinise deja şi eu am neglijat să scriu despre asta. Atunci am ţinut neapărat să scriu, am zis că trebuie categoric. Cred că îngeraşul lui mi-a şoptit asta, ca să apuc să o fac şi să nu regret când e prea târziu.

Vă scriu acum privind prin două cepe. Şi nici voce nu mai am. Dacă atunci când strig la mitinguri nici nu se simte, de data asta, glasul e suspendat.

Grivei a plecat, prin gard – după ce l-aa forţat  – sâmbătă dimineaţa, chiar în timp ce eu scriam despre el, la aniversară.

Când am aflat, m-am temut că a plecat să moară, ceea ce până la urmă s-a întâmplat.

De fapt, moşulică al nostru falnic, plecase – ca de atâtea ori înainte când era în putere şi umplea satul de roşcovani şi morcoveţe – la o nuntă. Şi a murit după luptă.

L-a găsit o persoană atât de dragă mie şi care de atâtea ori a avut parte de aşa ceva.

Murise liniştit, ca dovadă că avea ochişorii închişi, într-un lan de grâu sau ceea ce ar fi trebuit să fie lan de grâu, fără secetă.

Partea proastă e că el totuşi se întorsese ca să moară acasă, dar l-a alungat cineva. Şi tare ne temem că pe lângă urmele din bătălie – ca dovadă coiţele compostate şi botuţul uşor rănit,  – l-a lovit şi un aşa zis om, cu ceva tare, pe spinare – aşa relatează unii că l-au văzut bătut şi aşa părea. Să mă ierte Dumnezeu dacă l-am blestemat pe cine a făcut aşa ceva, cu tot neamul lui în veacul vecilor. Pedeapsă aş vrea să le fie, din neam în neam, conştiinţa răului făcut. Atât.

Fox şi Rex au rămas sideraţi, trişti şi tăcuţi când a fost adus. Şi lăsat la priveghi, sub cerul liber, înainte de îngropăciune. Şi înainte de furtună. Ploaia l-a plâns, imediat ce trupul i-a fost îngropat. La pragul casei bunicilor mei.

Bun rămas, Grivei! Iubirea mea pe care atât de mult aş mai fi vrut să apuc s-o văd o dată! Mă iubea nemeritat, îl pupam pe fruntiţă. Şi el mă îmbrăţişa, dar cu grijă, să nu mă dea jos.

Acum sigur e cu mama Lila şi cu unchiul Cici, şi cu Lăicuţa, mama lui, şi cu Azorel, frăţioru-i otrăvit, şi cu Michi şi Pichi, motanii lui prieteni, şi cu Fetiţa, şi cu toată imensa fericire a fiinţei, şi zburdă în nemărginire. Perfecţiunea de la începutul lumii, care încă n-a apucat să ştie de păcat. 😥

17 răspunsuri to “A MURIT GRIVEI! ÎN GLORIE DEPLINĂ”

  1. Mihai Hristea Says:

    Dumnezeu sa-l hodine alaturi de Kali a mea.

  2. motraux Says:

    😦 😦

  3. Roxana Iordache Says:

    Mihai, Doamne-ajută!

    Motan scump! 😥

  4. Un simpatizant poate neautentic Says:

    Cateii buni ajung in Rai ! Nu degeaba copiii ,atunci cand sunt intrebati cum isi imagineaza ei raiul ,vad pe acolo ,catelusi cuminti si jucausi,piscicute frumoase care torc fericite atunci cand sunt mangaiate ,etc ….

  5. Mihai Hristea Says:

    Noi am inmormantat-o pe Kalita in curte la Telega. Daca vrei, e un mormant alaturi. E curtea noastra stramoseasca, nu ca a lui Bula!

  6. virgilvirgil Says:

    Dumnezeu sa-l odihneasca Roxi !
    Ca si cateii sunt fiinte ale Domnului .
    Ce sa ii faci ? Asta e viata …

  7. stejarul Says:

    He’s in my prayers! Domnul sa-i odihneasca sufletelul lui de ingeras. O fiinta inocenta e sus acolo si vegheaza asupra ta impreuna cu cei dragi plecati si ei.
    Big hug de la stejarul, Roxi….

  8. julia Says:

    
    Deci nu a scapat de neoameni……

    Bietul sufletel……. Nu cred ca ei inteleg cruzimea omeneasca. Cred ca se intreaba: „oare ce-am facut rau?”

    Imi pare ingrozitor de rau, Roxana.

  9. sandman Says:

    Imi pare rau. Stiu cum e.

  10. julia Says:

    Mihai Hristea: voi fi in Telega sapt viitoare. Daca te pot contacta scrie-mi te rog la tex_lup@ yahoo punct com

  11. Roxana Iordache Says:

    Vă mulţumesc, prieteni! Voi sunteţi motivul pentru care nu-mi pare rău că am blogul.

  12. fluxnews Says:

    Confirm obiceiul cainelui credincios care pleaca de acasa sa moara… E trist….

  13. Mihai Hristea Says:

    @Julia
    Ti-am trimis un mail.

    Rox, il stii pe Radu Ciuceanu? Am luat de la ei o catelusa anul trecut de SF. Maria, i-am zis Mazare, credeam ca e baiat. Problema a fost ca maica-mea nu m-a lasat sa tin la bloc caine – eu sunt convins ca inca jeleste dupa Kali. 😉

  14. Maria Savescu (@MariaSavescu) Says:

    Dumnezeu sa il odihneasca !

  15. Roxana Iordache Says:

    Vă mulţumesc mult!

  16. Drumuri care nu duc nicăieri (1) A rămâne “cramponat” de o idee « ROMÂNIA DE GAMING LA NIVEL SEMI-OBIECTIV Says:

    […] infinit mai puţin decât l-am plâns pe credinciosul, curatul, independentul în afară de noi, Grivei“ (de căţel, îmi pare rău …..)  Share this:TwitterFacebookLike this:LikeBe the […]

  17. Drumuri care nu duc nicăieri (1) A rămâne “cramponat” de o idee « Platforma Radar Says:

    […] infinit mai puţin decât l-am plâns pe credinciosul, curatul, independentul în afară de noi, Grivei“ (de căţel, îmi pare rău …..)  Share this:TwitterFacebookLike this:LikeBe the […]

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: