Azi-noapte, PD-L Bucureşti a fost refuzat de UNPR, cu care era programată semnarea unui protocol electoral. După anunţul lui Piedone, Onţanu şi-a amintit, subit, că UNPR a tot somat PD-L să refacă salariile amputate cu 25 de procente. Chiar dacă nu l-ar accepta înapoi PSD ca să candideze din partea USL, Onţanu câştigă şi independent. El însă a fost destul de precaut până acum în raporturile cu USL, drept pentru care şi-a pregătit terenul amintind că a plecat din PSD pe motiv de Geoană. Care între timp a fost exclus din PSD.
Şi după flitul UNPR, a ieşit Udrea să declare că PD-L e cel mai tare la Bucureşti şi merge singur în alegeri. 🙂
Din fericire, Poteraş rămâne (ar fi păcat să se piardă un penal), Livache la fel, Pirpiliu e catindat la 5 (candidează cu succes la DNA), Toader Paleologu se pregăteşte de şuetă aristocrată cu Andrei Chiliman, iar Prigoană se angajează să concureze la salubritate. La celelalte sectoare n-au ce anunţa, decât că Cristian Preda a refuzat candidatura pentru sectorul 4, fiindcă ar fi acceptat să candideze la Capitală.
Udrea a prestat triumfalisme după tiparul lui Boc. Culminând, monumental: vom câştiga majorităţi în consiliile de sector şi în consiliul general cu cei care n-au fost încă racolaţi de USL. 😆
Superb câştigul Udrei pentru PD-L, în raport cu UNPR. Vom vedea efectele.
P.S. PNŢCD n-are nici o legătură cu adunătura din care PD-L nu mai reuşeşte să facă strânsură de camuflaj electoral, mai ales la Bucureşti. Frauda Pavelescu nu face decât jocul lui Băsescu, de a ţine în interminabile procese juridice partidul istoric condus de Victor Ciorbea. Care a şi declarat că face toate demersurile pentru o participare electorală alături de USL. O postare pe această temă, cu altă ocazie.
Este USL. Nu vă temeţi! Spuneţi-vă deschis opinia. Statul poliţienesc cade în groapa săpată altora.
Chiar dacă nu sunt de data asta de acord cu dumnealui, îl apreciez pe domnul Ioan Ghişe, pentru opinia exprimată deschis, azi, la Antena 3, prima parte a emisiunii „100 de minute”. El a zis că mutarea Frunzăverde e strategia lui Băsescu de colonizare a PNL.
Şi de-asta PNL e un partid mare, care nu va putea fi niciodată distrus, care face în continuare istorie, aşa cum a făcut şi România modernă, pentru că e liberal, adică, permite şi chiar cultivă opinia, personalitatea fiecăruia. Din păcate, PNŢCD a picat sub marja de eroare electorală – deşi are o contribuţie la fel de mare la clădirea statului român naţional, unitar, suveran şi independent.
Diferenţa e că PNŢCD, după dispariţia pământească a Seniorului Coposu, a băgat gunoiul sub covor, a înăbuşit dezbaterea, a descurajat polemica internă constructivă – însăşi cheia performanţei politice. De unde şi găştile de culise, şi datul la gioale continuu, subteran, derizoriu. Guerilla sinucigaşă, repetitivă aberant.
Dar PNŢCD n-a murit şi nici nu poate muri vreodată, pentru că se identifică inseparabil cu istoria ţării. La fel ca PNL. Au acum şansa istorică să clădească un proiect strategic pentru ţară. Cu tot respectul faţă de PSD. Obligat, la rându-i, să se depăşească. Să treacă de plafonarea impusă de politicuţa care s-a practicat de 22 de ani în România.
Cine a făcut politică mare a plătit total. De exemplu, preşedintele Constantinescu. Dacă politica internă era pe măsura politicii lui externe, Băsescu nu era cu putinţă.
Politică în sfârşit corectă pentru ţară a făcut şi Ion Iliescu, în al treilea mandat, cel cu NATO. Dar pe plan intern, l-a sabotat şi l-a băgat în pământ electoral pe Adrian Năstase. Totul se plăteşte.
E momentul ca PSD să iasă din mecanica fratricidă – ar fi căzut la fel ca PNŢCD dacă nu ar fi avut, să zic aşa, infrastructura.
PNL face diferenţa pentru că, deşi sau tocmai fiindcă are lideri puternici, nu-i un partid de lider. În sensul că nu depinde de el. Ci îl obligă pe lider să-l reprezinte la maximum. Şi chiar când liderul o face, partidul îl schimbă, fiindcă are alt lider în vedere, capabil să reuşească mai mult. Crin va fi obligat să fie schimbat, pe motiv de incompatibilitate. 🙂
Încă o dată afirm: Corneliu Coposu l-ar felicita.
Revin la afirmaţia din start, aceea că îl felicit pe Ioan Ghişe şi am o reală preţuire, nu doar afectivă, faţă de el, deşi nu-i prima dată când nu-s de acord cu poziţia sa. Dar îl respect că o susţine şi o argumentează, deschis. Şi elegant. Colegial polemic. Şi solidar cu PNL, cu interesul imensei majorităţi a alegătorilor din ţara noastră de a scăpa de regimul criminal.
A fi liberal înseamnă, în primul rând, a fi liber. Chiar şi atunci când un pigmeu totalitar îşi închipuie că te poate reduce la tăcere.
Ioan Ghişe îşi spune pe nume opiniile, temerile. Doar „spiritul primar agresiv” i-ar pune pumnul în gură: tot ce poate fi mai străin de PNL. Alţi liberali sunt la fel de liberi ca el să-l susţină, iar alţii, să-l combată colegial. În acelaşi spirit de partid naţional. Liberal.
Eu sunt o conservatoare liberală sau o liberală conservatoare. La fel ca şi Crin Antonescu. Şi Călin Tăriceanu e tot cam aşa. 🙂 Ludovic. De fapt, cam toţi cei de dreapta suntem aşa. Fiindcă suntem vii. La fel ca şi cei de stânga, care pot fi mai liberali, mai conservatori. 🙂 Tot ce-i viu e dinamic, trăieşte, gândeşte, iubeşte, respinge firesc tot ceea ce îi e impus. Viaţa însăşi e deopotrivă liberală şi conservatoare, şi socială, şi comunitară în esenţa ei divino-umană.
De-asta cred în proiectul Antonescu-Frunzăverde pe termen lung. Şi în USL pe termen mediu – de unde ar trebui să rezulte un PSD foarte performant pentru ca, după alianţă, să poată intra în competiţie cu dreapta. Puternică.
E în interesul nostru, al ţării noastre, ca deopotrivă stânga şi dreapta să fie autentice. Şi puternice. Şi să existe şi alte curente. Pentru ca toată lumea să fie reprezentată. Şi nimeni, nici un om să nu rămână pe dinafară.
Ştiu, sunt idealistă. E nevoie de pragmatism pentru idealul meu.
Vă mulţumesc tuturor şi vă aştept să spuneţi absolut liber ce aveţi de spus. Din voi înşivă. Nimic impus. Doar liber-alese. 🙂
Unul din puţinele lucruri pe care pot afirma că le ştiu sigur este acela că fiecare poate foarte mult atunci când e stimulat, încurajat. Şi că decade în condiţie de sclav atunci când e ameninţat, dominat.
Strategia etnobotanică se destramă văzând cu ochii. 🙂
Săptămâna trecută, Sebişor Lăzăroiu îşi povestea visele erectorale pentru Mediafax. Gândirea lui doritoare suna aşa: putem câştiga capitala cu sectoarele şi sectoarele, cu Prigoană. Udrea are dreptate, tricota Lăzăroiu, nu Cristian Preda. Gunoierul e singurul contracadidat cu şanse contra lui Oprescu. Nu în competiţie directă, în care Oprescu are prima şansă. Ci în tandem cu primarii de sectoare. Pe care îi avem. Şi pe care nu-i avem, îi racolăm, de exemplu, pe Vanghelie, după precedentul Piedone. Vanghelie nu-l va susţine pe Oprescu, e ca şi plecat din USL. Iar Chiliman nici el nu-i sigur că-l va susţine pe Oprescu, deci îl putem bate cu un candidat PD-L în tandem cu Prigoană.
😆
Oprescu, USL. Chiliman, USL. Negoiţă, USL. :). Piedone, USL. Vanghelie, USL. Şi cum Oprescu susţine toţi candidaţii USL, iar învingătorul ia totul – că fiecare pasăre pre limba ei piere – 2 şi 6 sunt tot ale noastre. 😀
Başca 38 de primari din Caraş. Pentru care Boc şi Omul cu Broscoiul s-au deplasat la Reşiţa doar ca să fie siguri că se mai fac de râs. Sorin Frunzăverde spune că şi ceilalţi 4 până la 42 pleacă, 3 la alt proiect 🙂 Vorba lui Oltean: din interior sau din exterior. 😛
Acum nu le rămâne decât să ia împreună o priză consolatoare, Sebi, Uda, Ada, Felis şi trupa lui Frankenstein. Noapte bună, copii! 😆
Când vă treziţi, frecaţi-vă: Crin la Cotroceni. Guvernul USL-plus (încă nu spui cine! 😉 ) la jurământ. 😆
Deci, Udrea, leagă-l bine pe Poteraş! 😆
Cât despre Livache, nu-i decât o cale: să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta. 😳
Iar nea ghinăraru’ de la doi să mai lase palmele ţigăncilor din sector, să nu le mai strivească ţigări aprinse că nu i-au ghicit viitorul! Îl sperie degeaba pe reevaluat, şi-aşa îi tremură izmana. Pentru interesul naţional, normal. 😆
În ce-l priveşte: fluturaş, nu mai ai aripioare! Pinalti ratat. 😆
Vorba miorlaicei Turcan: decât aşa, PD-L, mai bine stăm frumos acasă la alegeri. 😆
P.S. Aşa că, fufi de la A.E.P., Pârvuţa, fătuca cu EBA, dacă încearcă să numere ca Borfeta – care cade pe tare -, mai bine recuză-se antipenal!
Chiar că nu pot ei fura atât cât vor încasa. De la noi toţi. Că ne mănâncă palma de vot. Anticipat.
Ne distrăm şi zilele următoare. În fiecare zi. 😉
Apropo, Băsescu mai are un pic din cele 5 minute. 😆
Când am plecat de-acasă, tocmai se dezbătea aprins pe televiziunile de ştiri anunţul cu laba de om găsită pe Otopeni în bagajul unui chinez. Anunţul era făcut de SRI, prin purtătoru-i de cuvânt, iar procuroarea generală Codruţa ieşea din şedinţa CSAT şi anunţa că Parchetu-i s-a autosesizat. Mi-am zis – altă diversiune patetică, au pus un (pseudo)infractor (id est agent) să care un fragment de picior amputat de la vreun nefericit din cine ştie ce spital. Ca să bage o bombă de presă şi să mascheze mutarea devastatoare Frunzăverde plus cine ştie ce nouă nemernicie de genul vânzării cuprului.
Când am ajuns acasă, seara mai târziu, am aflat că de fapt era vorba de o labă de urs, fapt declarat de un oficial al Ambasadei Chinei la Bucureşti.
Absolut deloc nu râd, că nu-i de râs. Pentru că SRI a fost făcut de râs. Parchetul General era oricum la pământ, dus de Codruţa, ea, săraca şi instituţia nu mai aveau unde cădea mai jos în ridicol.
Cine şi-a bătut joc în asemenea hal de statul român – vorba lui Oltean, din interiorul sau din exteriorul lui – a demonstrat la scenă deschisă vulnerabilitatea României.
Absolut deloc nu-mi vine să râd – deşi sau tocmai pentru că râd mult. În faţa unor situaţii de umilire a României îmi pierd simţul umorului. Nici umorul negru nu-i adecvat la faza asta.
Cred că singurele consecinţe adecvate ar fi demisiile şefilor instituţiilor manipulate grupa mare cu grupa mică.
Regimul Băsescu a făcut posibilă deprecierea în asemenea hal a României. Depreciere instituţională.
P.S. Ştiţi vreun precedent pe plan internaţional pentru asemenea penibilitate? 👿
Lovitura Frunzăverde e devastatoare pentru regimul actual, nu doar pentru PD-L – aşa cum i-ar conveni lui Băsescu, pus temeinic pe distrugerea fără rest a partidului pe care l-a propulsat la putere, de care s-a folosit, pe care l-a tras în jos tot aşa cum îl trăsese în sus, iar acum îl trage după el în prăpastie. În ideea strategiei etnobotanice vizând cosmetizarea stabilimentului în Albă-ca-Zăpada, pentru o majoritate parlamentară postelectorală de strânsură sau peticire a pantalonilor puterii actuale rupţi în fund de voturile populare.
Cleiosul Sever Voinescu a ţinut o conferinţă de presă vidă de realism şi plină de tupeu, în care a vorbit vorbe (b)ovarice în numele stabilimentului din Modrogan, cu retorică stupidă de genul: „insuportabila uşurătate a greilor în PD-L”. Prostia dacă îl pişca măcar un pic, n-ar fi folosit pluralul. 😆 Referitor la Sorin Frunzăverde, Voinescu a comis impertinenţa conform căreia dacă „i-a părăsit la greu”, n-ar fi trebuit să se bucure cu ei când le-a fost „uşor”. Păi da, că fără el ajungea mama lu’ EBA în PPE! 😛
Ioan Oltean – care între timp s-a oprit din plâns şi spune că toată lumea a visat când el pomenea de „comandă politică din interiorul sau din exteriorul PD-L” – îl însoţeşte pe Boc la Reşiţa să controleze daunele. 🙂
Băsescu convoacă CSAT – cum n-a făcut-o când o mulţime de oameni erau îngropaţi sub zăpezi, zeci de localităţi şi mai multe drumuri naţionale erau blocate, iar autorităţile locale alese cereau în zadar stare de necesitate. Tema: situaţia poliţiei din 2006 încoace, adică Blaga. 😛 Şi eventual, David.
Totodată, mare control mare la Primăria din Arad, de parcă finu Falcă ar fi penal de ieri-de azi. Doar că ăsta e un nou dosar. Şi toată tevatura de imagine e infinit de perversă în disperarea ei de a deturna prin compromitere mutarea Frunzăverde. Mai precis, trebuie compromis PNL, coborâtă în contrariu strategia lui Crin Antonescu şi subminată USL. Cum ? Prin chestii din astea penale. Mascarade judiciare, unele, cu fundament real, altele, doar de imagine. Iar altele, şi cu fundament real şi mai ales, de imagine. Cum a fost cea cu Falcă de azi.
Repet: extrem de perversă manevra Falcă. Unu: să se inducă suspiciunea în rândurile USL – membri şi alegători potenţiali, prin impresia că prin mutarea Frunzăverde, Crin Antonescu ar intenţiona să substituie USL cu o construcţie de dreapta exclusivistă. Şi doi, dar la fel de păcătos, să se inducă dezgustul în rândurile alegătorilor prin imaginea că PNL racolează penalii PD-L. Curat operaţiune Albă-ca-Zăpada pe mâna adversarului, specialitate Băsescu. Însă de mult alterată.
Degeaba a îngheţat azi apele Falcă la Antena 3, declarând telefonic că la primărie are loc un control judiciar după ce el a refuzat „propunerile unor liberali de a participa la o dreaptă puternică, fiindcă ei nu au încredere în relaţia cu PSD”. 😆 Cât sunt de disperaţi dacă recurg la astfel de făcături grosiere! De aceeaşi factură a fost şi intoxicarea care s-a vrut sepia peste Frunzăverde şi n-a ieşit decât băseală, anume zvonul că ar pleca şi Udrea şi alte borfeturi, pentru ca ele să nege cu indignare şi să dea vina pe USL pentru zvon, în infantilismul că astfel l-ar face credibil. 😆 Udrea şi clica ei n-au unde să plece – decât la puşcărie -, toată centura ar fi dată afară cu drag de „grei”, după care n-ar mai lua-o nici … Doamne iartă-mă! 😛
Partea proastă pentru „grei” e că şi printre ei sunt penali. Şi de-asta PD-L n-are scăpare. Dacă a fost vreodată un partid, odată cu Băsescu a devenit o grupare infracţională, o viermuială reciproc şantajabilă. De-asta şi Băsescu vrea să distrugă PD-L pe cale penală. Şi să-l substituie cu o chestie „populară”.
Doar că toată manevra etnobotanică – dar care la limită ar fi avut şanse prin tragerea în jos a USL, mită multiplă şi fraudă electorală – s-a făcut zob în clipa mutării Frunzăverde. Tăiete! Toate. 😀
Că Frunzăverde e o instituţie se ştie de ce. Vin cu el şi alţii, dar cine e penal trebuie să plătească. Oricine. Şi de oriunde ar fi el.
Se chinuie degeaba, USL nu mai scade. Dimpotrivă, îşi va relua trendul ascendent care s-a deturnat de când cu discursul lui Ponta. Contracarat, acum, magistral, prin mutarea Frunzăverde. Din care şi PSD s-a ales cu noi membri. 🙂 Fiecare după afinitate. 😛
Şi să vedeţi ce perdele vor trage peste congresul USL! Şi tot degeaba.
P.S. 1. PD-L e-n spume. Şi greii, şi uşoarele (n-am zis eu, Băsescu! 🙂 ), şi câinele Vasile Blaga. O şi merită. Ca şi Videanu. Cu mâna lor l-au reales pe Băsescu. Şi cu a lui Baconschi. Ultimul are circumstanţa că încă nu o luase. Primii probabil că au mai vrut o dată. O merită din plin şi Berceanu, şi Cezar Preda, şi Ioan Oltean. Ce să mai zic de Mircea Toader. Au susţinut din răsputeri stabilimentul. Şi cu tupeu fără margini. Depăşit doar de gaşca rivală. Tot ce mai pot să facă ei acum ca să se răcorească e să dea afară ceea ce oricum e minus L. În ce-l priveşte, Falcă n-a înţeles bine manevra de contact: dreapta puternică o primeşte directă: în numele lui. 😛 Sau poate e vorba de altă dreaptă, deci l-o fi contactat Livache 😳
2. Udrea îşi face iluzii, Caramitru are gusturi rafinate. 😛
E prima mişcare strategică de amploare, constructivă, adică, pe termen lung şi totodată, cu efecte pragmatice imediate, pe care o face un lider politic din România postcomunistă, mă refer la Crin Antonescu.
Idealistul pragmatic Corneliu Coposu spunea că politica nu se face cu îngeri. De la Maniu citire. Din nefericire, spre deosebire de Crin acum, Seniorul nu prea a avut cu cine. Nici preşedintele Emil Constantinescu nu prea a avut cu cine.
Dacă vrem viaţa noastră înapoi, de oameni normali, dacă vrem ţara noastră înapoi din înapoierea în care a tras-o cu ură regimul Băsescu, atunci trebuie să ne eliberăm raţiunea din orice captivitate emoţională manipulabilă de către duşmanii vieţii (noastre).
Vom avea, în sfârşit, criterii doctrinare în ţara noastră atât de depreciată de impostură: deci, electorate elevate, motivate superior. Şi responsabile, capabile să motiveze, la rândul lor, oamenii simpli şi buni ca pâinea caldă: de care îşi bate joc la modul criminal puterea actuală.
Până la vremea competiţiei doctrinare – care defineşte o democraţie consolidată -, vom avea o alianţă cinstită, dreapta-stânga, pe principii paritare, care va funcţiona, o vreme, pentru a scoate ţara din nenorocirea în care a înfundat-o un regim antinaţional. După care liderii îşi vor strânge mâinile şi o va lua fiecare pe drumul lui, într-o competiţie de nivel euro-atlantic. Competiţie dură, dar legitimă şi cu finalitate naţională.
Deocamdată, acum, cei care ţineţi cu stânga şi cei care suntem de dreapta avem şansa istorică de a ne salva ţara şi viaţa. Regimul Băsescu e pe ducă şi tot ce avem noi de făcut e să fim împreună, ca să le dăm lovitura de graţie impostorilor: un simplu bobârnac.
P.S. Regimul Băsescu e pe ducă, dar încă nu e terminat, mai are resurse. Vine detracatul din Coreea şi trebuie ajutat să piară pe limba lui. Dumnezeu să-l ierte! Politic, fireşte.
În Modrogan e distrugere, dar despre asta (ne distrăm) mai încolo. 🙂
La două ore după declaraţia lui Sorin Frunzăverde privind demisia din PD-L în favoarea PNL, „adevăratul partid de centru-dreapta” 😀 – hop şi Boc la declaraţie portocalie. Ce-a zis el e ca şi cum ai încerca să desfiinţezi un siloz atomic scuipând coji de seminţe.
Moara stricată era pe turaţie minimă, de unde turuia fără semne gramaticale. Strategii (b)ovarici sunt atât de disperaţi încât au recurs la tot ce poate fi mai derizoriu în comunicare: tentativa de persuasiune flagrant emoţională, contradictorie în însăşi logica ei afectivă, PR care poate prinde doar la un public captiv până la dependenţă etnobotanică.
Boc a vorbit rar, ca să atragă atenţia, deşi era preferabil să-şi fi păstrat turuiala, poate aşa mai camufla nonsensul. Nonsens a fost întreaga lui intervenţie şi nici nu-l mai bagă nimeni în seamă: tocmai de aceea scriu postarea de faţă. Pentru că Boc e preşedintele încă principalului partid de guvernământ, iar intervenţia lui semnalează că PD-L e în abisurile disperării şi ale ridicolului sociopat(ologic).
Prima referire a fost, ca de obicei, la USL. Că vrea interzicerea prin Constituţie a traseismului politic, dar se comportă „laş” acceptându-l pe „traseistul” tot „laş” Frunzăverde. Care a plecat din „casa părintească”, printre părinţii căreia se numără. 😆
Şi să invoci imnul PD-L ca să combaţi cutremurul cu tsunami care înseamnă plecarea lui Frunzăverde e un scâncet infantil. Unu, că imnul e compus de un liberal, Mircea Rusu, primar PNL, care în prag de campanie electorală e hărţuit penal fiind în proces cu PD-L pentru drepturile de autor. Şi doi, dar nu în cele din urmă: acelaşi imn îl avea partida lor şi când era de stânga. De fapt, „casa părintească” a fost construită la stânga. 😛
Deci, să-l faci traseist şi „trădător” pe Frunzăverde înseamnă a-ţi pune mâna pe chelie, fiindcă Frunzăverde e cel care a dus PD pe traseul dinspre Internaţionala Socialistă, spre PPE. Cum ar veni, de la stânga la dreapta. Ăsta da, traseism colectiv! 🙂 Şi trădare în bloc a unor principii şi valori politice, pe care, de altfel, PD-L nu le-a avut niciodată. A fost mereu fără definiţie doctrinară, până când interesele conjuncturale i-au dictat o adeziune oportunistă la dreapta europeană. N-ar fi dobândit-o în veci pururi fără Sorin Frunzăverde şi Marijan Marinescu.
Dreaptă pe care acum demisionarul spune că n-o mai regăseşte în PD-L – şi unde, printre tonele de măsuri staliniste luate de guvernul Boc?
Frunzăverde declară că adevărata dreaptă o constituie (cu) PNL. Şi ăsta-i morcovul colosal în dos cu care PD-L condus de Boc bagă capu-n nisip, debitând stupizenii de natură să facă nefrecventabilă la Bruxelles o formaţiune părăsită de Frunzăverde cu declaraţii de o duritate extraordinară, prin care denunţă, de fapt, esenţa totalitară a regimului Băsescu: ar fi fost suficient să pronunţe doar „stat poliţienesc”, nu şi celelalte, pentru ca însăşi Monica Macovei, dorlotată pe criterii de famiglie politică, să nu mai aibă nici o credibilitate la PPE.
Iar alianţă dreapta-stânga, precum USL, a fost şi în Germania. Şi a scos ţara din impas. Sigur, Boc ar putea nega evidenţa chiar în faţa doamnei Merkel. 🙂
P.S. Orice om raţional a mai putut rămâne în stabiliment îşi dă seama că singura şansă de a scoate PD din marja de eroare e să-l pună pe Blaga la conducere. Din partea mea, să-l ţină pe Boc până se duc cu el de gât! 😛
Oricum e un rest de partiduleţ fără nici un viitor. Tot ce se mai poate salva de acolo sunt unele persoane.
De aceea a şi putut adopta PD-L o asemenea idioţenie integrală, ca să fie desfiinţată în integralitatea ei şi pe urmă să se victimizeze în faţa ultimilor păcălici care i-ar mai susţine.
„Legea” era atât de flagrant anticonstituţională şi pur şi simplu antijuridică încât ar fi trebuit să-şi dea seama până şi eminenta juristă Monica Macovei, care a aplaudat-o, declarânnd textual că se sacrifică pentru ea, mai ales că putea fi doar aleasă, nu şi numită. Curat constituţional! 😆
Update. De fapt, s-a făcut la schimb cu acceptarea validării pe şase ani a trimisului PD-L în CNA. Ceea ce nu va dura, fiindcă se poate pur şi simplu desfiinţa CNA. 🙂 Şi eventual reînfiinţa fără algoritm politic.
S-a stins cu alt mare artist, Ştefan Radof. Nu doar un artist, ci şi o conştiinţă.
A participat cu implicare în mişcarea civică din anii 90, din păcate, decedată cu mult înaintea lui.
Dintr-o familie de deţinuţi politici, el însuşi fost deţinut politic, membru al AFDPR, Ştefan Radof era un luptător pe cât de dârz, pe atât de blând. Voia doar libertate şi dreptate. Adevăr naţional.
Video de octavianpescaru
Am avut privilegiul să-l cunosc. Pe lângă delectarea artistică, Ştefan Radof oferea şi spectacolul discret al unui caracter. Avea un fel de a fi afectuos, generos şi elegant, ca un personaj din inima lui Cehov. Era monarhist şi patriot aşa cum avea ochi albaştri. Mari, clari şi buni. Nu-i poţi uita nici dacă ai vrea.
Welcome to Roxania 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.