INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM SAU FLORIILE CU SOARE

Foto: basilica.ro

1.	Deci, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi.
2.	Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu El la masă.
3.	Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului.
4.	Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis:
5.	Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor?
6.	Dar el a zis aceasta, nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga, lua din ce se punea în ea.
7.	A zis deci Iisus: Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat.
8.	Că pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.
9.	Deci mulţime mare de iudei au aflat că este acolo şi au venit nu numai pentru Iisus, ci să vadă şi pe Lazăr pe care-l înviase din morţi.
10.	Şi s-au sfătuit arhiereii ca şi pe Lazăr să-l omoare.
11.	Căci, din cauza lui mulţi dintre iudei mergeau şi credeau în Iisus.
12.	A doua zi, mulţime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim,
13.	Au luat ramuri de finic şi au ieşit întru întâmpinarea Lui şi strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!
14.	Şi Iisus, găsind un asin tânăr, a şezut pe el, precum este scris:
15.	“Nu te teme, fiica Sionului! Iată Împăratul tău vine, şezând pe mânzul asinei”.
16.	Acestea nu le-au înţeles ucenicii Lui la început, dar când S-a preaslăvit Iisus, atunci şi-au adus aminte că acestea I le-au făcut Lui.
17.	Deci da mărturie mulţimea care era cu El, când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi.
18.	De aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta.

IOAN 12, 1-18

Foto: basilica.ro - Biserica Sfântului Mormânt al lui Lazăr, din Larnaca

Astăzi este marea sărbătoare a Intrării Domnului în Ierusalim. Sărbătoarea a fost preîntâmpinată prin pelerinaje de Florii, care au avut loc ieri în Bucureşti şi în capitale de judeţ, printre care Timişoara, Iaşi, Galaţi, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea. A fost al patrulea an consecutiv de când se organizează pelerinajele, în acord cu tradiţia creştină străveche.

Pelerinajul bucureştean (foto 1 - preotul din prim-plan dreapta, părintele Mihai, parohul bisericii mele, consilier patriarhal la Departamentul de Relaţii Internaţionale al Patriarhiei B.O.R.) a avut peste 5000 de participanţi, conform aprecierilor Jandarmeriei.

În fruntea pelerinajului s-au aflat 500 de preoţi de la cele trei protoierii ale Capitalei şi din cele două protoierii ale Judeţului Ilfov, conduşi de Preasfinţiţii Episcopi Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Pelerinajul, pornit de la Mănăstirea “Radu Vodă”,  s-a purtat pe traseul strada Radu Vodă, bulevardul Mărăşeşti, bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Bibescu Vodă, strada Şerban Vodă – cu oprire la biserica “Sfântul Spiridon” Nou, paraclis patriarhal -, strada Principatele Unite, strada Ienăchiţă Văcărescu, strada Sfânta Ecaterina – cu oprire la biserica “Sfânta Ecaterina”, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Justinian” a Universităţii din Bucureşti -, strada Bibescu Vodă, Aleea Dealul Mitropoliei, Catedrala Patriarhală.

Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel a întâmpinat pelerinii cu o rugăciune de binecuvântare, după care a rostit un cuvânt de învăţătură.

“Pelerinajul de Florii leagă Învierea lui Lazăr de Învierea lui Hristos, trecând prin Săptămâna Sfintelor Patimi sau pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos. Şi noi, românii, am preluat tradiţia din veacurile primare ale Bisericii ca o tradiţie sfântă şi am dorit ca în oraşele noastre să ne aducem aminte de Intrarea Domnului în Ierusalim şi în acelaşi timp să-L chemăm să intre în oraşul nostru, în Bisericile noastre, în casele noastre şi în sufletele noastre”.

“Ramurile de finic simbolizează nemurirea, iar salcia pe care noi, românii, o purtăm cu prilejul Sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim sau, aşa cum se spune în popor, Sărbătoarea Floriilor, este simbolul curăţiei duhovniceşti dobândită prin rugăciune smerită. Salcia plângătoare ne aduce aminte de pocăinţa din timpul postului”.

„Acest pelerinaj are un profund înţeles misionar prin faptul că vestim sau prevestim Sfintele Paşti şi ne rugăm lui Dumnezeu să ne binecuvinteze pe noi şi oraşul acesta. Deci, pelerinajul ca binecuvântare pentru cetate se arată prin faptul că mai întâi se sfinţesc ramurile de salcie şi finic, se sfinţesc icoanele şi prin ele credincioşii care le sărută”, a arătat Preafericirea Sa.

Deci, mergem la biserică să-L întâmpinăm pe Domnul şi să ne punem cununa cu sălcuţă care plânge anticipat răstignirea din pricina nerecunoştinţei noastre. Dar deocamdată, doar salcia plânge, noi ne bucurăm de sfânta sărbătoare a intrării Mântuitorului în cetatea sufletului fiecăruia care Îl primeşte.

Şi e bine ca tot aşa cum ne facem curăţenie în case, să ne facem curăţenie şi în suflete, prin spovedanie şi împărtăşanie.

Cine e botezat şi nu s-a spovedit, încă, are o săptămână la dispoziţie, Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor Domnului. În fiecare seară se slujesc Denii, care readuc în clipă calvarul, Golgota, răstignirea şi prohodirea Mântuitorului. Şi astă-seară se slujeşte Denie.

La Mulţi Ani tuturor celor care poartă nume de floare!