CHELSEA, REGINA EUROPEI

Video de johnyyou22

HOLLANDE S-A LĂSAT PLOUAT PENTRU POPORUL FRANCEZ :)

Azi a avut loc ceremonia de învestitură a socialistului-caviar (preferabil unui luptător de clasă ) François Hollande. O ceremonie care mi-a plăcut, prin sobrietatea ei cordială.

Sarko şi Carla i-au primit la intrarea în Palatul Élysée, pe preşedintele ales împreună cu amica lui jurnalistă politică Valérie Trierweiler, pe care o numeşte “iubirea vieţii lui”, după 25 de ani cu Ségolène Royal, care, imediat după alegeri, şi-a exprimat “bucuria profundă” pentru victoria ex-amicului tată al fiului ei. Franţujii nu se scandalizează cu privire la viaţa personală a oamenilor politici.

Predarea (secretelor) puterii, între patru ochi, a durat o jumătate de oră. Evident că noul preşedinte va schimba codul nuclear şi alte date, din motive de securitate.

Carla şi Sarko au ieşit pe covorul roşu, s-au urcat în maşină şi au plecat, în aplauze şi aclamaţii. Carla a fost caldă, succesoarea ei, cam înţepată.

A urmat ceremonialul din Palat, primirea Legiunii de Onoare, semnarea propriului decret de numire în funcţie, primirea Marelui Colan şi pe urmă, salutul Gărzii aliniate în curte. Hollande a preferat ca fundal muzică barocă. Franceză, evident.

Noul preşedinte a citit un discurs perfect articulat, natural, axat pe valorile republicane franceze, cu accent pe solidaritate şi incluziune. Nici cea mai mică aluzie la adversităţile electorale sau pur şi simplu politice. Discurs de preşedinte al tuturor cetăţenilor francezi. Tot ce poate fi mai opus dezbinării. Tot ce poate fi mai angajat în favoarea poporului reprezentat ca atare la nivel ultim. Motivaţie pentru unitate în spiritul orgoliului franţuzesc al reuşitei peste toate greutăţile vremurilor.

Franţa mândră, dar nu trufaşă – asta mi-a inspirat discursul preşedintelui Hollande. În general, atitudinea lui. Şi toată ceremonia, a cărei grandoare a fost reliefată tocmai prin simplicitate. Şi mi-a plăcut mult că discursul nu a fost colorat politic. Nu s-a împăunat ca preşedinte socialist, dimpotrivă, s-a situat în succesiunea tuturor preşedinţilor Franţei, pe care i-a menţionat, în ordine cronologică, împreună cu o apreciere pentru fiecare (chiar s-a revendicat gaullist şi nu doar pentru decapotabilă ).

Prima parte a ceremoniei a fost cu soare şi asta chiar în timp ce preşedintele se întreţinea cu invitaţii la Palat – ambasadori, oficialităţi, prieteni, personalităţi culturale, reprezentanţi sindicali, inclusiv participanţi cu apartenenţă de dreapta.

Când preşedintele a ieşit ca să plece spre Arcul de Triumf, a început şi ploaia. Ceea ce nu l-a împiedicat să-şi urmeze programul la care a ţinut foarte mult, anume să parcurgă drumul de la Palat până în Place de l’Étoile, într-o decapotabilă şi anume, evident, o franţuzoaică de maşină, DS5 hibridă, Peugeot Citroën, construită la Sochaux, ţinuturile electorale ale lui Pierre Moscovici, director de campanie victorioasă a preşedintelui Hollande.

Preşedintele s-a lăsat plouat până la piele, după cum arăta, doar ca să poată sta în picioare şi să salute oamenii adunaţi pe Champs-Élysées ca să-l întâmpine. A zâmbit tot timpul, deopotrivă natural şi prezidenţial, şi a salutat mulţimea. La Arcul de Triumf a coborât şi a depus o jerbă tricoloră la Mormântul Eroului Necunoscut, conform tradiţiei, după care “a luat continuitate” de la flacăra eternă.

Ceea ce nu era prevăzut în program, preşedintele Hollande s-a îndreptat spre public şi a dat mâna cu multe persoane, grupate după garduri deloc înalte (deşi e clar că măsurile de securitate au fost drastice, ele nu erau şi ostentative).

Nu puteau lipsi caii din escortă.

Preşedintele s-a întors la Palat unde urma un dineu privat.

Ceremonia a fost urmărită cu atenţie în mediile diplomatice. Urmează o întâlnire cu preşedintele Obama, pe agenda căreia o temă este retragerea Franţei din Afganistan, promisă de Hollande în programul electoral. Nici Angela Merkel nu mai doarme prea confortabil.

Îmi doresc ca preşedintele Hollande să reuşească renegocierea tratatului de guvernanţă în favoarea Europei naţiunilor

În ce priveşte România, ar fi de dorit să revenim la relaţiile normale cu ţara-prietenă. Dar pentru asta trebuie să avem un preşedinte normal.

DE CE MARGA LA EXTERNE

Pentru că are relaţii foarte bune cu lideri din toate principalele familii politice europene, vorbeşte fluent mai multe limbi de circulaţie internaţională, inclusiv germana şi a mai vorbit cu Angela Merkel.

CRIN, VIZITĂ SERIOASĂ ÎN GERMANIA ŞI ADEVĂRURI DURE

Video de liberalii1

Crin, azi:

Am avut întâlniri cu vicecancelarul Germaniei, ministrul economiei şi energiei, ministrul dezvoltării, din partidul liberal german, partener la guvernare în guvernul doamnei Merkel, cel puţin până la alegerile din 2013, în vederea unui parteneriat cu noi, ca viitori guvernanţi.

I-am informat cu privire la realitatea din România – măsurile de austeritate au fost de fapt spolieri ale cetăţenilor pentru îmbogăţirea guvernanţilor şi corupţie ca acum nu a fost niciodată.

Pastorul Gauck, candidatul liberal la preşedinţia Germaniei şi viitor preşedinte, are 70 la sută încredere, a făcut ceea ce trebuie privitor la lustraţie, imediat după căderea Zidului Berlinului.

În privinţa României, din păcate, marile democraţii au preferat să lucreze cu lustrabilii, decât să ajute un efort de lustraţie.

În 1996, când puteam să facem aceste lucruri, n-am putut – vedeţi atitudinea PD. La fel în 2005, când d-l Băsescu a venit cu d-l Turianu, contra d-lui Ticu Dumitrescu.

“Lustraţia e o temă ratată, o înfrângere a României sănătoase… România sănătoasă a fost şi de acastă dată prea slabă”.

DE CE DEMISIONEAZĂ PREŞEDINTELE GERMANIEI

Foto via realitatea.net

Pentru că Parchetul din Hanovra a cerut ridicarea imunităţii preşedintelui Germaniei, Christian Wulff, pe motiv de corupţie, preşedintele acuzat şi-a anunţat demisia – pentru a evita umilinţa ca Bundestagul să-i ridice imunitatea.

Într-un discurs rostit la Castelul Bellevue, preşedintele demisionar s-a retras cu o eleganţă deosebită, declarându-se rănit, dar totodată, conştient că interesele ţării sale trebuie puse deasupra propriei persoane.

Luaţi de la nemţi!

Foto via lilick

P.S. Uitaţi-vă la figura lui! Şi Şi comparaţi! Comparaţi şi acuzaţia adusă preşedintelui demisionar al Germaniei - credit bancar preferenţial, cu toate ale preşedintelui nedemisionar al României.

UPDATE. Preşedintele demisionar al Germaniei a afirmat că, deşi le consideră injuste, acuzele au dus la neîncredere publică şi din această cauză el trebuie să plece.

BĂSESCU ÎN SEVRAJ. NOROC CĂ NU-L BAGĂ NIMENI ÎN SEAMĂ LA UE, SE ŞTIE CĂ NE FACE DE RUŞINE

Foto: mondonews

Băsescu şi-a dat din nou în petic pretinzându-se zmeu cu liderii UE pe Otopeni. Noroc – vorba vine – că la Bruxelles nu-l bagă nimeni în seamă, iar atunci când face eforturi disperate ca să se bage-n seamă pe-acolo, replicile sunt ca un fluturat din mână pentru alungarea unui muscoi. El chiar ţine să-l enerveze din nou pe Sarko, ca să se dea mare în faţa adulatorilor lui unineuronali.

Băsescu a comis-o din nou, bătându-se cu cărămida-n piept că va fi “ferm” la UE, care, zice el, obligă ţările din zona non-euro să deconteze împrumuturile mari ale ţărilor din zona euro, e.g. Grecia. De fapt, lui Psycho de la Cotroceni îi e probabil ciudă că guvernanţii greci au reuşit să fure – incredibil! – de 5X mai mult decât bandiţii regimului pe care îl patronează, din împrumuturile externe.

Şi ceea ce încearcă Băsescu să facă – din nou cu preţul compromiterii României – este să dea vina pe alţii pentru propria nemernicie a regimului hoţ şi asasin care îi poartă numele.

Nu i-a interesat niciodată să încerce să rezolve criza, în primul rând pentru motivul că ei înşişi au provocat-o, pe fondul crizei internaţionale, din care au făcut pretext pentru mascarea jafului uriaş pe care îl comit în loc de politică de guvernare, supunând populaţia nu la austeritate, ci la exterminare. Ca să-şi umfle ei burţile, fundurile şi conturile.

Atât. Iar opoziţia se ţine de glumiţe. Băieţii de la USL sărbătoresc chiar acum anticipat o victorie iluzorie în nişte alegeri deja trucate, în loc să facă, pentru numele lui Dumnezeu, ceva ca să prevină, deci să împiedice, perpetuarea regimului Băsescu. Dar despre miserupismul chiciosului Mazăre – imaginea stridentă a continuităţii în schimbare – cu proxima ocazie. N-o să vă placă. Nici chiar lui Crin.

Pe noi cine ne apără? Cine ne reprezintă? La ora la care redactez aceste rânduri se fac aproape două ore de când cu declaraţia lui Băsescu şi am aşteptat o reacţie din partea opoziţiei. Zero. Cum spuneam, băieţii sunt la un pahar, cu Mazăre hedonist paramilitar, Ponta umflat în pene şi Crin, păcat de el. Şi mai ales, de noi. Acum puteţi cu toţii să daţi vina pe mine şi să semănaţi al naibii cu Băsescu. Din toate galeriile.

23 AUGUST. COPOSU ÎI DĂ PESTE BOT LUI BĂSESCU

Text preluat de pe site-ul Fundaţiei Corneliu Coposu

VIVE LA FRANCE! CĂ MERGE SAU NU BĂSESCU LA RECEPŢIE

Video de CortoMaltese86

Pentru prietena noastră nesuferită, mereu arogantă şi mereu strălucită, de ziua ei:

Vive la France! Vive la Roumanie!

P.S. Dacă Băsescu nu merge la ambasadă, e ghiolban faţă de Franţa. Dacă merge, e ghiolban faţă de America, a cărei recepţie din nou n-a onorat-o (vorba vine).

Deci, e ghiolban oricum. Partea proastă e că reprezintă statul român.