BĂSESCU, ACEEAŞI HAHALERĂ AJUNSĂ PREŞEDINTE

base-editiespeciala_26012009

Luca Niculescu: Bună seara tuturor, bine v-am găsit la această „Ediţie specială”. Invitat în studioul Televiziunii Române este preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Bună seara, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Bună seara, bine v-am regăsit, La mulţi ani, dumneavoastră şi telespectatorilor.

Luca Niculescu: Aş începe cu guvernul, deoarece a trecut o lună de când a fost instalat guvernul condus de Emil Boc. Care este evaluarea dumneavoastră personală după această lună? Sigur, e prea puţin pentru un bilanţ, dar putem spune că starea de graţie a trecut.

Traian Băsescu: Acest guvern nu a avut nici o zi de graţie. Aduceţi-vă aminte că a fost tocat înainte de instalare, pe măsură ce se aflau nominalizările, a fost bine tocat înainte de instalare. Un guvern care începe greu, este privit cu foarte multă ostilitate de presă, sper că nu aceeaşi ostilitate este şi la populaţie, eu sper, pentru că un guvern are nevoie de suport popular, un guvern care, în primul rând, trebuie să se rodeze ca executiv, pur şi simplu. Dar aş spune – şi asta o pot spune în deplină cunoştinţă de cauză – că este probabil guvernul care şi-a făcut cea mai deplină evaluare a ceea ce preia. A fost o muncă, a durat, acum ei sunt în poziţia de aşezare a resurselor în bugetul de stat, ştiind foarte bine şi ce au plătit din urmă şi ce constrângeri au pentru înainte.

Luca Niculescu: De aici au apărut anumite întârzieri în ceea ce priveşte adoptarea bugetului, în adoptarea unui plan anticriză.

Traian Băsescu: Sigur, un guvern mai puţin responsabil ar fi putut să spună acesta este bugetul, a fost trimis în Parlament de Guvernul Tăriceanu, cu el mergem. Şi am fi avut buget înainte de Anul Nou. Asta a fost însă foarte bună prudenţa guvernului de a spune evaluăm situaţia reală şi pe urmă scriem bugetul. Scrierea bugetului este o chestiune relativ simplă, pentru că el se face într-o rutină pe capitole, problema este cum aloci resursele, şi dacă aloci resursele pe care le ai în mod real sau aloci nişte himere şi pe urmă faci 4-5 rectificări de buget pe an, cum s-a întâmplat în anul 2008.

Luca Niculescu: Vom discuta mai târziu despre această parte economică, foarte importantă de altfel, dar aş vrea să rămânem la partea politică. Este acest guvern unul competent şi responsabil, aşa cum v-aţi dorit dumneavoastră într-un discurs înainte de învestirea lui?

Traian Băsescu: Da, vreau să cred că va confirma această speranţă. Până la urmă, orice guvern la instalare este o speranţă, cel puţin a celui care într-un fel sau altul a fost implicat în realizarea acestui guvern, şi eu nu am negat implicarea mea în realizarea acestui guvern, după ce am constatat că altă soluţie politică nu este posibilă. Deci pentru mine este o speranţă, vom discuta peste şase luni sau chiar imediat după anunţarea bugetului, pentru că nu voi schimba relaţiile cu guvernul, eu am obligaţia constituţională să veghez la instituţiile statului, guvernul este una dintre aceste instituţii şi nu-i voi da alt tratament decât cel pe care l-am acordat precedentelor două Guverne Tăriceanu.

Luca Niculescu: Perioada dumneavoastră de graţie se opreşte după buget?

Traian Băsescu: Se opreşte la prezentarea bugetului. Vă pot spune de pe acum că am câteva exigenţe să fie un buget realist, să fie un buget care să răspundă realităţilor de azi, adică, pe de o parte, să aloce maxim posibil investiţiilor, deci creării de locuri de muncă. Pe de altă parte, bugetul trebuie să asigure, având în vedere că nu mai suntem într-o perioadă de creştere economică galopantă, ci dacă vom avea 1,5 – 2,5% creştere economică foarte bine, având în vedere această realitate mi-aş dori ca bugetul să reflecte grija pentru cei care urmează să fie afectaţi cel mai puternic de criză. Nu mă interesează să-i mărească pensia celui care are 10.000 de lei pensie, dar celui care are sub 300 de lei pensie trebuie făcut ceva, mai ales că aceste două partide aflate la guvernare s-au angajat să instituie o pensie minimă de 350 de lei. Sigur, tot ce scrie în programul lor este pentru patru ani, dar acum suntem într-o situaţie de urgenţă în care cei mai vulnerabili la criză trebuie minim protejaţi.

Luca Niculescu: Vi se pare că în clipa de faţă cele două partide se înţeleg bine? Sunt unii care spun că avem de-a face cu două semiguverne, că nu s-a coagulat guvernul.

Traian Băsescu: Să ştiţi că este o observaţie pe care o am şi eu, şi nu atât legat de două guverne sau de două jumătăţi de guvern, ci mai ales legat de coeziunea între membrii cabinetului – şi o să revin – şi nivelul de încredere între reprezentanţii celor două partide. Mai am o observaţie, aceea că se lasă impresia, sau cel puţin aceasta este impresia pe care mi-o lasă mie uneori, vorbesc de cele două partide, că miniştrii ar fi ai partidelor. Se uită acest lucru, miniştrii sunt membri în Guvernul României. Dacă vor încerca să stea călare pe ei cu indicaţii de la partid ce să facă voi reacţiona foarte sever. Aceşti oameni, douăzeci şi unul de oameni câţi sunt în cabinet, formează Guvernul României şi primul control asupra lor este controlul legal, constituţional, parlamentar prin comisiile parlamentare şi nicidecum un control al partidului, al eventualelor…

Luca Niculescu: Cum veţi reacţiona?

Traian Băsescu: Făcând observaţii publice, atenţionându-i, atenţionându-l pe primul-ministru că această echipă de douăzeci şi unul de oameni reprezintă Guvernul României, şi nu Guvernul PSD sau PD-L.

Luca Niculescu: Aţi avut o discuţie cu liderii politici, îmi închipui, despre această…

Traian Băsescu: Am avut-o de la bun început, să ştiţi că o am şi acum, pentru că nu am întrerupt legăturile cu liderii celor două partide, am încercat şi întâlniri cu ei, chiar cu membrii cabinetului, care se aflau pe Valea Prahovei sau care erau în apropiere, am încercat în data de 1 ianuarie să am o întâlnire de socializare, nu s-a pus nici ţara la cale acolo, pur şi simplu am vrut să se cunoască între ei mai bine, pentru că aici funcţionează o neîncredere care provine dintr-o bătălie de 16 ani între cele două partide.

Luca Niculescu: O neîncredere aproape istorică, am putea să-i spunem.

Traian Băsescu: Istorică, şi în interes naţional trebuie depăşită.

Luca Niculescu: Apropo de întâlniri reuşite sau ratate, multă lume a remarcat că nu aţi fost prezent la învestirea ministrului de Interne, domnul Liviu Dragnea.

Traian Băsescu: Nu cred că e atât de importantă prezenţa preşedintelui, sigur fiind vorba de un ministru important, care este şi membru în CSAT, m-aş fi dus. Cu o după-amiază înainte de eveniment l-am atenţionat pe ministru că mi se pare că fastul pe care îl dă instalării este exagerat şi am sperat că se vor corecta lucrurile. Dimineaţă având confirmarea că nu s-a corect nimic, nici nu m-am întors din drum cum au spus unii ziarişti, pur şi simplu am trecut din drumul spre casă direct către Cotroceni, trecând pe lângă Ministerul de Interne, nu pentru că nu am vrut să-l girez pe ministru sau nu am vrut să asist la eveniment, dar pur şi simplu mi s-a părut prea încărcată ceremonia.

Luca Niculescu: Spuneaţi că doriţi un guvern fără miniştri corupţi şi fără baroni locali…

Traian Băsescu: Cine nu-şi doreşte aşa ceva?

Luca Niculescu: Vă citez un articol din „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, important jurnal conservator german care spune despre noul ministru de Interne că este unul dintre cei mai faimoşi traseişti politici din ţară, personaj bine cunoscut la DNA, care nu a reuşit însă să-l pună sub acuzare pentru deturnare de fonduri ale Uniunii Europene.

Traian Băsescu: Problema traseismului un ştiu câtă relevanţă are. Este adevărat, domnul Dragnea a fost până în 2000, dacă nu mă înşel, chiar până în 2001, membru PD. A trecut la PSD, a fost opţiunea dânsului. Din acest punct de vedere sunt politicieni mult mai plimbăreţi decât domnul Dragnea. În ceea ce priveşte însă dosarul legat de DNA al domnului Dragnea, vă pot spune că a fost declaraţia publică pe care dânsul a făcut-o că nu este urmărit penal, s-a dat neînceperea urmăririi penale înainte de alegeri, dacă nu mă înşel, iar acest lucru eu l-am verificat, şi nu este nicio imixiune în justiţie, pur şi simplu l-am întrebat pe procurorul-şef Daniel Morar în momentul în care mi s-a trimis propunerea dacă are un dosar de urmărire la DNA. Mi-a confirmat că s-a dat NUP în acel dosar. Nu poţi să mergi pe ideea că dacă a fost… orice om este dator să meargă în faţa procurorului. Procurorul poate să constate pe urmă că nu eşti vinovat. Şi eu am trecut prin acest proces. Am ajuns până în faţa judecătorului. Am plecat din Parlament pentru asta. Deci consider că la orice suspiciune trebuie să răspunzi, te duci. Dacă ai lămurit procurorul că nu ai făcut o infracţiune, unde e problema?

Luca Niculescu: Deci în actualul guvern nu există miniştri corupţi, nici baroni locali?

Traian Băsescu: Nu. Eu spun că nu există niciun ministru care să aibă în momentul învestirii un dosar penal, nu există niciun ministru care să fi avut dosar la Securitate. Sunt lucrurile pe care le-am verificat după ce am primit lista Guvernului, propunerile pentru desemnarea miniştrilor. Ce va fi de acum înainte este chiar problema lor. Ce ştiu cert, dincolo de comportamentul politic pe care îl putem discuta la fiecare dintre membrii cabinetului, dar comportamentul politic este una, conflictul cu legea este altceva, nici unul dintre ei nu a avut probleme nici legate de vechea Securitate, nici legate de actualele servicii de informaţii şi nici nu are un dosar penal pe rol. Dacă vor avea cândva, voi aplica tratamentul constituţional. Niciun ministru asupra căruia voi fi sesizat pentru începerea urmăririi penale nu va rămâne în guvern. Voi rămâne consecvent poziţiei din mandatul trecutului guvern.

Luca Niculescu: Apropo de alianţa PD-L – PSD. Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, spune că de doi ani se lucra la această alianţă. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, spune că a existat o negociere acum doi ani între cele două partide. Dumneavoastră ştiaţi ceva despre asta?

Traian Băsescu: Eu aş localiza foarte bine lucrurile. Prima dată când eu am discutat cu domnul Sârbu, ca să clarificăm problema legată de domnul Sârbu, a fost la o lună după ce a devenit preşedintele Senatului. Eram la începutul campaniei electorale, sigur că am discutat despre partide. Deci până atunci nici nu cred că am mai discutat vreodată cu domnul Sârbu. A fost prima mea discuţie la o lună după ce dânsul devenise preşedinte al Senatului şi era firesc să discut cu noul preşedinte al Senatului. Şi de aici, trageţi concluziile.

Luca Niculescu: Că nu a existat nimic acum doi ani?

Traian Băsescu: Nu, nu îl cunoşteam pe domnul Sârbu decât după nume şi nu aş intra în alte detalii. Este ceea ce eu ştiu. De altfel, şi dânsul a corectat informaţia, spunând că a fost greşit preluată şi a vorbit de această primă întâlnire la o lună după ce a devenit preşedintele Senatului. În ceea ce priveşte declaraţia domnului preşedinte Mircea Geoană, vă pot spune că am avut cu dânsul o discuţie în timpul moţiunii de cenzură, acea moţiune care nu a trecut cu 10 voturi. Dacă nu mă înşel, în septembrie 2007 a fost moţiunea de cenzură. Şi atunci nu am discutat numai cu dânsul. Am discutat şi cu alţi lideri de partide, mai puţin PNL, problema formării unui guvern în cazul în care moţiunea trece. Nu trebuia să aştept să cadă guvernul să văd ce evoluţii sunt. Netrecând moţiunea, orice discuţie s-a întrerupt. Dar atunci s-a pus problema formării unui guvern. Una dintre variantele pe care le-am analizat cu ocazia moţiunii din septembrie 2007, repet, a fost un guvern PD-L – PSD. Am analizat această variantă. Oricum, nu puteam să…

Luca Niculescu: Cât de departe aţi mers cu această analiză?

Traian Băsescu: Până în ziua în care s-a dat votul la moţiune. Nu a trecut moţiunea, orice discuţie s-a întrerupt. Şi repet, precizez că nu am mai avut altă discuţie după votul de la moţiunea de cenzură, din septembrie 2007 până acum, când am chemat toţi liderii politici.

Luca Niculescu: Timp de un an şi ceva nu a mai existat.

Traian Băsescu: Însă a fost discuţie, e adevărat, dacă mergi în timp, atunci am analizat cu domnul preşedinte Mircea Geoană ca, în eventualitatea în care moţiunea trece, formarea unui guvern PD-L – PSD. Sigur, condiţiile erau mult mai grele pentru PD-L, care a venit după alegerile din 2004 în interiorul alianţei cu doar 13%.

Luca Niculescu: Deci nu ar fi avut 50%? Deci aţi ajuns până la aceste detalii.

Traian Băsescu: Nu ar fi ajuns. Păi alternativa era că eu insistam, în situaţia în care moţiunea trecea, primul-ministru să fie de la PD-L. Este primul lucru pe care îl spui. Acesta nu e un detaliu. Este A-ul cu care se începe o discuţie despre formarea unui nou guvern în cazul unei moţiuni care trece. Dar discuţiile au fost înainte de votul la moţiunea de cenzură. Moţiunea de cenzură nu a trecut, orice discuţie s-a întrerupt.

Luca Niculescu: Vorbeam despre starea de graţie de care nu a beneficiat Guvernul Boc, dar nu credeţi că au existat şi motive întemeiate pentru care nu a existat această stare de graţie, dacă ne gândim la, cum să le spunem, bâlbele de la început, acea ordonanţă care a fost declarată neconstituţională, apoi un ministru de Interne care a rezistat două săptămâni. Adică presa a avut muniţie.

Traian Băsescu: Categoric că a avut muniţie. Eu nu reproşez presei că acest guvern nu a avut o perioadă de graţie, ci pur şi simplu constat. Nici eu nu am avut o perioadă de graţie după ce am devenit preşedintele României. Nu mai e la modă să dai…

Luca Niculescu: Aveaţi o cotă de popularitate foarte mare atunci.

Traian Băsescu: Nu ştiu, dar constat doar că nu am avut o perioadă de graţie. Îndreptăţit sau nu, nu este treaba mea să analizez. Cert este că nu este drept, şi eu nu discut hotărârea Curţii Constituţionale, vom vedea dacă se vor găsi alte soluţii de reglementare a acestei chestiuni, nu este drept să iei şi salariu şi pensie de la stat în acelaşi timp. Sau orice guvern poate să-şi gestioneze politica de resurse, pentru că şi pensia, şi salariul sunt plătite din buget, din bugetul consolidat al statului. Povestea pe care mulţi au adus-o ca argument, da, dar aceşti oameni au contribuit. Acei bani s-au dus în momentul în care au contribuit, în timp ce lucrau. S-au plătit pensiile pentru cei de dinaintea lor. Acum discutăm de bani care intră în bugetul de stat sau în bugetul de pensii. Acum intră în buget, acum se plătesc. Or, în momentul de faţă cred că exact pentru a permite accesul unor oameni care îşi aşteaptă rândul să devină directori în Ministerul Apărării, la vreo direcţie, să devină directori în Ministerul de Interne, să devină directori în Ministerul Justiţiei, să devină membri în CSM, oameni mai tineri care…

Luca Niculescu: Da, dar problema nu a apărut la ei, ci la oameni pentru care acest cumul însemna diferenţa dintre o viaţă mizerabilă şi un trai decent.

Traian Băsescu: Aici a fost eroarea guvernului, pentru că nu pe ei i-a vizat şi cred că a fost o măsură luată în pripă. Dacă mă întrebaţi pe mine, şi aici fac o paranteză pentru că tot au fost atotştiutori care spuneau că această ordonanţă le-a fost trimisă de la Cotroceni. Nu am trimis nicio ordonanţă de la Cotroceni şi nici nu am cerut această măsură. Ştiu povestea cum a fost pusă în discuţia executivului, pentru că am întrebat şi eu cum a ajuns în discuţie? Dar dacă mă întrebaţi pe mine, cu experienţa pe care o am în administraţie, eu nu aş fi mers neapărat la această măsură, având în vedere că sunt şi zone, cum e cea din sănătate, educaţia, actorii care aveau nevoie de…

Luca Niculescu: Pe de altă parte, tot dumneavoastră spuneaţi că e bine că nu se fac excepţii.

Traian Băsescu: Da, dar aş fi mers cu altă soluţie. Soluţia impozitării celor care beneficiază de legi speciale, pentru că actorii nu au legi speciale, profesorii nu au lege specială, cei care primesc ajutor pentru a îngriji un bolnav din familie sau dintr-un azil nu au o lege specială, sunt pe legi normale, dar aş fi reglementat-o prin impozitarea până la 90% a salariului pe care-l iei ca pensionar în domeniile care beneficiază de legi speciale, adică Ministerul Apărării, Justiţie, Ministerul de Interne. Chiar aş face o observaţie. Am văzut declaraţia unui membru al cabinetului, imediat după ce guvernul a stabilit că se reduc posturile cu 20%, spunând: „A, dar sunt nişte ministere speciale Ministerul de Interne, Ministerul de Justiţie şi Ministerul Apărării care…” – nu, aceste ministere trebuie să înţeleagă faptul că nu mai pot beneficia mult timp de o discriminare pozitivă exagerată.

Luca Niculescu: Vorbeaţi despre aceşti 20% şi chiar voiam să vă întreb despre ei. Vi se pare că această cifră este justificată? De ce 20, de ce nu 15, de ce nu 25? Credeţi că a fost făcută o analiză sau riscăm iarăşi să avem o măsură luată în pripă, cum aţi spus dumneavoastră, şi să plesnească după aceea în altă parte?

Traian Băsescu: Aş vrea să vă dau o cifră care să ne ajute, dacă nu o găsesc foarte repede va trebui să mă credeţi pe cuvânt. În perioada 2005-2008, aparatul bugetar a crescut cu peste 160.000 de angajaţi. Pot înţelege…

Luca Niculescu: Cifra e enormă.

Traian Băsescu: Enormă, deci am ajuns…

Luca Niculescu: Adică sper că o aveţi acolo, pentru că, într-adevăr, 160.000 de oameni înseamnă foarte mult. Dacă nu o aveţi, o să…

Traian Băsescu: Nu, o am în mod cert, pentru că am luat-o special pentru această discuţie şi vă pot da de aici cifrele: 2005-2008, posturile ocupate au crescut cu 161.697, iar total posturi disponibile, cele care nu erau ocupate, au crescut la 214.915. Deci reţineţi, total posturi 2005-2008 a crescut aparatul bugetar cu 214.915.

Luca Niculescu: Şi unde au fost aceste creşteri?

Traian Băsescu: Din care s-au ocupat 161.000, restul au fost neocupate. Dar pentru ce erau neocupate? Conform reglementărilor date, fondurile de salarii neutilizate se puteau utiliza în premierea personalului. Deci, s-au cheltuit bani ca pentru 214.000 de posturi suplimentare şi au fost angajaţi 161.000 în plus faţă de aparatul pe care l-a lăsat Guvernul Năstase. Orice ar fi, ştiu un minister, nu vreau să-l nominalizez, în care direcţia pentru fonduri structurale are 130 de salariaţi. Reţineţi, o direcţie într-un minister care are 130 de salariaţi. Acel minister nu are în momentul de faţă niciun proiect aprobat. Şi ca să nu o ocolim, este vorba de Ministerul Transporturilor. Deci un minister care nu are niciun proiect aprobat, România nu poate să tragă niciun euro pentru construcţia de autostrăzi, în condiţiile în care ministerul are alocate pentru infrastructură feroviară şi rutieră 5,2 miliarde…

Luca Niculescu: Poate au lucrat la proiecte până acum.

Traian Băsescu: Da, dar în 2007-2008 nu au reuşit să obţină aprobarea pentru utilizarea niciunui euro.

Luca Niculescu: Apropo, schema aparatului guvernamental…

Traian Băsescu: Iar Ministerul Mediului, spre exemplu, are proiecte deja aprobate la Bruxelles de 800 de milioane de euro.

Luca Niculescu: Sunt proiecte dure şi dificile cele din infrastructura transporturilor, da?

Traian Băsescu: Dacă-mi spuneţi că sunt mai dificile decât cele de la mediu, n-o să vă cred niciodată, sunt mult mai complicate proiectele de mediu decât cele de la infrastructură. Şi când vă spun acest lucru nu uitaţi că am fost ministrul Transporturilor în cinci guverne. Şi toate problemele de reabilitare…

Luca Niculescu: Vi se reproşează şi acum că aţi spus acea frază că nu avem nevoie de autostrăzi.

Traian Băsescu: Nu, asta este exact cum am văzut şi un mare cotidian, care se pretinde mare, dar când minţi nu mai eşti mare, devii doar o gazetă de dezinformare, dar şi un mare analist, astăzi, spunând „la Focşani şi la Iaşi, Traian Băsescu a spus că România nu va fi afectată de criză”, eu am spus nu va fi afectată de criză aşa cum sunt afectate alte ţări din…

Luca Niculescu: Exact fraza dumneavoastră şi de aici voiam să pornesc discuţia despre partea economică…

Traian Băsescu: Deci exact acelaşi tip de minciună.

Luca Niculescu: Aţi spus clar, că am fraza: „Această criză este o realitate”, dar mai spuneaţi şi că „România nu va fi la fel de afectată, aşa cum sunt alte state europene”.

Traian Băsescu: Da.

Luca Niculescu: V-aş întreba de unde ştiţi, pentru că aş dori să pornim de la un bilanţ al Comisiei Europene, o prognoză făcută acum două luni, pe care ea şi-a refăcut-o, adică Comisia recunoaşte că s-a înşelat faţă de acum două luni. De unde puteţi spune dumneavoastră că România nu va fi afectată, aşa cum sunt alte ţări?

Traian Băsescu: Hai să privim la acţiunile pe care le întreprind guvernele. Guvernul Marii Britanii a dat deja băncilor circa 70 de miliarde de lire şi a ajuns la concluzia că eficienţa a fost zero. Guvernul SUA a epuizat, deja mai e etapa a doua acum, au băgat în sistemul bancar 700 de miliarde de dolari şi constată că pentru a avea efecte trebuie să mai bage între 1000 şi 1400 de miliarde.

Luca Niculescu: În Germania s-au dat aproape 100 de miliarde, în Franţa…

Traian Băsescu: În Germania 100 de miliarde, în Franţa… România nu este în situaţia să dea nici măcar un euro băncilor, deci dintr-odată sistemul nostru bancar nu este…

Luca Niculescu: Băncile nu mai sunt româneşti, cele mai multe dintre ele.

Traian Băsescu: N-are relevanţă, iar aici faceţi o eroare: toate băncile din România sunt bănci româneşti, toate sunt persoane juridice româneşti, nu sunt sucursale ale băncilor din Austria sau din Franţa, sau din Germania, ci sunt persoane juridice româneşti, este foarte adevărat – şi aici o să vedem implicaţiile – sunt bănci cu acţionariat majoritar ING sau Erste Bank, sau Societe Generale.

Luca Niculescu: Toată lumea se întreabă dacă o astfel de „bancă-mamă”, să-i spunem între ghilimele, ca să înţeleagă toată lumea, dacă o astfel de bancă-mamă ar avea probleme în ţara ei, cea din România care poartă acelaşi nume n-ar avea şi ea probleme?

Traian Băsescu: N-aş vrea să dau loc la o speculaţie, dar reţineţi că deocamdată toate băncile care funcţionează în România au depus în garanţie la Banca Naţională 40% din capitalul…

Luca Niculescu: Băncile nu au o problemă, dar auzim în fiecare zi de firme care se închid, întreprinderile de automobile…

Traian Băsescu: Asta este, aşa se manifestă la noi criza…

Luca Niculescu: Care-şi opresc activitatea…

Traian Băsescu: Aşa este…

Luca Niculescu: Euro sau leul care pierde teren faţă de euro, mai puţin în ultimele trei zile, din nefericire sunt semne vizibile ale crizei.

Traian Băsescu: Aţi găsit vreo afirmaţie de-a mea în care spun că nu este criză în România? Spun, criza în România nu va fi la fel de puternică sau manifestarea crizei nu va fi la fel de puternică aşa cum se manifestă ea în alte ţări.

Luca Niculescu: Aţi spus în septembrie anul trecut că criza financiară din SUA nu va afecta populaţia României.

Traian Băsescu: Da. Noi suntem afectaţi de criza economică. Şi cum ne afectează pe noi? Nu ne afectează că am avea sistemul bancar zgâlţâit, nu. În două moduri ne afectează: băncile nu mai primesc de la acţionarul majoritar, nu mai primesc linii de finanţare noi, dar nicio bancă care funcţionează în România nu şi-a întrerupt finanţarea pe proiecte pe care le avea în derulare şi asta-i foarte important; al doilea mod în care ne afectează este datorat micşorării pieţelor. Este o contracţie a pieţelor. Sigur, este, aţi văzut, patru uzine BMW s-au închis în Germania, piaţa germană s-a contractat, Germania oficial a anunţat că este în recesiune.

Luca Niculescu: Recesiune de 2% în acest an, cu o contracţie a importurilor de 5%…

Traian Băsescu: Exact, or, noi exportam 6 miliarde în Germania şi atunci unităţile, societăţile româneşti care exportau în Germania sunt extrem de afectate. Ele nu sunt nici neperformante, nu sunt nici cu un management defectuos, pur şi simplu clienţii lor nu mai pot cumpăra pe piaţa germană. În Franţa, aceeaşi contracţie are loc, în Marea Britanie o altă piaţă pe care economia românească, societăţile româneşti…

Luca Niculescu: Şi ce puteţi face să căutaţi alte pieţe într-un timp atât de scurt?

Traian Băsescu: Nu se poate, sunt costuri ale crizei, nu avem cum să forţăm piaţa germană să cumpere mai mult, în schimb ceea ce putem face şi asta e, efectul este în pierderi de locuri de muncă în România. Care este măsura pe care noi o putem lua? Spre exemplu, pentru piaţa industriei chimice care producea îngrăşăminte, nu mai poate exporta Azomureş, îl dau exemplu pentru că discuţia asta am avut-o la Azomureş. Soluţia care este? Din subvenţia pe care o alocăm din bugetul de stat pentru agricultură anul acesta, o parte, în urma negocierii cu asociaţiile profesionale, să fie destinată achiziţiei de îngrăşăminte de la Azomureş şi fermierului să i se pună la dispoziţie îngrăşămintele.

Luca Niculescu: Am văzut că guvernul are mai multe propuneri, investiţii în infrastructură…

Traian Băsescu: Numai o clipă… deci acesta este un mod în care statul poate acţiona pentru a ajuta ca măcar piaţa internă să fie utilizată şi va acţiona în consecinţă. Valabil şi pentru Dacia, Programul „Rabla” să fie accelerat şi să se canalizeze o cotă mai mare către Dacia, dar acestea sunt măsuri minimale pe care statul le poate lua atunci când – am vrut s-o leg de capitolul pieţe – noi putem face ca şi guvern – nu putem substitui piaţa germană, nu putem substitui piaţa franceză sau piaţa britanică.

Luca Niculescu: Dar puteţi crea alte locuri de muncă…

Traian Băsescu: Dar pe de-o parte, pentru aceste societăţi putem să forţăm puţin piaţa românească. Partea de forţă însă este în crearea de locuri de muncă noi.

Luca Niculescu: Asta voiam să anunţ acum, ce vrea să facă gu…

Traian Băsescu: Vă spun eu, generată de trei paliere în mod deosebit, aici se pune efortul major – lucrări de infrastructură – şi aici o să fac un comentariu – programul de autostrăzi, stimularea apariţiei de întreprinderi mici şi mijlocii, şi eu dacă aş fi guvern aş orienta tot efortul către valorificarea producţiei agricole, deci industria alimentară, ca să nu mai fiu, să-mi micşorez dependenţa de importul de alimente, şi programul de reabilitare termică a blocurilor.

Luca Niculescu: 90.000 de blocuri.

Traian Băsescu: Sunt trei programe, vă pot spune că în momentul de faţă guvernul gândeşte ca în primă fază să aloce circa 100 de milioane de euro pentru începerea programului de izolare termică a blocurilor.

Luca Niculescu: De unde vin banii?

Traian Băsescu: Din bugetul de stat. Acum nu trebuie să înţelegem că datorită crizei România a rămas fără buget, nu mai este ca în 2008, dar vă dau un exemplu. Alocăm din bugetul de stat în primă fază, pentru că pe urmă se va trece pe fonduri europene, dar în primă fază, pentru că nu sunt proiectele gata sau aprobate la Bruxelles, nu poţi să mizezi pe ele şi nici nu poţi aştepta până când toată procedura se desfăşoară, şi atunci pui din buget primii 100 de milioane de euro pentru izolare termică. Acelaşi lucru îl faci şi pentru autostrăzi, neavând niciun program aprobat până în momentul de faţă, nu poţi organiza nicio licitaţie să începi lucrările sau nicio licitaţie terminată, nu poţi spera la bani europeni pentru autostrăzi decât undeva către sfârşitul anului şi atunci pui o jumătate de miliard, un miliard în primă fază din bugetul de stat ca să lucrezi la autostrăzile care au fost începute fără finanţare externă, bazate numai pe buget. Proiectul Autostrăzii Transilvania, proiectul Bucureşti – Ploieşti, care este început cu bani din bugetul de stat, sau un alt proiect deja în execuţie poate, poate dacă finanţarea nu va fi gata, Cernavodă – Constanţa, deşi din câte ştiu, Banca Europeană de Investiţii e avansată.

Luca Niculescu: Apropo de investiţii şi de finanţări, puneţi un mare accent pe absorbţia fondurilor şi v-aş întreba cum credeţi că poate o administraţie care până acum nu a performat la acest capitol, să devină dintr-o dată performantă, mai ales în condiţii mai dure în care trebuie să se mişte mai repede să înceapă să absoarbă fonduri şi ar mai fi o componentă, această schimbare de guvern care se traduce prin schimbări în administraţie câteodată, până la nivelul…

Traian Băsescu: Acum discutând foarte cinstit şi nerăutăcios la cât a fost de neperformant guvernul anterior din punct de vedere al atragerii fondurilor de la Uniunea Europeană şi dacă-i schimbi pe toţi nu-i un păcat, că mai rău de atât nu se poate, deci în condiţiile în care am avut alocaţi până acum 3,4 miliarde şi s-au cheltuit doar 200 de milioane în principal pe studii, poţi să schimbi şi tot ce este legat de…

Luca Niculescu: Şi cum faceţi să faceţi o administraţie mai performantă?

Traian Băsescu: Dar nu asta, aici… eu am discutat şi cu domnul Nica şi cu domnul Geoană propunerea pe care am impresia că cel puţin PSD-ul şi-o însuşeşte, plata celor 20.000 de funcţionari. Avem 20.000 de funcţionari implicaţi în derularea banilor europeni. Aceşti 20.000 de funcţionari, din 3,4 miliarde, au absorbit 200 de milioane din 3,4 miliarde. Anul acesta mai primim diferenţa sau avem la dispoziţie diferenţa până la 5,9 miliarde. Eu i-aş plăti pe aceşti 20.000 (…) salariul din minister plus 75% spor. Că muncesc la bani europeni nerambursabili. Şi aş spune foarte simplu, chiar prin Legea bugetului. Domnilor, s-a tras 100% suma alocată pentru etapa din acest an? Foarte bine, vă luaţi salariul întreg.

Luca Niculescu: Să fie plătiţi în funcţie de performanţe?

Traian Băsescu Da, da.

Luca Niculescu: Poţi să le tai din salariu, pentru că…

Traian Băsescu Păi dacă aşa stabileşte prin legea bugetului, aşa-i plăteşti. Pentru că o votează Parlamentul, devine lege. De ce eu, pe acest funcţionar care are de făcut formalităţile pentru absorbţia banilor, de ce să nu-l plătesc în funcţie de câţi bani absoarbe? Câţi bani aduce din cota care revine României? Şi aş vrea să vă spun că nu sunt un om care vorbeşte pe acest subiect fără experienţă şi vă rog să faceţi un efort de memorie. Când eram ministrul Transporturilor, la minister a funcţionat unitatea de management a programului cu Banca Mondială. Nouă oameni. Se poate verifica. Toţi vorbitori de limbă engleză, buni lucrători pe calculator, apţi să facă corespondenţa…

Luca Niculescu: Credeţi că-i nevoie de mai puţini oameni, dar mai bine pregătiţi?

Traian Băsescu: Aceşti 9 oameni au absorbit, în 11 luni, 300 milioane de dolari de la Banca Mondială. Deci am experienţa faptului că se poate. Iar funcţionarii care lucrează în această zonă în mod categoric trebuie plătiţi în funcţie de banii pe care-i absorb.

Luca Niculescu: Nu doriţi un acord cu FMI sau îl doriţi ca ultimă opţiune? Care ar fi prima opţiune? Pentru că sunt analişti care spun că astfel s-ar stopa deprecierea leului printr-un acord cu FMI, controlul banilor publici ar fi ceva mai strict, ar fi şi un semnal de stabilitate către comunitatea internaţională.

Traian Băsescu: Eu refuz categoric varianta prin care România să (…) acum, la FMI. Să spună, avem nevoie de 10 miliarde. Şi vă pot spune că România are nevoie pentru a-şi finanţa datoria curentă. Guvernul Călin Popescu Tăriceanu a angajat, pentru că nu s-au făcut veniturile în buget, credite pe termen scurt şi foarte scurt, o lună, două, trei. Noi avem nevoie de circa 6 miliarde să acoperim ceea ce s-a contractat şi a ajuns la scadenţă. Soluţia e să luăm bani europeni şi pentru că… deci nu bani de la FMI. Bani de la UE. Atât cât vom avea nevoie. 1 miliard, 5, 7…

Luca Niculescu: De ce nu la FMI?

Traian Băsescu: Nu vreau bani de la FMI pentru că îmi este greu să accept ideea că ne întoarcem înapoi, la mijlocul anilor ’90, când împrumutam bani de la FMI.

Luca Niculescu: Ungaria a făcut-o.

Traian Băsescu: Nu suntem în situaţia Ungariei. Suntem într-o situaţie mult mai bună. Noi nu avem nevoie să băgăm bani în bănci. Şi băncile din Ungaria sunt privatizate 100%. Dar guvernul a trebuit să bage bani în bănci. Dar ceea ce eu accept, cred că e bine pentru România… UE dă bani controlaţi. UE nu are un organism de supraveghere care să-i confirme că banii pe care o ţară îi ia de la UE sunt utilizaţi corect. Şi atunci ar trebui să avem un acord de finanţare cu UE sau de supraveghere cu Fondul. De supraveghere, şi nu de împrumut.

Luca Niculescu: Ce faceţi cu lefurile profesorilor? E un subiect discutat. „Gândul” spunea că ar putea exista varianta măririi cu 17% în primăvară şi cu alţi 17% în toamnă.

Traian Băsescu: Din acest punct de vedere, eu personal sunt într-o situaţie dificilă. Pentru că am susţinut un Pact pentru educaţie semnat de toate partidele, comisia de la Cotroceni şi-a continuat lucrul şi avem o strategie pentru educaţie, care a fost semnată de sindicate şi, sigur, a fost o oarecare simultaneitate între semnarea strategiei, acceptarea strategiei de către sindicat şi promulgarea legii. Iar acum ar fi foarte greu să explic că profesorii, despre care cu toată sinceritatea am susţinut că nu pot fi plătiţi cu 700 RON când vin din facultate, să vină să predea IT şi limba engleză. E exclus.

Luca Niculescu: Şi atunci ce-i de făcut?

Traian Băsescu: Eu voi rămâne un partizan al soluţiei că profesorii trebuie să-şi primească salariile mărite, mai ales că…

Luca Niculescu: Într-o singură tranşă?

Traian Băsescu: Poate deodată. Pentru că ce a mai rămas? 33% au mai rămas de plătit. Povestea 50% a fost o exagerare. 33%, din care 5% reprezintă ceea ce guvernul acceptă că trebuie să dea la toţi bugetarii, să compenseze inflaţia.

Luca Niculescu: A fost o dezbatere săptămâna trecută pornită de la o lege care însemna de fapt transpunerea unei directive europene într-o lege românească privind stocarea unor date, apoi a fost o declaraţie a fostului dumneavoastră consilier, Claudiu Săftoiu. Nu voi reveni asupra acestor declaraţii pentru că v-aţi exprimat prin vocea purtătorului de cuvânt. Vreau să vă întreb însă foarte direct dacă dumneavoastră ca şef al statului ne puteţi asigura că nu se fac ascultări în România în afara mandatelor legale?

Traian Băsescu: Eu aş vrea să vă asigur că în România se va respecta legea. Iar garanţiile românilor nu le dă preşedintele din acest punct de vedere, ci garanţiile le dă legea. Legea la articolul 1 alineatul 3 spune foarte clar: prezenta lege, aceasta cu stocarea datelor, „prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiile consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice”. Deci conţinutul e exclus să fie… spune în lege. Eu nu pot decât să fac să veghez la respectarea legii, dar legea e foarte clară. Conţinutul convorbirilor nu se stochează.

Luca Niculescu: Declaraţiile domnului Săftoiu se refereau la o perioadă anterioară legii. Deci pentru a risipi orice bănuială, asta v-am întrebat, dacă puteţi garanta că nu se fac ascultări ilegale…?

Traian Băsescu: Referitor la declaraţia domnului Săftoiu, eu fac o singură observaţie. Nu am avut niciodată o astfel de discuţie cu domnul Săftoiu, nu ştiu de unde a inventat în fază iniţială discuţia, pentru că apoi a retractat-o, şi vă garantez că în România, cel puţin ceea ce eu ştiu, în România nu se fac ascultări ilegale. Eu am văzut transcripturi de ascultări, atunci când mi-au venit dosarele miniştrilor care au trecut pe la aviz la mine, şi atunci am vorbit despre ele. Am vorbit despre ascultări în cazul celebru cu spionii, Codruţ Şereş, Nagy, unde erau transcripturile care probau afirmaţiile procurorilor. Şi am vorbit public despre acest lucru. La Preşedinţie nu se primesc transcripturi, ele se duc direct celor care le-au solicitat. Parchete, Poliţie.

Luca Niculescu: Reforma din justiţie, obiectivul dumneavoastră asumat, ca România să scape de clauza de salvgardare în această vară.

Traian Băsescu: În acest an să spunem.

Luca Niculescu: Care sunt şansele?

Traian Băsescu: Sunt minime dacă nu se întâmplă câteva lucruri. În primul rând, să avem noile coduri în vigoare aprobate de Parlament. De aceea am vorbit de asumarea răspunderii.

Luca Niculescu: Aţi văzut că PSD nu e de acord. Domnul Mircea Geoană spune că oricât de mare ar fi graba, e timp pentru o dezbatere în Parlament.

Traian Băsescu: Sunt opţiuni şi opţiuni. Opţiunea mea este către îndeplinirea condiţiilor să nu mai fim monitorizaţi, pentru că asta ne creează foarte multe dificultăţi în interiorul Uniunii Europene. Dificultăţi de alocări de funcţii… şi de multe altele. Deci ne trebuie codurile. Trebuie să dispară ingerinţa politicului în justiţie, şi asta ar însemna, şi rog să nu fie interpretată o săgeată la adresa lui Adrian Năstase, care cel puţin după părerea mea exagerează cu afirmaţiile publice, dar nici un dosar nu mai trebuie reţinut de Parlament. Cei care se pot pronunţa, vinovat-nevinovat, sunt judecătorii, cei care pot hotărî dacă fac urmărire penală, sau nu, sunt procurorii.

Luca Niculescu: Şi Daniel Morar la şefia DNA?

Traian Băsescu: Nu e o condiţie obligatorie. Dar ar fi o eroare ca atunci când ai o instituţie despre care cei care te monitorizează spun că funcţionează bine, tu să spui nu, pun alt şef. Iar raportul e foarte clar, şi în mod deosebit raportul tehnic, apreciază activitatea procurorului-şef DNA. Pentru ce nu vreau să am continuitate într-o zonă în care cei care mă monitorizează spun că e în regulă? Credeţi că dacă ar fi existat… şi văd că în ultima perioadă se diminuează presiunea pe acest subiect, credeţi că dacă Morar ar fi fost manipulat politic nu s-ar fi observat imediat la Bruxelles? Sunt oameni cu prea multă experienţă. Dar când au venit şi au făcut controalele la DNA au văzut şi conţinutul dosarelor. Şi îşi dau seama că sunt fapte şi nu decizii politice.

Luca Niculescu: Mircea Geoană spune că primenirea celor din funcţii importante e un lucru sănătos, şi că – punea o întrebare retorică în EvZ – „numai Daniel Morar există pentru şefia DNA?”

Traian Băsescu: Vom vedea ce propuneri face ministrul Justiţiei.

Luca Niculescu: Apropo de justiţie, v-aş mai întreba ceva. Pentru că e o lege care urmează să fie promovată, aşa-numita lege Dan Voiculescu, prin care restituirea proprietăţilor putem spune că e oprită. Ce veţi face?

Traian Băsescu: Eu nu mai am nicio posibilitate constituţională decât să o promulg. Pentru că am întors-o la Parlament, Parlamentul mi-a trimis-o înapoi la fel cum a votat-o, am atacat-o la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională a spus că e constituţională. Lucrul pe care această lege îl omite este acela că dreptul de proprietate nu se prescrie. Şi la CEDO vom pierde toate procesele. De aceea cred că guvernul va trebui să privească cu atenţie ce corecţii poate să facă în lege pentru ca atât chiriaşii, cât şi proprietarii să nu fie dezavantajaţi. Dar din punct de vedere al preşedintelui, eu nu mai am nicio cale de atac a acestei legi, trebuie să o promulg şi o voi promulga vineri, e ultima zi când o pot promulga.

Luca Niculescu: Să înţelegem că guvernul mai poate interveni?

Traian Băsescu: Poate interveni guvernul.

Luca Niculescu: O întrebare de politică externă: a fost o criză a gazului serioasă între Ucraina şi Rusia. Aţi discutat de două ori cu Vladimir Putin, premierul rus. Despre ce aţi vorbit?

Traian Băsescu: Am avut două discuţii… două cu premierul Putin şi una cu preşedintele Medvedev. N-am ţinut să fac public conţinutul acestor discuţii pentru că nu sunt de interes public. Singurul lucru care era de interes public din discuţiile noastre a fost cel legat de contractarea directă de către România a gazului din Federaţia Rusă, şi nu prin intermediari. Lucru pe care premierul Putin l-a acceptat. Sigur, am mai ridicat o problemă, problema care afectează puternic petrochimia noastră, aceea a diferenţei de preţ între preţul la care industria noastră chimică primeşte gazul şi industria de îngrăşăminte, înseamnă 70% consum de gaz, şi preţul la care Ucraina primea gazul, la 170 de dolari mia de metri cubi…

Luca Niculescu: A crescut şi în Ucraina…

Traian Băsescu: A crescut? A venit la preţul pieţei -20%, deci 380 de dolari mia de metri cubi. Ceea ce punea industria noastră chimică într-o situaţie absolut imposibilă în competiţia pe piaţa internaţională la vânzarea îngrăşămintelor, în raport cu industria ucraineană.

Luca Niculescu: Ce v-a răspuns premierul Putin?

Traian Băsescu: Păi… preţul gazelor în Ucraina e 380 de dolari de la 170.

Luca Niculescu: L-a urcat la ei, nu l-a scăzut aici.

Traian Băsescu: Nu, păi noi ne aprovizionăm la preţul pieţei. Important pentru noi, dacă discutăm de o competiţie, este să avem acelaşi preţ. Iar România nu cere un preţ mai mic, ci cere preţul pieţei în condiţiile de achiziţie direct de la Gazprom şi nu prin intermediari, care la preţul pieţei îşi mai adaugă un comision.

Luca Niculescu: Ne facem prieteni în Ucraina cu astfel de…?

Traian Băsescu: Eu nu vorbesc de prieteni. Eu nu am datoria să protejez nici interesele Federaţiei Ruse, nici interesele Ucrainei. În abordările mele cu şefi de stat, datoria mea e să protejez interesul României. Iar interesul industriei chimice din România este ca cei cu care concurăm pe piaţa îngrăşămintelor, spre exemplu, să primească gazul în aceleaşi condiţii ca şi România.

Luca Niculescu: A mai fost o propunere, South Stream, cealaltă rută care ar trece, care ar ajunge în Bulgaria, să ajungă şi în România. O luaţi în serios?

Traian Băsescu: Sigur că o iau în serios. Dar România nu se dezice de obiectivele ei europene. Noi suntem stat al Uniunii Europene.

Luca Niculescu: Sunt state care merg cu ambele conducte, şi cu Nabucco, şi cu South Stream.

Traian Băsescu: Foarte bine. Imediat ce se rezolvă problema cu Nabucco vom susţine să treacă pe la noi şi South Stream. Dar România nu se dezice de calitatea ei de bun european. Probabil nici nu suntem la fel de strânşi cu uşa cum sunt alţii. Noi de bine, de rău, s-a demonstrat acum că avem resurse să trecem peste o criză a gazului care a ţinut aproape 3 săptămâni. Pe de altă parte, solidaritatea europeană trebuie să funcţioneze. Sigur, şi aici iar nu vreau să trimit săgeţi spre nicio capitală, ştiu cu câtă plăcere, o mare şi strălucită analiză mă va taxa, dar o voi spune. Sigur că nici nu putem să nu observăm că pe actualul traseu al gazului către Europa şi către România, atât cât avem nevoie, avem o mare problemă, siguranţa tranzitului. O avem. De ce nu se înţelege Federaţia Rusă cu Ucraina nu e problema noastră decât în momentul în care ne afectează. Dar realitatea care s-a văzut în această iarnă ca şi în 2006 e aceea că nu avem certitudinea unui tranzit garantat din Federaţia Rusă către Europa.

Luca Niculescu: E tot ce propune Federaţia Rusă, abonaţi-vă la South Stream, ca să spun aşa, şi nu veţi mai avea problema Ucrainei. Dar vă întreb legat de Nabucco, credeţi că e o variantă sigură? Pentru că o parte din gaze ar trebui să vină din Iran, ţară care nu mai e sigură…

Traian Băsescu: În momentul în care europenii vor constata că proiectul Nabucco nu poate fi realizat, din lipsă de surse de aprovizionare, vă asigur că România va privi cu toată încrederea la South Stream. Până atunci însă suntem ţară europeană. Vrem o relaţie foarte bună cu Federaţia Rusă, vrem să luăm gaz direct de la Federaţia Rusă, şi nu prin intermediari, dar nimeni nu ne poate cere să ne dezicem ceea ce suntem, stat membru al Uniunii Europene.

Luca Niculescu: Apropo de asta, Moldova e una dintre ţările care vor să se apropie de Uniunea Europeană. Vor fi alegeri la începutul lui aprilie. Cât de libere, de corecte, vă aşteptaţi să fie aceste alegeri? Deoarece există relatări de la Chişinău despre îngrădirea libertăţii presei, despre hărţuirea unor partide de opoziţie… la ce vă aşteptaţi?

Traian Băsescu: Mă aştept totuşi ca Republica Moldova – care are şi datorită insistenţei României sau, dacă vreţi, mai degrabă insistenţei României în preşedinţia franceză – Moldova are şansa să semneze un acord cu Uniunea Europeană în condiţii foarte bune. Negocierea acordului nu începe până după alegeri. Dacă alegerile vor fi corecte şi va rezulta o conducere democratică a Republicii Moldova, acel acord va ajuta foarte mult Moldova în avansul ei către Uniunea Europeană, e practic acceptarea în timpul preşedinţiei franceze… şi trebuie să spun foarte deschis, preşedintele Sarcozy ne-a ajutat foarte mult. Şansa pe care o are Republica Moldova e unică şi n-ar trebui să o rateze. Iar acest lucru se înscrie în ceea ce noi susţineam tot timpul, să nu fie decuplată Republica Moldova de statele din Balcanii de Vest, care şi ele aspiră la un statut european mai devreme sau mai târziu. Deci nu îmi doresc decât ca observatorii să constate că în Moldova au fost alegeri corecte.

Luca Niculescu: O ultimă întrebare, pentru că tot am vorbit despre alegeri. Aţi luat vreodată în serios posibilitatea de a nu candida pentru al doilea mandat la sfârşitul acestui an?

Traian Băsescu: Iau în serios orice posibilitate în ceea ce priveşte viaţa politică şi vă asigur că dacă voi ajunge la concluzia că, deşi există o majoritate foarte puternică în Parlament, dar îmi voi reproşa dacă nu voi putea fi parte a succesului acestei majorităţi, şi criza economică îi va afecta pe români mai mult decât ar trebui să îi afecteze ca urmare a condiţiilor pe care noi le avem, sigur că analizez şi posibilitatea să nu mai candidez încă o dată. Pentru că nu te poţi duce după eşecul unei coaliţii pe care ai stimulat-o să existe. Şi vreau să nu se facă speculaţii, am stimulat după ce altă alternativă nu mai exista. Pentru că prima opţiune a fost PNL-ul. Nu s-a putut, la condiţiile pe care le-a dorit PNL-ul, să dea premierul, când luase 18%, nu s-a putut, asta e viaţa în politică.

Luca Niculescu: Şi actualului guvern cât îi daţi ca durată de viaţă?

Traian Băsescu: 4 ani. Deci vreau să cred că se vor roda suficient de bine. Dar vă spuneam, dacă politica economică a guvernului va fi un eşec, cu ce credibilitate te poţi duce în faţa oamenilor?

Luca Niculescu: Numai economia e problema, numai politica economică?

Traian Băsescu: E vitală în 2009 politica economică. Şi din acest motiv şi urmăresc cu foarte mare atenţie toate acţiunile guvernului. Sper ca, după buget, guvernarea să devină tot mai coerentă. Şi repet, să nu existe confuzii. Eu nu susţin că România nu e afectată de criza economică. Dimpotrivă, e afectată. Dar într-un grad mult mai mic decât alte ţări. Şi aici aş mai face o precizare… care nu vreau să fie pesimistă, şi vine de la un inginer, cu scuzele de rigoare. Dar pentru că am spus-o şi unor colegi din Consiliul European, nu văd de ce nu aş spune-o aici? Va fi un eşec, oricâţi bani s-ar pompa în sistemul bancar mondial. Până când nu curăţă băncile de activele neperformante nu-şi va reveni sistemul financiar. România… şi noi avem o experienţă. În anii ’90, am recapitalizat de trei ori Banca Agricolă, Bancorex, BCR şi cine a mai fost. Până când nu s-a creat acel AVAB şi toate activele neperformante au fost mutate acolo, băncile nu şi-au revenit. Pentru că acum ce se întâmplă? După părerea mea, ca om care a fost foarte implicat în curăţarea sistemului bancar. Ce se întâmplă de fapt? Cu toţi banii ăştia pompaţi de guverne în bănci, băncile nu reiau procesul de creditare pentru că ele trebuie să îşi acopere banii care au fost depuşi de clienţi la ei în bănci, dar pe care ei i-au dat pe credite neperformante şi nu se mai întorc niciodată înapoi. Din acest motiv banii băgaţi de guverne în bănci nu se duc către economie. Nici către economia Statelor Unite, nici a Germaniei, nici a Marii Britanii. Trebuie să facă un AVAB german sau britanic, sau american.

Luca Niculescu: Vă mulţumesc foarte mult pentru această participare la emisiune. Mai e loc pentru multe alte discuţii pe subiecte diverse, inclusiv despre reforma constituţională pe care o propuneţi.

Traian Băsescu: Ar fi o mare onoare pentru mine să avem o oră să discutăm despre reforma constituţională, şi nu speculaţiile pe care le-au făcut foarte mulţi jurnalişti.

Luca Niculescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aici se încheie această „Ediţie specială”.

(Prin Monitoring Media: TVR 1 – Ediţie specială, 26 ianuarie, Ora: 20:15)

Reclame

14 răspunsuri to “BĂSESCU, ACEEAŞI HAHALERĂ AJUNSĂ PREŞEDINTE”

  1. Marius Mina Says:

    Crezi ca am timp sa-i citesc ineptiile chiorului, se stie ca e o hahalera , doar nu va asteptati sa vedeti altceva.Un bolnav psihic insetat de puterea absoluta.Asta e Train Basescu.

    PS : Fostul presedinte al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, intentioneaza sa divorteze de sotia sa, Cristina. Liberalul se gandeste sa puna capat casniciei de cinci ani in urma careia au rezultat doi copii, din cauza celui mai important colaborator al actualului purtator de cuvant al PNL. Este vorba despre Diana Tusa, fost director general al Cancelariei lui Olteanu, in prezent deputat liberal de Braila.

  2. Riddick Says:

    SIX MORE YEARS !

  3. octavpelin Says:

    Traian Basescu traieste intr-o lume de a lui inchipuita,el are nevoie sa se autovictimizeze,de aceea „IMI DAU DEMISIA IN 5 MINUTE”,vrea sa produca o noua telenovela de Romania,in care producator-regizor-actor principal sa fie-TRAIAN BASESCU!:(

  4. heinrich Says:

    Roxana, nu cred ca i-ai facut un rau publicand stenograma interviului de ieri! Interesant era sa comentezi ce nu ti-a placut din toata aceasta discutie, sa faci o critica pe test si de aici sa porneasca niste comentarii pertinente. Asa vei avea doar comentarii pro si anti Basescu, care n-au nicio relevanta, care sunt off topic. Promiteai posturi cu propuneri de candidati la presedentie….. Sper sa nu incepi cu Nastase!!!

  5. Darius Says:

    Auoleu soro da nu pute-ai sa dai si tu direct linku’ ca mi-am tocit scrollu de la maus de tot. 🙂

  6. Dinu Says:

    Cu siguranta, in opinia mea, este nevoie de o reforma a Constitutiei, -dupa mine ideal ar fi revenirea, cu ubdate, la constitutia din `23- insa depinde cine o va face.
    Ar trebui, tot in opinia mea, sa se constitue un soi de noua A.C., reala, care sa cuprinda reprezentanti ai INTREGII societati, si nu doar ai politicienilor & Co., A.C. care sa croiasca o Constitutie ce sa reflecteze vointa reala a INTEGII societati, simplu si clar, fara interpretari, fara „semi” functionalitati -cu fundul in doua luntrii! 😦 – ale institutiilor fundamentale ale statului. Fara exceptii de la norma. …poate gresesc!

  7. vali plesca Says:

    roxana, parca erai ziarist de opinie, nu reporter. toata lumea stie ce a zis basescu, iar singurul tau comentariu, deplasat, e in titlu.

  8. marcus Says:

    @ Roxana: bag sama ca ai o placere sadica in a cheltui un spatiu pe blog cu viziunea integrala a presedintelui tuturor romanilor expusa altfel decat la Golden Spritz. De ce ne chinu Roxana, PC-ul meu atunci cind vine vorba de asemenea postarii, deja ma loveste cu piciorul in poponet. Toate televiziunilii, radiourilii, ziarilii, agenturilii etc. reproduc pina la satietate datatoare de voma spusilii si tu consideri ca si blog-urilii trebuie sa adopte aceeasi forma de chin a cetateanului. Mai rasfirat Roxana, mai rasfirat!
    sa fii iubita
    marcus

  9. serbantudor Says:

    @Roxana…ti-am raspuns pe mail.Asa ramane…
    PS.Imi place cum suna titlul…nu pot insa sa parcurg si interviul,am si eu limitele mele dar datoria ta de jurnalist era sa-l dai tot. 🙂

  10. alexandrualexe Says:

    Cand vorbea Iliici si tapul nu erau blog-uri sa se poata redacta si discursurile lor ca na erau pres-urile Romanicii!

  11. alex.dumitrascu Says:

    Pocirea numelui tarii sau grafierea lui cu litera mica este o mare dovada de nesimtire.

  12. olimpiu Says:

    e plictisitor tov Basescu.in alti ani ascultam ce are de zis acu doar pe sarite. un reputat economist american prezicea trecerea mai rapida a crizei deoarece cam toate fenomenele din societate se petrec mai repede in sec 21. poate si de aceea m-am plictisit mai repede de Base desi el se mai chinuie sa fie haios. oricat simt politic a avut pana acum, se pare ca e pe o panta descendenta si si-a legat si piatra de moara la gat conducand guvernul asta de pacalici si hoti

  13. alex.dumitrascu Says:

    S-a sinucis politic cand a promulgat cresterea salariilor cu 50% pentru „dascali”.

  14. rhorvath Says:

    ROMANII ATACA ROMANIA
    JAN
    31
    Scrisoare deschisă
    January 31, 2009 | |
    Publicăm în cele ce urmează SCRISOAREA DESCHISĂ pe care domnul Radu Horvath din New York o adresează domnului Grig Modorcea, şef de secţie (cultură) la cotidianul „Tricolorul”. Ne manifestăm disponibilitatea de a publica şi eventualul drept la replică al domnului Modorcea, în cazul în care acesta ne va fi trimis.
    „Pentru prima data in istoria politica asistam la un fenomen nou cu totul inedit. Romanii se ridica impotriva lor insasi. Clasa politica aliata cu elita intelectuala se infasoara cu drapelul antinational sfaramand cu furie tot ce au creat generatile precedente. O natiune intreaga refuza sa se uite in oglinda fiindu-i rusine sa fie roman. Desfintarea culturii nationale este institutionalizata, devenind politica de stat. Eminescu este daramat, limba romana este considerata un pericol, iar folclorul uitat cu desăvarsire. Noua inchizitie lustruieste catusele. Cei care se ridica impotriva noului tip de fascism sau au putina demnitate, sunt declarati dizidenti. Ei trebuie desfiintati”.
    SOSIREA HALATELOR ALBE LA “ROMANIA MARE”
    alo! spitalul 9!
    Prea putin stimabile coleg Grig Modorcea
    Te numesc in acest fel pentru faptul ca am absolvit amandoi aceiasi facultate, IATC, Bucuresti. Deosebirea dintre noi a fost de la inceput evidenta prin faptul ca eu am invatat o meserie, cea de cineast, in timp ce dumneata la sectia de critica de film nu ai invatat decat sa critici, sa injuri si sa scuipi in altii.
    Desi sunt departe de a fi un admirator a lui Vadim, considerand ca are mai mult talent ca bufon decat ca om politic, numeroase articole semnate de mine si-au gasit locul in Tricolorul, publicatie la care esti un fel de redactor sef. Mentionand ca nu am trimis niciodata un rand la aceast ziar recunosc ca nici nu am protestat, considerand ca pe lânga xenofobi si antisemiti ziarul poate sa fie citit si de oameni de bine. In articolele mele am atins subiecte despre care se discuta in soapta sau nu se discuta deloc. Spunerea adevarului intarita prin documente asupra evenimentelor din cel de al doilea razboi mondial, apararea culturii romane si a demnitatii tuturor pare sa fie o crima pentru o clasa politica dominanta formata de securisti si cozi de topor. Pentru a reliefa panica creata de orice voce independenta in multimea de articole impotriva mea voi selectiona cateva din cele aparute in presa centrala:
    “Un papagal ungur bruiaza arta romana la New York”, “Ce se intampla cand inebuneste un spion roman”, „Spionul 007 Deva pregateste noi atacuri la New York”, la care trebuie sa adaug si capodopera semnata Modorcea sub titlul “Demolatorul Demolat”. Pentru ca delirul sa fie complet trebuie sa mentionez evenimentul teatral antiromanesc organizat de grupul Tanga in sprijinul ICR.
    Isteria anti romaneasca este descrisa intr-un articol cu un titlu de o imbecilitate greu de depasit (Cotidianul din 22 August 2008 ) “Din punct de vedere evreiesc, poneiul cu zvastica e ok”. La articol este atasat un video in care artistii imbracati in rosu, galben si albastru citesc bascalios din textul trimis presedintului inca in functiune Traian Basescu. Robert Horvath, New York: “Săptămâna trecută, în premieră mondială, membrii sectei lui Neagoe au atacat şi au vandalizat clădirea oficială a statului român cu steag şi stemă la intrare. Serviciul de pază a primit ordine să nu intervină. Grafitti şi termeni scatologici – 4-5 metri – au mânjit consulatul, misiunea permanentă şi ICR (n.n. – Institutul Cultural Român din New York). Această acţiune a avut loc la New York, la lumina zilei, la cinci minute de sediul ONU. Nimeni nu a fost arestat sau trimis în tribunalul militar. Peste o zi, lumpenii sunt aplaudaţi la conferinţa de presă ICR Patapievici. Preşedintele are datoria constituţională de a apăra teritoriul şi demnitatea cetăţenilor. Băsescu trebuie chemat în faţa Parlamentului urgent”.
    Recitind azi acest text ma intreb ce este rizibil in acest text si de ce nimeni nu a fost arestat, iar un presedinte care se asociaza acestei murdarii poate sa mai fie in functie.
    Documentul acesei salbaticii fara seaman este materialul filmat de J.G Marinescu.
    Spectacolul se incheie intr-o isterie antinationala care atinge paroxismul: Performance-ul a inclus şi un montaj pe fondul melodic “What is more obscene”, în care apăreau juxtapuse imagini din “Freedom for Lazy People” şi din, de exemplu, mineriade şi evenimente din decembrie ‘89.
    Încheierea a constat în participanţii suiţi pe scenă prestând un număr de karaoke pe “Ţara noastră-i ţara noastră” şi invitând publicul să intoneze: “Noi suntem români ca brazii/ Noi suntem români ca grâul/ Noi suntem români ca focul/ Noi suntem români”.
    Performance-ul s-a lăsat cu ovaţii, iar participanţii, cu aplauze îndelungi la scenă deschisă.
    Nu ramane decat adaugat ca la spectacol rusinos au participat numele cele mai sonore ale teatrului national.
    Echipa din spatele performance-ului era formată dintr-o duzină de oameni de teatru: Vera Ion, Ioana Păun, David Schwartz, Andrei Ioniţă, Andreea Eşanu, Alex Fifea, Cristina Găvruş, Monica Marinescu, Sînziana Nicola, Sorin Poamă, Gabriel Sandu şi Andrei Şerban. Paul Duncă, şi el participant, s-a prezentat chiar cu o cravată de pionier.
    Aceasta aruncare la gunoi a tot ce este scump unui neam simbolurile si cultura merita pe linga un comentariu chiar luarea la palme. Las un comentator sa exprime sentimentele mele: “alo! spitalul 9! Tupeul “infometatilor” astora dupa banii ICR n-are limite. Servilism, prostie, confuzie totala pana la opacitate absoluta, creiere nedezvotate, cam asta reprezinta adunatura care vrea sa ne convinga ca batjocura si impostura sunt tipic romanesti. Singurul gest destept era sa cheme cineva politia si la Bucuresti. Sau pe cei de la Spitalul 9.”
    Sper ca ati inteles unde am vrut sa ajung. Dupa articolul Nazistii la New York in care in care descrieti abuzurile ICR si o numiti pe Corina Suteu “cateaua de la Buchenwald”, ma invinuiti ca urmaresc demolarea Demolarea aceleiasi institutii. Sosirea halatelor albe este iminenta.
    Robert Horvath 30 Ianuarie 2009
    P.S. Am uitat sa mentionez celebrul articol Statuia mitocanului roman, comunitatea romana din New York. El trebue citit invers. Mitocanii si nebunii sunt la Bucuresti.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: