INCOMPATIBILITATE. DORU MĂRIEŞ A AVUT DREPTATE

Video de CioaraDPgard

De mai multă vreme nu-mi mai pierd timpul cu prostiile pseudopoliticii de pe la noi, dar azi am făcut o excepţie de câteva minute, tocmai pentru că am aflat de şedinţa dedicată revoluţiei (las termenul ăsta, pentru că nimic nu se compară cu regimul comunist şi chiar dacă acum e perpetuat la modul pervers, cel puţin nu mai e instituţionalizat ca înainte de 1989 – sigur că mai e timp, dar nu mult, că un an trece repede).

Deci, câteva minute pe televiziunile de ştiri. Doru Mărieş spune adevărul care supără, anume că Ion Iliescu a profitat de revoluţie şi e vinovat de morţii de după 22. PSD-ul iese din sală. Mai înainte, un exponent al altei asociaţii decembriste o făcuse praf pe Borfeta Anastase. PD-L înghite, că de! Îşi revendică anticomunismul. Fraude feseniste. Mutanţi abjecţi, ultimul produs al regimului comunist. Pe scurt: incompatibilitate.

Atâta vreme cât PSD nu se poate delimita de propriile fapte nefaste – ca să nu le zic crime antinaţionale şi împotriva (drepturilor) omului – nu se deosebeşte cu nimic esenţial de fratele-i PD(-L). Mama lor e „emanaţia” din decembrie 1989: FSN.

Să ne înţelegem:  România n-a avut nici opoziţie, nici disidenţă, nici rezistenţă, deci e clar că nu avea cine face, mai precis, conduce, revoluţia – nici de catifea, nici altcumva şi e clar că n-avea cine naibii să vină la putere, din afara fostului aparat. Crima a fost că gaşca staliniştilor şi a progeniturilor lor, în frunte cu tov. Iliescu, n-au declarat cinstit care e situaţia, cine sunt şi ce vor, ci au sacrificat peste 1000 de vieţi ca să pretindă că emană la putere ca „salvatori” ai revoluţiei.

Orizontul de aşteptare al românului era extrem de scăzut: nu visa să cadă Ceauşescu, tot ce-şi dorea era o cât de mică schimbare, un licăr de liberalizare, să vină Nicu, ceva de genul ăsta, deci oamenii ar fi acceptat succesiunea, bucuroşi că au scăpat de ceea ce nu sperau să scape vreodată. Uciderea, însă, a unui număr dublu de oameni faţă de represiunea de până în 22 decembrie a radicalizat spiritele şi a ridicat până la cer orizontul de aşteptare al luptătorilor, al curajoşilor din 21 decembrie, pe măsura aspiraţiilor celor de la Timişoara. De unde şi scandarea FĂRĂ COMUNIŞTI!, din sute de mii de piepturi, în Piaţa Palatului, la ora 17, ziua de 22 decembrie 1989. Totodată, aversiunea poporului român faţă de Moscova era extrem de puternică.

Dacă Ion Iliescu nu asculta de toate lichelele care l-au împiedicat să aibă dialogul promis cu delegaţia Pieţii Universităţii, s-ar fi scutit 10 ani de retardare a României. Era şi prea blocat în anchilozele marxist-leniniste: în timp, a evoluat democratic, fără să-şi abandoneze convingerile. PSD, însă, nici acum nu-i în stare să recunoască adevărul istoriei recente şi să se delimiteze de trecutu-i nefast pentru ţară, tocmai pentru a se putea angaja pe linia unei evoluţii ireversibile către susţinerea valorilor democraţiei şi statului de drept: călcate în picioare şi în prima parte a anilor 90, şi după ce nomenclaturistul Traian Băsescu a devenit pentru a doua oară preşedinte al României.

Cel puţin în pactul de la Timişoara, care a fost precursorul USL, din campania pentru turul al doilea prezidenţial, Geoană îşi asumase greşelile trecutului în numele PSD. Acum, PSD – cu măscărici ceghevarişti ca Ponta şi Mazăre şi alţi spălaţi pe creier – revine la atitudinea FSN din 1990, care ne-a retardat cu 10 ani. PNL ar fi trebuit să păstreze diferenţa, să rămână echidistant ca angajament politic faţă de cele două părţi ale FSN. Sigur – repet ceea ce am susţinut cu mult înainte de constituirea USL -, se impunea o alianţă cu PSD, dar numai electorală: şi extrem de eficientă. În caz contrar, mai bine lipsă, pentru că în condiţiile actuale, e clar ce va urma la anul: reîntregirea familiei, o altă guvernare PD-PSD, plus tot felul de fragmente de râmă. UDMR să nu se mire dacă va rămâne pe dinafară. Şi nici Crin.