NE RĂMÂNE CINISMUL: DESPRE ROMÂNIA ŞI GUVERNANŢII EI

PSD nu-i altceva decât o jumătate a FSN, reunită cu jumătatea cealaltă, PD-L. Degeaba există şi oameni de treabă acolo, dacă ei se complac în promiscuitate.

Coaliţia de guvernare e o glumă sinistră la adresa ţării şi a poporului. Indivizii-ăştia îşi bat joc de oameni. Ultima dovadă e faptul că au căzut de acord asupra angajării răspunderii pe legile dorite de Băsescu, în condiţiile în care PD-L a acceptat proiectul Andronescu-PSD de reformă a Educaţiei, după ce flaşnetele PD-L o ţinuseră în cor şi cu înverşunare că susţin doar proiectul Miclea-preşedinţie, ridicat în slăvi ca singurul valabil şi după ce PSD pretinsese, sus şi tare, că este pentru dezbatere parlamentară.

Vorbe! În realitate, nu contează decât interesele lor comune, asupra cărora cad de acord între ei, iar la întâlnirile de lunea, râd, probabil, cu poftă, de naivii care cred în cearta lor: o operaţiune de imagine prin care se potenţează reciproc, polarizează opinia publică şi îşi ţin electoratele mobilizate. Prin intermediul presei obsedate de scandal şi derizoriu, evident.

Am mai spus-o, cearta lor e doar o mascaradă. O diversiune de la porcăriile pe care le fac împreună. Unele din ele, crime împotriva statului de drept şi a democraţiei.

Să ne reamintim că FSN s-a scindat strategic, ca să fie mereu, simultan, la guvernare şi în opoziţie. Ca să se garanteze perpetuarea vechiului aparat şi a vechiului sistem. În forme cosmetizate.

Dar o revenire atât de agresivă la totalitarism – mascat, pentru că suntem, totuşi, aliaţi euro-atlantici -, după 20 de ani, era greu de conceput, chiar din partea celor mai pesimişti.

O formă incredibilă de marxism-leninism remix este legea salarizării unice, despre care voi face o postare separată, cum am promis. Deocamdată, mă refer la abuzul dezaxat privind concediile forţate, care calcă în picioare Codul Muncii. De bunul simţ, nu mai vorbim.

Adică, toţi bugetarii trebuie fie să facă muncă patriotică, fie să intre în concediu fără plată 10 zile. Asta, ca să economisească sume echivalente sau mai mici decât cele pe care Duduia le topeşte pentru dare în spectacol.

România regimului Băsescu bate teatrul absurdului. Dacă măsura asta ilegală şi imbecilă se aplică, situaţia va arăta aşa:

1. 10 zile este raiul legiferat al infractorilor în România, fiindcă n-are nici cine să-i urmărească, nici cine să-i prindă, nici cine să-i păzească, nici cine să decidă judecarea lor în stare de arest.

2. 10 zile se moare cu zile, dintr-o simplă apendicită neoperată la timp sau dintr-o infecţie la o rană al cărei pansament nu are cine-l schimba. Inutil să vorbim de bolile cronice, care necesită tratament ritmic (dializă, cobalto-terapie, etc.).

3. 10 zile pe lună copiii preşcolari sunt lăsaţi de izbelişte, pentru că porţile creşelor şi grădiniţelor sunt închise.

4. 10 zile pe lună copiii nu mai învaţă la şcoală şi studenţii, în facultăţi, adică, pierd materia pentru două luni (4-6 ore pe zi ori 10), pe care n-au cum s-o recupereze, pentru că ar fi atât un atentat la sănătatea lor, cât şi un abuz la adresa profesorilor, obligaţi să facă ore neplătite.

E doar o parte din teatrul absurdului acestei guvernări. Şi partea sinistră e că nu vom scăpa niciodată de ea. Pentru că EI sunt mereu majoritari. Mereu la putere şi totodată, în opoziţie. Peste tot.

Şi asta, din vina PNŢCD – care s-a lăsat călcat în picioare la guvernare şi a PNL,  partid fratricid contra PNŢCD, dar care, ulterior, având ocazia să strivească PD – jumătatea cea mai bolnavă a FSN – s-a aliat cu el şi l-a ridicat. Acum, suportăm cu toţii consecinţele. Ca o condamnare pe viaţă.

Deci, n-aveţi decât să mă înjuraţi pentru cinism, dar starea de fapt se va perpetua până când România fie va fi scoasă din comunitatea euro-atlantică, fie va presta cele mai murdare activităţi subterane.

Nu cred că Băsescu va păţi ceva pentru traficul cu armament, de care-l văd în stare, dar de care a beneficiat mereu cineva dispus să-l susţină ca să beneficieze în continuare. Războiul, guerillele, astea sunt chestii profitabile.

VREAU SĂ BATĂ DINAMO PE STEAUA. SĂ PLECE CIOBANUL!

Foto: Gazeta sporturilor

E prima dată când vreau să bată Dinamo pe Steaua. Şi încă în Ghencea. Nu-mi pasă nici de troglodiţii de suporteri dinamovişti, că se bucură (ăia care au făcut prăpăd de i-a sancţionat UEFA, evident).

Nu-mi pasă nici de Bergodi, deşi mi-ar părea rău pentru el. Dar chiar nu are importanţă.

Important e să întâmple ceva, o catastrofă pentru Steaua, ca să scăpăm de Cioban. Am mai spus-o.

Un nenorocit care n-a fost în stare nici măcar să dispună refacerea unui gazon – un gazon de vis, la Steaua.

Un nenorocit care n-a fost în stare să aducă la Steaua profesioniştii care au făcut-o, cândva, campioana Europei. Dimpotrivă – că trebuie să fie şi fudul – el s-a delimitat de echipa Steaua de vis.

Acea echipă avea nu doar conducere tehnică de elită – pe cel mai mare antrenor al României, Emerich Jenei. Acea echipă avea mentalitate de învingător. Pentru că avea pregătire de învingător. Pentru că îl avea pe Florentin Marinescu. Maestrul care pregătea condiţia psiho-fizică a echipei.

Cu el, n-ar fi fost posibilă autoaccidentarea penibilă de azi a lui Ghionea. Adică, sare la minge, o prinde cu umărul şi îşi scrânteşte glezna!

Deci, la asemenea condiţie, Steaua chiar merită să retrogradeze.

0-1 la pauză. Cu tot necazul faţă de Dinamo, sper să rămână aşa şi sper ca Steaua să mănânce bătaie de la toată lumea, din ţară şi de peste hotare. În aşa fel încât Ciobanul să se care.

O  ruşine pentru Steaua, să aibă asemenea patron.

UPDATE. Americanii au o vorbă: fii atent ce-ţi doreşti, că s-ar putea să se îndeplinească. A fost aşa cum mi-am dorit. Şi sper să fie în continuare tot aşa. Eşec pe linie. Faliment pentru cioban.

PORUMBEII. ÎNGERI DE MĂTASE. POVEŞTI DE ACASĂ CU EI

Foto: www.porumbei.org

Unchiul meu, Jean Cici, are peste 200 de porumbei. Ai lui. Pui nu le dă decât celor care îi cresc de frumuseţe. Criminalilor care vor să îi mănânce, le arată un deget.

Am şi eu vreo-sută. Zic că sunt ai mei, deşi îi mai hrănesc şi alţii. Dar cel mai mult, eu.

Şi zilele trecute au comis-o. M-am pomenit cu ei – fără număr! – în bucătărie. Trăseseră punga cu grâu de pe dulăpiorul de lângă fereastră, o vărsaseră pe jos şi se hrăneau. Le-am zis să nu îndrăznească să plece până nu curăţă tot. Aşa au făcut.

Partea proastă e că s-au obişnuit să intre în casă şi dacă s-ar nimeri pe-acolo pisicile, crimă şi pedeapsă! Altfel, îi contemplă cu fascinaţie, când îi separă geamul. În bucătărie, pisicile le dau voie, li se pare normal. Când, însă, vin pe pervazul de la camera mea, mâţelor li se pune pata. Dar nu apucă, fiindcă nu risc să-i las cu geamul deschis. Afară nu las pisicile, lumea e mult prea rea.

Porumbeilor le dau grâu sau pâine. Şi le simt pe mâini corpuşoarele de mătase – aripile, căpşoarele. I-aş putea mângâia. Am făcut-o şi am renunţat imediat. La fel, să le dau din palmă. Au prea multă încredere în mine şi pe urmă pleacă, se lasă în stradă. Pe-acolo sunt oameni, care le pot face rău. Nu risc. Prefer să-i las sălbatici.

M-am pomenit cu un voiajor printre ei. Are un inel galben  la un picioruş, cu număr, RO şi anul. Am crezut că doar s-a odihnit şi a văzut că e rost de ceva mâncare. Dar a rămas. Cine ştie cine e îngrijorat pentru el. Ce să fac cu voiajorul? Mai ales că el e cel mai dispus să-mi mănânce din palmă. Şi îmi reprim bucuria: nu-l las.

Pe pervaz la mine vine mai ales o pereche. Unul negru, mare, căruia i-am zis Tati şi o porumbiţă roşu-maronie, micuţă, cu ciocul cărămiziu, căreia i-am zis Puica. Au pus stăpânire pe pervaz. Ciocăne tot porumbelul ce vine. Nu lasă pe nimeni pe teritoriul lor. Cred că au pui pe undeva. De cum se luminează vin şi ciocăne ce li se lasă de seara. Cel mai simpatic deşteptător. Aşa au făcut toată vara.

Azi dimineaţă, vreo două ore, n-a venit decât el. Şi s-au hrănit o droaie de porumbei, pe care nu i-a mai ciocănit. Tati cel mai falnic, dar părea dezarmat. Deci, m-am îngrijorat: ce-i cu Puica? Dacă a păţit ceva?

Când m-am întors, s-a întors şi Puica. Şi a făcut ordine. A ciocănit o armată de porumbei, de două ori mai mari decât ea. Tati şi-a reintrat în atribuţii. Din nou, cel mai tare din parcare.

Vietăţi.

PREVIZIBIL. GEOANĂ ŞI ANTONESCU ÎL REALEG PE BĂSESCU

Foto: Cotidianul

Crin Antonescu a anunţat că se retrage din funcţia de vicepreşedinte al Senatului, ca să n-o neglijeze&folosească electoral. Minge la Geoană şi Băsescu. De fapt, o mingiucă politicianistă.

Crin Antonescu mai bine s-ar retrage din cursa prezidenţială,  şi l-ar convinge şi pe Mircea Geoană să facă acelaşi lucru.

În caz contrar, vor fi responsabili de realegerea lui Traian Băsescu. Impropriu spus, responsabili. În sensul că nu vor răspunde decât cel mult în faţa partidelor lor. Ceea ce pentru alegătorii absenteişti va fi egal cu zero.

Trei sferturi din electorat e absenteist. Absenteiştii nu vor fi convinşi să iasă pentru nişte candidaţi de partid. Votul negativ nu mai convinge.

Am mai spus ce cred, repet şi voi repeta, ca să nu ziceţi că nu v-am spus: PNL, PSD şi UDMR, dacă ţin la România şi vor scoaterea ţării noastre din condiţia umilitoare în care a adus-o regimul Băsescu, să renunţe la candidaţii partizani şi să susţină împreună alternativa pe care numai un independent o poate reprezenta.

Repet şi asta: dacă vrem România altfel şi un preşedinte esenţial diferit de cel actual, atunci partidele se reabilitează în faţa electoratului şi îl susţin împreună pe Radu al României. Dacă vrem doar sau măcar să scăpăm de Băsescu (este egal persoana lui plus bordelul guvernamental), atunci partidele îl susţin împreună pe Sorin Oprescu. Nu-i esenţial diferit de Băsescu, în sensul că provine din sistem, dar cel puţin e simpatic şi vorba doamnei Anca Florea: sunt vreo câteva biblioteci distanţă între el şi preşedintele în exerciţiu. Un intelectual golan e, totuşi, altceva decât un derbedeu de port.

Partidele ar trebui somate să se trezească. De fapt, se complac. La fel şi electoratele lor blocate în proiectul partizan. Probabil că nu vor fi convinse să se obiectiveze şi nici să-şi asume responsabilitatea conştiinţei că interesul naţional nu-i, totuşi, doar o vorbă retorică. Deşi utilizarea politicianistă l-a depreciat.

O majoritate absentă şi o minoritate inconştientă, iată electoratul României. Dar despre asta, cu altă, apropiată, ocazie.

OPRESCU – PRELUDIU ELECTORAL

„Sunt la fel de bun ca toţi la un loc şi mai mult decât atât„, a declarat, aseară, Sorin Oprescu, la Realitatea TV, emisiunea „Zona de impact”, cu Corina Drăgotescu.

Haide, Doc, comite-o, dacă o comiţi, dacă nu, nu te mai tot rupe-n figuri, că e deja târziu!

Părerea mea e să adopţi alt stil – eventual, cel anterior, adică tu însuţi -, pentru că ăsta prefabricat nu te prinde. Sună politicianist antipoliticianist.

Şi ai grijă, ai mare grijă ce scoţi pe goarnă, că toate sunt monitorizate.

REMEMBER. DE CE A FOST FENOMENAL MICHAEL JACKSON

Video de mjytaps

Artă adevărată, artist adevărat, spectacol de elită. Şi un om care a vrut să fie perfect. Pentru noi. Şi a plătit pentru asta. Cu viaţa.

Video de PoliticsNewsPolitics

Azi ar fi împlinit 51 de ani.

Video de OnlineNewsPaper

Am promis la scurt timp după ce s-a dus că voi scrie despre el. Şi am păstrat pentru astăzi.

Video de  didine

Am să vă spun de ce cred că a fost fenomenal, o făptură de vis, şi vă invit să spuneţi voi ce credeţi despre el.

Video de ObmawiamyPlotki

Ca om şi ca artist.

Video de HollyscoopTV

L-am iubit.

Video de catkingpop

Îl voi iubi mereu pentru delectarea care a fost. Şi va rămâne.

Singurul lui DVD de la un concert live a fost cel de la Bucureşti, din 1992. Un spectacol magnific.

Nu am postat nici un video de la acel super-spectacol şi nici două din piesele mele preferate cu el – „Dirty Diana” şi „Man in the Mirror”, pe care le-am postat imediat după ce ne-a părăsit.

Aflăm că a fost ucis, în sensul că medicul lui personal i-a administrat – în supradoză – un anestezic puternic. În loc de analgezic şi sedativ. Mare păcat. Nu doar pentru că nu mai e printre noi. Ci şi pentru că n-a apucat să-şi desfăşoare visul final: turneul-maraton. This is it.

Cu privire la puţini oameni se poate rosti cuvântul perfecţiune. N-am ezitări să-l rostesc referitor la Michael Jackson ca artist. Perfect. Un corp perfect, un dansator perfect, un chip adus la perfecţiune, o voce perfectă, de la Dumnezeu, lucrată ca pe un dar de preţ şi dăruită spectatorilor.

Un om care n-a trăit niciodată pentru el. Ci doar pentru spectacol. Pentru ceilalţi. Pentru asta a sacrificat totul. Şi poate că aşa cum privighetoarea cântă când nu mai are vedere, la fel şi Michael a performat când n-a mai avut o viaţă a lui. De foarte mic. Cu toate traumele copilăriei, din cauza unui tată odios.

De aici şi pretinsele tendinţe pedofile. Nu cred asta. Dacă de regulă copiii abuzaţi îşi abuzează la rândul lor copiii sau alţi copii, la Michael cred că a fost o formă de sublimare, o dorinţă irepresibilă de a mângâia, acolo unde el a fost bruscat şi abuzat. De a dărui ceea ce el n-a avut: copilărie. Şi s-a copilărit cu copiii la Neverland. De acolo i s-au şi tras. Acuzaţiile din partea unora care şi-au exploatat copiii ca să primească bani de la star. Care avea oroare să se dea în spectacol.

Viaţa o voia discretă şi liberă. Şi nu mai putea beneficia nici de discreţie, nici de libertate. Uneori plângea, în singurătate. Spunea că e greu să fii în pielea lui. Să fii artist şi să dărui, să trăieşti pentru asta, dar să vrei să ai parte şi de viaţă personală, de intimitate.  

Video de bramblebramble

Avea prieteni, relaţii cu suflet de copil. Mărturia lui Brooke Shields e revelatoare.

Avea copii, pe care îi iubea şi care îl adorau.

Avea mamă şi fraţi, pe care nu i-a uitat niciodată. Toţi au profitat de el, dar nu în sens blamabil. Ci normal. Chiar dacă unii îi acuză de rapacitate.

Avea o echipă cu care performa. Dar şi una care îl exploata.

În rest, singurătate. Şi demonii captivităţii în geniul lui artistic, din care nu se elibera decât atunci când îl elibera: pe scenă. Unde era suveran. Cu adevărat rege. Liber, cuceritor, iubit aşa cum respira. De-o graţie care-i permitea orice mişcare. Cel mai lasciv gest la el se sublima artistic. Nu sfida gravitaţia, ci gravitaţia îi făcea reverenţe. Nimeni n-a mai dansat aşa. Cu greu i s-ar mai putea găsit un egal poate în baletul clasic. Dar balerinii sublimi nu cântă. El şi cânta. Şi tot aşa: din toată fiinţa. Parcă se juca, atât era de natural.

Video de needmax44

Sigur, a lucrat imens pentru naturaleţea asta. De-aia îl durea tot corpul, toate articulaţiile, muşchii, ligamentele. Şi de-aia lua analgezice puternice. Şi sedative. Şi de-aia nici nu putea dormi fără ele. De durere. Şi de dor de a putea trăi aşa cum trăieşte un om normal. Ştiind că acest vis atât de simplu îi va fi mereu refuzat.

Nu mânca. Lua energizante în loc. Unii se grăbesc să-l blameze, într-o pornire egoistă măruntă. O făcea pentru frumuseţe. Pentru a fi perfect. Din respect. Pentru spectacol. Pentru noi. Puţini artişti au manifestat un respect atât de total faţă de spectatori ca Michael Jackson. Nu era moment al vieţii să nu se raporteze la ei. De aici şi metamorfoza figurii. Voia să aibă un chip pe măsura făpturii eterice, a personajului care era.

S-a spus că avea vitiligo şi că din această cauză s-a albit. Şi faţa, şi corpul. Orbitor.

Alţii spun şi eu îi cred, că Michael a vrut să fie alb. Era foarte frumos şi creol. Dar şi-a sculptat chipul nu doar pentru că a avut complexul din copilărie, de la ticălosul de taică-său, care îl blama mereu că are nas borcănat. Şi s-a albit, nu doar ca să-şi nege originea, din aceeaşi cauză, a tatălui terorist.  Michael a iubit toţi oamenii şi pe toată lumea, indiferent de rasă – asta s-a văzut clar, se simţea. Cred, deci, că în principal nu de asta şi-a perfecţionat făptura.

Video de aliveagain2006

Ci pentru a fi tot mai aproape de lumină. Eu aşa îl văd. Nu-l idealizez, nu-i nevoie – a plătit pentru demonii lui şi eu cred că i-au fost iertate toate păcatele: pentru bunătatea lui, pentru dăruirea lui şi viaţa ca sacrificiu pentru artă ca act de iubire.

De ce a vrut el să fie alb înţeleg imediat cei care iubesc porumbeii. Eu îi iubesc pe toţi – sunt infinite modele, nuanţe, combinaţii. Dar aţi văzut vreodată, de foarte aproape, un porumbel alb? Alb, simplu, nu neapărat de rasă. E un înger. Un înger întruchipat.

Michael Jackson asta a vrut să fie: un porumbel alb. O apariţie din altă lume.

Dumnezeu să-l odihnească!

SĂRBĂTOARE. TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL

Din EVANGHELIA după MARCU: 

14. Şi a auzit regele Irod, căci numele lui Iisus se făcuse cunoscut, şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el.
15. Alţii însă ziceau că este Ilie şi alţii că este prooroc, ca unul din prooroci.
16. Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul; el s-a sculat din morţi.
17. Căci Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie.
18. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău.
19. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea,
20. Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta.
21. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, a făcut ospăţ dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea,
22. Şi fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau cu el la masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da.
23. Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu.
24. Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul.
25. Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.
26. Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze.
27. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul.
28. Şi acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale.
29. Şi auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt.
30. Şi s-au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus Lui toate câte au făcut şi au învăţat. (VI, 14-30)

Acest sfânt a fost mărturisit de Hristos că este mai presus decât toţi cei născuti din femeie şi mai mult decât prorocii. Acesta este cel care mai înainte a săltat în pântecele maicii sale şi a propovăduit pe Hristos şi celor de pe pământ şi celor din iad. A fost fecior al lui Zaharia arhiereul şi al Elisabetei, născut fiind din făgăduinţa lui Gavriil; i s-a tăiat cinstitul cap de Irod Antipa, pentru împreunarea fără de lege cu Irodiada. Acesta care din pântece era îmbracat cu sfinţenie şi avea în sine sălăşluită curăţia, a iubit întelepciunea, nu s-a îngrijit de hrană, ci, depărtat de toată amestecătura şi vorba omenească, a locuit în pustie ca în cer. A petrecut cu fiarele, acoperit cu păr de cămila şi încins cu brâu de curea; şi hrana lui era ca a păsărilor. Pururea cugeta în Legea lui Dumnezeu şi toate cele de jos mai mici le socotea decât paza Legii dumnezeieşti. El a trecut peste hotarele firii, şi a botezat pe Hristos cel neîntinat şi mai presus decât toata firea.

Dar Irod, cel lipsit de minte şi neastâmparat, biruitor fiind peste a patra parte de Iudeea, şi-a luat lui femeie pe soţia fratelui său. Filip. Pentru aceasta pornindu-se Prorocul din dumnezeiască râvna si întemeindu-se cu armele adevărului, a zis către tiranul: „Nu-ţi este iertat a ţine pe femeia lui Filip, fratele tău”. Din cauza aceasta a pornit împotriva sa pe acea femeie turbată şi pe îndrăgitorul său, care l-a băgat legat în temniţă. Deci facându-se veselie pentru ziua naşterii lui Irod, şi pornind bautură multă şi împletită cu dragoste desfrânată spre nebunie şi tulburare pe mai-marele ospăţului, a venit şi fata Irodiadei şi a jucat înaintea împaratului. Iar ca plată pentru necinstitul ei joc i s-a dat, vai! moartea Prorocului. Şi numaidecât a fost adus capul Prorocului pe tipsie şi l-a dat acelei necurate şi mult desfrânatei femei, încă sângele curgând. Şi s-au făcut acesteia în cetatea Sevastiei ce este departe de Ierusalim cale de o zi, unde şi case împărăteşti a facut al IV-lea biruitor ce a domnit după acesta, şi s-a facut ospăţul cel ucigător de proroc, acolo, acoperindu-se, prorocescul şi sfântul acel trup de ucenicii lui s-a ascuns.

www.credo.ro

ECHIPELE NOASTRE ÎN „LIGA EUROPA”. GRUPE ŞI PROGRAM

Foto: Mediafax

Astăzi, la Monte Carlo, s-au tras la sorţi grupele Ligii Europa. Steaua a fost singura echipă – cap de serie din România, în grupa H. Timişoara joacă în grupa A, Dinamo, în F şi CFR Cluj, în K. Timişorenii şi clujenii au prins grupe ale morţii, cu mari echipe. Dinamo are o grupă mai puţin tare în raport cu celelalte, iar Steaua se bate cu Fenerbahce pentru locul întâi. Succes echipelor noastre!

Grupa A: Ajax Amsterdam (Olanda), Anderlecht Bruxelles (Belgia), Dinamo Zagreb (Croaţia), FC Timişoara (România);

Grupa B:  FC Valencia (Spania), OSC Lille (Franţa), Slavia Praga (Cehia), Genoa (Italia);

Grupa C: Hamburger SV (Germania), Celtic Glasgow (Scoţia), Hapoel Tel-Aviv (Israel), Rapid Viena (Austria);

Grupa D: Sporting Lisabona (Portigalia), SC Heerenveen (Olanda), Hertha Berlin (Germania), FK Ventspils (Letonia);

Grupa E: AS Roma (Italia), FC Basel (Elveţia), Fulham (Anglia), ŢSKA Sofia (Bulgaria);

Grupa F: Panathinaikos Atena (Grecia), Galatasaray Istanbul (Turcia), Dinamo Bucureşti (România), Sturm Graz (Austria);

Grupa G: Villarreal (Spania), Lazio Roma (Italia), Levski Sofia (Bulgaria), Red Bull Salzburg (Austria);

Grupa H: Steaua Bucureşti (România), Fenerbahce Istanbul (Turcia), Twente Enschede (Olanda), Şerif Tiraspol (Moldova);

Grupa I: Benfica Lisabona (Portugalia), Everton (Anglia), AEK Atena (Grecia), BATE Borisov (Belarus);

Grupa J: Şahtior Doneţk (Ucraina), FC Bruges (Belgia), Partizan Belgrad (Serbia), Toulouse (Franţa);

Grupa K: PSV Eindhoven (Olanda), FC Copenhaga (Danemarca), Sparta Praga (Cehia), CFR Cluj (România);

Grupa L: Werder Bremen (Germania), Austria Viena (Austria), Athletic Bilbao (Spania), Nacional Madeira (Portugalia).

Programul echipelor româneşti:

STEAUA:

Meci 1 – 17 septembrie: Steaua – Şerif Tiraspol (cu porţile închise)

Meci 2 – 1 octombrie: Twente – Steaua

Meci 3 – 22 octombrie: Steaua – Fenerbahce

Meci 4 – 5 noiembrie: Fenerbahce – Steaua

Meci 5 – 2 decembrie: Şerif Tiraspol – Steaua

Meci 6 – 17 decembrie: Steaua – Twente.

DINAMO:

Meci 1 – 17 septembrie: Sturm Graz – Dinamo, Panathinaikos Atena – Galatasaray Istanbul

Meci 2 – 1 octombrie: Dinamo – Panathinaikos Atena, Galatasaray Istanbul – Sturm Graz

Meci 3 – 22 octombrie: Galatasaray Istanbul – Dinamo, Panathinaikos Atena – Sturm Graz

Meci 4 – 5 noiembrie: Dinamo – Galatasaray Istanbul, Sturm Graz – Panathinaikos Atena

Meci 5 – 3 decembrie: Dinamo – Sturm Graz, Galatasaray Istanbul – Panathinaikos Atena

Meci 6 – 16 decembrie: Panathinaikos Atena – Dinamo, Sturm Graz – Galatasaray Istanbul.

F.C. TIMIŞOARA:

Meci 1: 17 sept: Ajax Amsterdam – FC Timişoara, NK Dinamo Zagreb – RSC Anderlecht

Meci 2 : 1 oct.: FC Timişoara – Dinamo Zagreb, Anderlecht – Ajax Amsterdam

Meci 3: 22 oct: FC Timişoara – Anderlecht Bruxelles, Ajax Amsterdam – Dinamo Zagreb

Meci 4: 5 nov. :Anderlecht Bruxelles – FC Timişoara, Dinamo Zagreb – Ajax Amsterdam

Meci 5: 2 dec.: FC Timişoara – AFC Ajax , Anderlecht – Dinamo Zagreb

Meci 6: 17 dec.: Dinamo Zagreb – FC Timişoara, Ajax Amsterdam – Anderlecht Bruxelles

CFR CLUJ:

Meci 1 – 17 septembrie: CFR Cluj – FC Copenhaga, Sparta Praga – PSV Eindhoven

Meci 2 – 1 octombrie: PSV Eindhoven – CFR Cluj, FC Copenhaga – Sparta Praga

Meci 3 – 22 octombrie: Sparta Praga – CFR Cluj, PSV Eindhoven – FC Copenhaga

Meci 4 – 5 noiembrie: CFR Cluj – Sparta Praga, FC Copenhaga – PSV Eindhoven

Meci 5 – 3 decembrie: FC Copenhaga – CFR Cluj, PSV Eindhoven – Sparta Praga

Meci 6 – 16 decembrie: CFR Cluj – PSV Eindhoven, Sparta Praga – FC Copenhaga.

GUVERNUL VREA SĂ LICHIDEZE JUSTIŢIA

Foto: www.bzi.ro

Această lege a salarizării unice lichidează puterea judecătorească … Nu mai suntem demnitari, în situaţia să judece demnitari, suntem asimilaţi cu aparatul administrativ din alte ministere.

Mona Pivniceru, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor, la Antena 3, telefonic cu Ov. Maior

P.S. Despre această lege nemernică am mai scris şi voi reveni. Doamna Pivniceru este până acum singura persoană care a sesizat un mare viciu de fond al acestei calamităţi de proiect, pentru care premierul Boc vrea să angajeze răspunderea Guvernului. Sindicatele parcă sunt drogate.

BRAVO DINAMO! FELICITĂRI DE LA O STELISTĂ CONVINSĂ

Dinamo a scos un rezultat senzaţional, reuşind să întoarcă, în deplasare, un 0-3 cu Slovan Liberec şi să câştige după interminabile serii de lovituri de la 11 m – nici nu mai ştiu scorul, mi-l spuneţi voi,  mai ales juniorul liberal Alexandru Marin– să-ţi trăiască!

La Bucureşti, dinamoviştii au pierdut cu 0-2, meciul a fost întrerupt cu câteva minute înainte de final, din cauza pitecantropilor din tribune, care au coborât pe teren şi s-au comportat de parcă ar fi vrut să-l eclipseze pe omul din caverne.

Comisia de Disciplină a UEFA a dat cea mai blândă sancţiune, raportat la ceea ce ne-am fi aşteptat, anume, interzicerea participării europene pe o perioadă de mai mulţi ani. Sancţiunea a constat în pierderea meciului cu 0-3 la masa verde şi decizia ca următoarele trei meciuri pe teren propriu să le joace fără spectatori.

Decât aşa spectatori, mai bine lipsă! Fără imbecilitatea lor, Dinamo era calificată la 3-0. Dar cine ştie dacă fără aceast elan al gândului că n-au ce pierde ar mai fi reuşit. Oricum, sincere felicitări, astă seară am ţinut cu Dinamo. Care s-a calificat în grupele Ligii Europa.

Bravo! Asta înseamnă să crezi în … steaua ta. De câine. 🙂

UPDATE. După mesaje, e clar că mai mulţi stelişti au ţinut aseară cu Dinamo, pentru că au meritat, fiind atât de perseverenţi.

Ce te faci, însă, cu troglodiţii din galeria dinamovistă?! Azi-noapte au sărbătorit în faţa stadionului ca ghiolbanii, înjurând, prosteşte, Steaua. În locul organizatorilor derby-ului de duminică, nu i-aş primi în Ghencea. Vor face dezastru şi vor prejudicia Steaua, ca gazdă.

MADONNA, BOOED IN BUCHAREST. CICCONE, GO HOME!

Madonna was booed last night in Bucharest, during her „Sticky and Sweet” tour-show.

For the Romanians, it was rather Stinky and Shit, because she considered that Romania is the country of the Roma community.

She said that in the Eastern Europe gipsies are discriminated and then she was strongly booed by 60,000 people.

Because of her offensive ignorance. Would someone tell her to take a map and find out the name of Italy’s capital, the country of her family?

Romania comes from the Roman Empire too, but this seems too much for her to aknowledge.

Ciccone, go home!

You may leave your playboy here, you bet he won’t be discriminated.

P.S. Bulgaria, beware! She might say that your name comes from burglar.