BĂSESCU MINTE, BĂSESCU MINTE, CE MINTE! LUMINATĂ

Deci, Jupâne, ai încurcat-o! Ai umplut-o de sânge. Aşa e când iei decizii mangă şi crezi că îţi va merge cacealmaua la infinit. Şi bătaia de joc de oameni.

Mangă trebuie să fi fost când ai decis numirea lui Cornel Şerban şef de serviciu (contra)informativ al Internelor în CSAT. Mangă trebuie să fii tot timpul ca să nu-ţi dai seama că nu te mai vor serviciile, pentru că acolo sunt superiorii matale, care te-au lăsat să-ţi faci de cap până la un punct.

Jupâne, te-ai încurcat în propriile iţe. Şi te afunzi tot mai tare. Îl mai trimiţi şi pe nefericitul de Turcan să-ţi poarte vorbele că nu-l cunoşti pe Popoviciu şi să declare că nu i-ai favorizat tunul prin care, printre altele, serviciile te au la mână transpartinic. Şi degeaba negi, personal şi prin gura nefericitului Turcan, că fratele Mircea, băiatul deştept din energie care nu se pune pe lista neagră că e fratele matale, ar avea relaţii cu Puiu. Te-ai fript, puiule! Popoviciu e categoria grea. Grea de tot. Pentru toată gaşca. Ţi-ai mai băgat şi nefericitele fiice în afacere, ca să le nenoroceşti pe viaţă.

Acum, te scuzi şi te acuzi, Bibicule! Tot mai tare intri în fecale. Când zici că nici nu te-ai întâlnit cu Popoviciu de când eşti preşedinte, ceea ce oricum ar fi nerelevant, terţii sunt de bază şi lumea poate înţelege că v-aţi întâlnit anterior. Patriciu e mic copil faţă de Popoviciu, Jupâne şi o ştii prea bine. Te-ai jucat cu focul şi eşti pe punctul să te frigi rău de tot. I se rupe oricui altcuiva în afacere. Matale eşti ţinta. Restul, victime colaterale. Sau pseudo-victime. Ca domnii ăştia (de)conspiraţi, Şerban şi Petcovici. Când trebuie distrus cineva, impactul îl preiau agenţii inteligenţi. N-ai fost niciodată printre ei. Ai fost din liga a treia.

Un mititel care se crede mare şi tare, şi uită că totul se plăteşte. Inclusiv jignirea unei doamne, a unei mari doamne a justiţiei române, pe nume VIORICA COSTINIU. Omagiile mele, doamnă! Aţi rămas verticală.

Să-ţi spun ceva, Bibicule, bunică-mea, când era mititică, rămânea cu fraţii şi surorile ei mai mari acasă – ea era cea mai mică, mare diferenţă de ani faţă de ceilalţi. Şi atunci, singuri acasă, ei făceau prostii. Şi ca să se asigure că nu sunt turnaţi de aia mică, îi spuneau, de exemplu: fii atentă, dacă te-ntreabă Tica (tatăl lor) cât de cuminţi am fost, tu să nu cumva să-i spui că am băut cafea. Şi o dată, când s-au întors părinţii lor acasă, bunică-mea i-a spus lui străbunicu-meu imediat ce a intrat pe uşă: “Tătica, noi n-am băut cafea!”. Aşa şi cu domnia ta, domnule Băse. În cazul Popoviciu. EŞTI ÎN DEFENSIVĂ! Cu cât te scuzi mai mult şi mai des, cu atât te afunzi. THE FINAL COUNTDOWN se apropie.

P.S. Sigur că Băsescu poate plusa, ca să ne dea impresia că de data asta şi-a găsit vulnerabilitatea supremă şi a devenit pradă electorală uşoară. Nu-i aşa! Negocierile abia încep. Vorba e că nefericita noastră ţară are o imagine tot mai catastrofală. Haosul – fie şi jucat al – serviciilor şi disoluţia autorităţii compromit statutul ţării noastre de aliat NATO. Iar poziţia României în Europa a redevenit subalternă. A UE.

P.S. 2. DAN NICA, DEMISIA!